1,901 matches
-
este bun pentru dumneavoastră. A. 8. Spontaneitate, A. 9. Permisivitate, A. 10. Sexualitate, A. 11. Intensitate, A. 12. Hedonism, A. 13. Timpul prezent Ca și pentru grupul precedent, cele șase valori despre care discutăm acum au logica lor de ansamblu. Spontaneitatea este valoarea-ghid a omului postmodern. Acesta își caută liber destinul, fără un itinerar stabilit dinainte. Poate să facă lucruri fără constrângere, din înclinația firească a personalității sale. Spontaneitatea este deja cultivată în școală. Ea se hrănește cu imaginație și creativitate
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
cele șase valori despre care discutăm acum au logica lor de ansamblu. Spontaneitatea este valoarea-ghid a omului postmodern. Acesta își caută liber destinul, fără un itinerar stabilit dinainte. Poate să facă lucruri fără constrângere, din înclinația firească a personalității sale. Spontaneitatea este deja cultivată în școală. Ea se hrănește cu imaginație și creativitate (,,imaginația la putere!"), care sunt apreciate în detrimentul lecțiilor învățate, al eforturilor și al înțelepciunii generațiilor anterioare. Din moment ce se supune dorinței imediate și se bucură de toleranță, spontaneitatea duce
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
sale. Spontaneitatea este deja cultivată în școală. Ea se hrănește cu imaginație și creativitate (,,imaginația la putere!"), care sunt apreciate în detrimentul lecțiilor învățate, al eforturilor și al înțelepciunii generațiilor anterioare. Din moment ce se supune dorinței imediate și se bucură de toleranță, spontaneitatea duce la permisivitate. Ne aflăm pe domeniul moralei, al licitului și al ilicitului. Anchetele interna-ționale comparative asupra valorilor europenilor (1981, 1990, 1999), care, într-o anume chestiune, au alcătuit o listă de 22 de acte (recurgerea la avort, practica homosexualității
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
mai puțin îndepărtat. Astăzi nu dispunem de un proiect istoric mobilizator și se pare că majoritatea tinerilor care își încep viața de adult mai degrabă așteaptă decât creează oportunitățile. A. 14. Convivialitate, A. 15. Natură, A. 16. Viață Asociată cu spontaneitatea, convivialitatea era, în anii '60, una dintre valorile axiale. Ea rămâne ca aspirație, dar a dispărut în forma ei radicală, cea a micilor contra-societăți, ca grupările hippie, comunitățile rurale autarhice sau comunitățile care trăiesc în orașe, care, chiar dacă sunt diferite
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
17-19, 25, 28-29, 31, 33-34, 36, 44, 61, 79-80, 83, 114, 116, 128, 135, 154, 172, 176, 181, 239 Solidaritate, 21, 67, 71, 123-124, 142-143, 151, 154, 161, 172 Socializare, 22, 68-69, 176, 206 Spirit întreprinzător, 35, 150, 164, 166-167 Spontaneitate, 122, 129-130, 132 Subiectivitate, 180, 187 Suport de valori, 62, 69-70 Supunere, 26, 78, 101-102, 122, 136, 155 Stat, 51-52, 98, 100, 136, 148-150, 156, 169-170, 172-173 Statele Unite, 10-11, 46, 50, 73-74, 114, 126, 128, 135, 143, 148, 169, 172-173
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
sa imobiliară îi contracarează planurile, reprezintă imperativul solidarității: pentru el este imposibil să nu-i ajute pe dezmoșteniți. Pentru aceștia este imposibil să nu încerce să-l salveze pe Bailey. Imposibilul lor este fructul muncii, recompensa curajului lui George Bailey. Spontaneitatea și forța acestui imposibil dau măsura puterii de care se bucură eroul nostru. Puterea noastră nu rezidă în capacitatea calculată sau inconștientă de a face ca posibilele și imposibilele noastre să devină ale altora? Lumea care există ar fi putut
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
nici aici în totalitate, creația lingvisti-că poate fi orientată spre limbă , așa cum arăta Philippide. În mod obișnuit însă, în limba vorbită, finalitatea privește nevo-ile de comunicare și de cunoaștere, iar limba răspunde lor și de aceea nu este dominată de spontaneitatea bazată pe întîmplare, care ar putea conduce la un mod haotic de a folosi limba. Faptul că limba nu este ceva static este, desigur, real și nu a fost contestat de nimeni, dar o stabilitate relativă a ele-mentelor limbii trebuie
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
enunțate explicit de către Marcel Iancu într-un articol-program, intitulat Însemnări despre artă (1924): repudierea esteticii romantice și clasice și a vechiului concept de creație bazat pe cultul frumosului, antiraționalismul, antididacticismul în artă, elogiul ingenuității artei primitive, întemeiată pe instinct și spontaneitate. Din toate aceste însemnări, mai mult sau mai puțin elaborate, prinde contur celebrul Manifest activist către tinerime al constructiviștilor, inserat în numărul 46 din 1924 și influențat de cel similar al revistei olandeze „De Stijl” din 1920, care se remarcă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286393_a_287722]
-
limbajul mediatic (cel în care au loc cu precădere conversiile discursive) preferă structurile "deschise", pe de o parte pentru maleabilitatea acestora (esențială pentru un discurs în continuă elaborare, sub presiunea timpului și a spațiului), pe de alta pentru sugestia de spontaneitate și naturalețe pe care o oferă destinatarului. 5.2.1.2. Observațiile de mai sus se aplică și în cazul lui nu numai... ci și, cu mențiunea că expectația care îi este atașată este mai puternică: elementele corelate ar trebui
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
o interpretare la alta îmi permite să surprind fazele prin care trece procesul progresiv de conceptualizare a libertății, străbătând itinerariul cuprins între adeziunea pasivă la impulsuri și adeziunea activă la valori . O primă interpretare este cea în care apare LIBERTATEA - SPONTANEITATE . Ea este prezentă la gânditorii care identifică libertatea în actele unice, irepetabile, izvorâte din impulsuri vitale sau emoționale, sustrase constrângerilor exterioare și inanolizabile rațional. Este libertatea - capriciu, libertatea bun - plac, sau mai precis, acea „liberte - jaillissement’’ (libertatețâșnitură) exaltată de Bergson
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
angrenaj a cărui funcționare îi scapă cu desăvârșire, iar egocentrismul și narcismul ar masca pierderea totală a conștiinței de sine, a capacității de alegere și decizie, a intenției de a înțelege necesitatea. Putem spune că această concepție, a unei libertăți - spontaneitate , caută libertatea exact la polul opus ei. Adeziunea pasivă cvasiautomată la impulsuri spontane ne plasează într-o zonă a nonlibertății, în afara oricărui indiciu al manifestării ei, cel mult în pragul dincolo de care începe anevoiosul proces progresiv de eliberare. Trecând de
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
cu privire la înțelegerea umană, libertatea ca acționând sub influența sinelui, iar în Tratat despre guvernare, definește libertatea ca nefiind supusă voinței arbitrare, nesigure, inconstante și necunoscute a unei alte persoane. Spinoza spunea că libertatea e perfecta raționalitate, Leibniz o definea ca spontaneitatea inteligenței, Kant o considera autonomie, iar Hegel o vedea ca acceptarea necesității, dar cel mai interesant punct de vedere este exprimat de Benedetto Croce, ”expansiune permanentă a vieții”. Expresia Eu sunt liber să..., poate avea sensuri diferite sau poate fi
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
treapta cea mai înaltă a poeziei, îi cita pe Aristofan, Euripide, Hesiod, Vergiliu, Ovidiu. Surprinzător, în raport cu lecturile sale clasice definiția dată poeziei („o mișcare a simțirii, o patimă sufletească și o naștere a fandasiei”) este în esență romantică, acordând primat spontaneității (simțirii, „fandasiei”) față de compunerea rațională. M. intuiește și înrudirea dintre poezie și muzică. Chiar dacă nu sunt originale, asemenea idei sunt singulare în epocă. Erotica din primul său volum, Rost de poezii adecă stihuri (1820), îl apropie pe M., prin accentele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288275_a_289604]
-
viitorul nu este proiectat în niciun fel. Odată cu perioada adolescenței se termină și prima mare etapă a vieții omului, etapă de creștere și de formare a personalității și conduitei. O etapă de mare sensibilitate morală, o perioadă de romantism și spontaneitate, de poezie. Frământări, iluzii, neliniști.. .adolescenți...
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Magdalena Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92813]
-
să-și dea seama, ficțiunea pe care o construiește capătă întâietate în fața propriei sale povești de dragoste. Roma secolului întâi este mai reală pentru el decât existența alături de Simina. Naratorul este obsedat de istorie și filosofie, în vreme ce Simina reprezintă întruchiparea spontaneității și a purității neatinse de livresc. Inserția citatelor din gânditorul antic nu oferă numai un interesant decupaj narativ, ci revelează sensul final al romanului: singurătatea asumată cu luciditate de scriitorul împărțit între obsesia cărții sale și iubirea pentru Simina este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285561_a_286890]
-
o ramă autoreferențială, coexistența fluidelor grotești și a inserțiilor poematice. Matei Vișniec este, la a doua carte, un poet foarte bun, serios, care și-a configurat un univers coerent și și-a pus la punct o scriitură personală. Lipsit de spontaneitate și strălucire sau, cu o expresie a lui G. Călinescu, de țâșnire lirică, el riscă să pară multora monoton sau plicticos. Suprafața poemelor e insuficient luminată și trebuie să o privești cu mare atenție: altfel, pierzi nuanțele, surprizele, schimbările, varietatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
acum cîțiva ani. Este știut că poezia, proza literară exhibă metafora în dauna conceptului, așa cum discursul științific, în dorința de a elimina posibilele ambiguități, afirmă conceptul, în refuzul fățiș al metaforei. "Or - cum cu îndreptățire susține Irina Mavrodin -, eseul, în spontaneitatea lui specifică, lucrează cu cele două categorii, metafora și conceptul, fără a le opune una celeilalte, ci dimpotrivă, făcîndu-le să se hrănească una din cealaltă". Și autorii la care apelează ca argument pro domo excelenta eseistă care a fost Irina
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
la rang de doctrină. "Practic, toate valorile sînt puse sub semnul întrebării" (V.N.). Centrul axiologic nu mai funcționează. Opt: "Conștiința de sine și autoscopia, fie pe plan cultural, fie pe plan personal, devin acum ținta batjocurii producției culturale. Inocența și spontaneitatea înclină să se disipeze ori sînt supuse unor atacuri nemiloase" (V.N.). Naturii umane i se refuză dreptul de cetate. Nouă: relativizarea și punerea la îndoială a trecutului și memoriei în principal cu ajutorul ironiei și parodiei. Continuitatea este anulată. Istoria nu
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
echipei care a elaborat proiectul. e) Eligibilitatea calității resurselor umane ce vor fi implicate în elaborarea și implementarea proiectului Activitățile desfășurate în cadrul unui proiect au un caracter de unicitate, presupun anumite calități speciale, cum ar fi: talent, fler, intuiție, experiență, spontaneitate, inovare, capacitate de comunicare etc. Fiecare membru al echipei trebuie să știe ce trebuie să facă și când trebuie să facă. Un rol important în cadrul proiectului îl are managerul de proiect, care trebuie să planifice activitățile domeniului condus, să armonizeze
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
iubire de țară. În 1831, el tipărește Pavel și Virghinia, revizuind, după originalul francez, textul din 1827. Tălmăcirea este făcută cu talent și cu un remarcabil simt al limbii. Exprimarea ușor arhaica, atunci când traducătorul încearcă să evite neologismul, are prospețime, spontaneitate și culoare. Versiunea lui e mai literară și chiar mai exactă decât cea făcută de Al. Pelimon, douăzeci de ani mai tarziu. Utilizând un intermediar bilingv, în franceză și în greacă, apărut la Viena în 1782, B. da, în 1834
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285977_a_287306]
-
femeilor, religia primitivă”. Adică mondenitatea, fie ea și una politică, superficialitatea blândă a lucrurilor plăcute. Dar toate acestea sunt supuse presiunii unui egocentrism pe care nu face nici un efort să-l ascundă. El e centrat asupra sa Însuși cu o spontaneitate plină de inocență și cu un firesc dat de siguranța totală că - până și atunci când greșește - el are dreptate. Pe de altă parte, cărțile nu i se vând, iar imaginea despre sine e când aceea de burghez meschin, când de
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
de domeniul evidenței - o ființă a transcendenței. Ea Încremenește la limita dintre două lumi, În egală măsură concurente (prin căutarea acelorași sensuri) și paralele (prin mijloacele deosebite de a-și atinge scopurile). A scrie semnifică, În această perspectivă, a invoca spontaneitatea gândului, dar și a nega dreptul la existență al improvizației. „Totul se petrece ca și cum interogarea interiorității n-ar fi posibilă decât prin certitudinea unei transcendențe”6, conclude Jean Beauverd, prefigurând un drum În care intimul apare ca o predestinare, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
House of Love), jurnalul e o Învălmășeală de senzații, asemănătoare celor Încercate de fumătorul de opiu care-și pregătește drogul. Ca practică a creației, jurnalul intim se debarasează de servituțile câtorva dintre genurile clasice. El e mult mai mult decât „spontaneitate eliberată de orice tehnică, simplă manifestare a nevoii de a scrie”26. El e și un ritual, o mecanizare a procesului creator. Fără obstinația de a scrie au jour le jour, autorul de jurnale intime și-ar trăda vocația. Pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
amănunțite. Un stil creat de presiunea conjugată a timpului și a memoriei, care nu se pot reconcilia decât negându-se și afirmându-se reciproc, la nesfârșit. Un bastion al narcisismului Desigur, jurnalul intim nu e scutit de „mediocritatea artistică a spontaneității”72. De artificiul de a te menține În zona lucrurilor pe care le trăiești, dar nu le controlezi. Singura lui justificare este, după Roland Barthes, cea literară. El nu trebuie să răspundă nici unei misiuni. Poate doar aceleia de a exprima
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
performanțele activității intelectuale ale dezvoltării individuale, ponderea lor, ritmul, factorii deterioranți). Psihoterapia copilului preșcolar cu deficiențe de vorbire trebuie adecvată nivelului de dezvoltare, nevoii și intereselor copilului, să mențină atenția și să evite formarea unor stereotipuri, să favorizeze descoperirile și spontaneitatea lui, încercând să prevină și să suprime cauzele eșecului, creându-i un mediu de securitate și în același timp stimulant. Aceasta presupune ca în relația sa cu mediul (familia, universul școlar și societatea adulților) să i se ofere posibilitatea de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]