2,760 matches
-
bolii, diferențele nu sunt însă semnificative. Unele studii au relevat că paranoia este mai frecventă printre rudele indivizilor care suferă de schizofrenie, în timp ce alte studii nu au găsit nici o legătură de ordin genetic între ea și schizofrenie. Există și dovezi sporadice cum că tulburările de personalitate paranoide ar fi comune printre rudele biologice de gradul unu ale indivizilor ce prezintă tulburarea delirantă. Problemele sociale și profesionale, ori cele decurgând din viața de familie pot conduce la formarea de convingeri delirante. Mulți
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
concentraționar și de aceea nu poate aduce rezultate decît în interiorul unor sisteme naționale concentraționare. România sub Ceaușescu și în sărăcia de după el, URSS, Cehoslovacia Verei Ceaslavska dinaintea Primăverii de la Praga, China, Coreea de Nord. În lumea liberă, se pot dobîndi doar succese sporadice, o bîrnă acum, un sol la anul, un bronz cu echipa la Mondialele de peste cinci ani. Au încercat ceva americancele, dar, dacă nu se ducea Bela Karoly acolo, probabil că nimeni n-ar fi auzit vreodată de gimnastica din Statele Unite
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
basileice, de-a lungul timpului. Obiectivul major al împăratului roman militar, triumphus, este definitiv înlocuit de un alt termen politic, æternitas, consacrat prin ceremonialurile care marcau anual aniversarea orașului lui Constantin I sau nașterea unui fiu de basileu (în încercarea, sporadică și fără prea mare succes, de a impune instituția dinastică a porfirogenezei, adică a dreptului primul născut imperial din timpul exercitării mandatului de a moșteni tronul). Întâiul împărat creștin va deveni figura-reper și arhetipul basileic, ca fondator și legiuitor - după cum
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
dragostei și exprimarea sa de la și întru sinele ei, rostirea te iubesc survine într-adevăr prea devreme sau prea târziu, ne-reflectând zenitul dragostei ce te învăluie, punctul ei de maximă altitudine și intensitate, ci doar urcușuri și coborâșuri, secvențe sporadice nerelevante. Mă aflu în fața persoanei de care m-am îndrăgostit. Sedus, îi privesc chipul și aud cum dragostea, ce mă împletește de marasma ființei sale, rostește, prin mine, te iubesc. Această formulă devenită vociferată, preschimbată în glăsuire tremurândă este cu
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
suportabile? Evidențele percepției fizice și anatomice îmi spun că ființa pe care o ador este lângă mine. Îi privesc, din vecinătatea imediată, chipul cu ochii săi stelari, simt uneori pendularea tactilă a respirația ei în ritm de briză și ating sporadic porțelanul mânii sale răsfirat, precum o frunză de arțar. Mă privește și o privesc, conștientizez alăturarea ei senzorială și sunt convins că, la rândul său, conștientizează în același mod situarea mea corporală în proxima sa preajmă. Dar, în pofida unei astfel
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
fund, Le-atîrnă ca o barbă... S-aude Acolo mi-am găsit Un bâzâit profund. În iarbă Refugiul favorit. Și până la amiază Pământul încropit Acolo, ca-ntr-un templu, Vibrează De-atîtea dimineți Adânc și liniștit. Din păcate aceste însușiri lirice sunt sporadice și poetul se lasă prea des în voia unei simple prestidigitații prozodice. OTILIA CAZIMIR Influențată ușor de G. Topîrceanu, dar mai nestânjenit lirică, poezia Otiliei Cazimir are înrudiri cu sentimentalismul lui Demostene Botez, cu beția de arome a lui Pillat
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
precum și prin mărimea înotătoarelor); crapul cu solzi “în ramă” (solzii sunt repartizați numai pe marginea corpului, dar are și un format înalt al corpului, având indice de profil apropiat de 2); crapul golaș, cu corpul lipsit de solzi. Dacă apar sporadic câțiva solzi, sunt dispuși în general în partea dorsală. Pe linia laterală nu prezintă solzi. Autorul remarcă o mai mare rezistență la iernare pentru crapul cu solzi, precum și pentru cel oglindă cu solzi repartizați neregulat, îndeosebi la vârste fragede. Totuși
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
socialismul" din prima parte a acestei poezii are acolo numai rolul de piesă de sprijin pentru partea a doua, care e teoretizarea pesimismului. Socialismul lui Eminescu, manifestat în poezii, și, firește, sentimental, cel mult în "Viața", apare în proza lui sporadic ca, de pildă, când, vorbind de suferințele lucrătoarelor de la Regie (în "Viața" e vorba de lucrătoarele cusătorese), scrie că: "chestiunea socială, atât de ventilată în Europa, trebuie s-o revedem la noi în forma ei cea mai crudă". ("Scrieri politice
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
trudă, migală, sacrificii, dar și dragoste. Familia funcționează între următorii poli: tatăl (principiul autorității), mama (principiul afectivității) și frații și surorile (principiul colaborării, dar și al rivalității). Familia influențează nu numai formarea personalității sub diversitatea aspectelor sale, dar - sub formă sporadică, empirică și unilaterală - și valoarea fondului cultural al copilului. Dacă la vârsta preșcolară copilul trebuie să beneficieze de o ambianță riguros structurată și un stil oarecum imperativ de conducere din partea familiei, în perioada școlarității mici (clasele I - IV) raporturile își
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Vintilă Horia. Alături de grupajele permanente de informații din și despre țară și exil - „Țara pe rug”, „Țara în bejenie” -, trei rubrici sunt consacrate literaturii și culturii: „Cultura în pribegie”, „Publicații românești”, care semnalează și comentează periodicele apărute în exil, și, sporadic, „Lângă tâmpla poeților”, unde se dau reproduceri din literatura română clasică: Mihai Eminescu, Nicolae Bălcescu ș.a. Numărul special de Crăciun publică pe prima pagină un text al lui Vintilă Horia, Românii de sub Crucea Sudului (localizat și datat Buenos Aires, noiembrie 1949
ŢARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290078_a_291407]
-
constantă, de o seriozitate deplină. Și totuși, la sfârșitul numărului 4-6/1938, directorul-proprietar Axente Banciu publică un Avis care motivează încetarea apariției ca o necesară „pauză de reculegere”, ceea ce indică speranța unei posibile reluări a revistei. Rubricile sunt „Cronica externă” (sporadică), „De la Astra”, „Reviste”, „Cronică”, „Bibliografie” (un inventar al aparițiilor editoriale românești și străine), „Dări de seamă” (numeroase recenzii), „Diverse”. Solidă este partea de istorie și de științe. Între colaboratori se remarcă, la capitolul istorie: Axente Banciu, Sextil Pușcariu, Aurel A
ŢARA BARSEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290061_a_291390]
-
o istorie a liricii transilvănene, dar de o mai restrânsă circulație națională. Se publică (sau se retipărește) proză de Gheorghe Tulbure, Axente Banciu (sub pseudonimul S. Tamba), N. Vonica, A. P. Bănuț, Al. Lascarov-Moldovanu, Ernest Bernea, Virgil Onițiu, Victor Tufescu. Deși sporadice, traducerile au în vedere nume celebre: Petó´fi, Arany János, Ady Endre, Heine, Lenau, Uhland, Goethe, Rilke, Longfellow, Alfred de Musset, Horațiu. Deceniul de existență al publicației certifică substanțialele posibilități ale comunității culturale din zona Brașovului și, în general, din
ŢARA BARSEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290061_a_291390]
-
C. Bostan), Ciprian Porumbescu la procesul Arboroasei (Dumitru Covalciuc), Din trecutul cultural al Molodiei (Petre Grosu), Impactul politicului asupra Societății pentru Cultura și Literatura Română din Bucovina în perioada interbelică (Maria Costea), Vasile Balș - un iosefinist bucovinean (Mihai-Ștefan Ceaușu) etc. Sporadic apar rubricile „Istorie literară”, unde se remarcă eseul lui Dumitru Covalciuc intitulat Dimitrie Petrino, bardul Bucovinei, și „Istorie culturală - profiluri”, cuprinzând contribuțiile Eusebiu Mandicevschi în lumina unor documente noi de Maria Nichirsa, Diplomatul și scriitorul Octav Vorobchievici de Manuela Nicolae
ŢARA FAGILOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290065_a_291394]
-
Caiete de spectacol”, „Cartea de teatru”, „Antiteze”, „Beția de cuvinte”, „Oglinzi paralele”, „Scena lumii” ș.a., structură păstrată, în general, după 1990. Teatrul este privit în conexiune cu celelalte manifestări cultural-artistice, fiind promovate originalitatea și diversitatea în creația propriu-zisă. Se publică sporadic povestiri, schițe și fragmente de jurnal, semnate de Valentin Silvestru și Nicolae Țic, precumpănitoare rămânând însă literatura dramatică, ilustrată de autori contemporani: Horia Lovinescu, Marin Sorescu, Paul Everac, Aurel Baranga, Titus Popovici, Mihail Davidoglu, Lucia Demetrius, Teodor Mazilu, Eugen Barbu
TEATRUL-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290116_a_291445]
-
în toată Peninsula Balcanică. Povestea morții lui Lazăr și plângerea lui de către Lăzărițe amintesc riturile orientale evocând figurile lui Osiris, Attys sau Adonis. Treptat, Lăzărelul a devenit o colindă de Florii, pierzându-și caracterul dramatic inițial. În Transilvania a circulat, sporadic, drama religioasă Adam și Eva sau Jocul cu pomul, care este, de fapt, traducerea piesei folclorice germane Paradeisspiel, îmbogățită cu colinde autohtone. În cartierele mărginașe ale marilor orașe, în orașele mici și chiar în localitățile rurale suburbane s-a dezvoltat
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
noștri să fie cât mai mulțumiți de ziarul nostru, vom da în fiecare sâmbătă câte o cronică ce, de cele mai multe ori, va fi rezumatul întâmplărilor săptămânii.“ Câteva zile mai târziu va începe să susțină și o „Cronică teatrală“, cu apariție sporadică, în funcție de evenimentele artistice care puteau fi menționate. Elogiază astfel jocul bătrânului actor Matei Millo, aflat la sfârșitul unei glorioase cariere („Dl Millo ca totdeauna a fost admirabil. Anii de care este împovărat acest veteran al scenei, timpul care distruge totul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
prin care autorul vine cu o piesă de rezistență în istoria literaturii memorialistice românești, chiar dacă deosebit de inte resantele sale amintiri nu excelează prin virtuți stilistice deosebite. În articolele semnate de el în Adevărul și Dimineața (multe editoriale), parcurse de noi sporadic, el se referea, printre altele, la necesitatea ridicării în plan economic și politic a țărănimii române, problemă la ordinea zilei după reforma agrară („România nu va fi sigură în granițele ei decât atunci când va avea o țărănime conștientă, capabilă nu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
este urmărită de Bacalbașa cu o atenție deosebită, fiind amintite și multe amănunte nesemnificative în perspectiva selectivă a istoriei, referirile la aspectele culturale sunt mult mai sărace; sunt menționate, cu scăpări, principalele evenimente teatrale, turneele unor mari artiști de peste hotare, sporadic se înregistrează apariția unor reviste etc. Gustul său literar este însă necultivat, preferințele sale se îndreaptă către scriitorii care trecuseră proba școlii în anii 1870 (Bolintineanu, Alecsandri), pe Eminescu și Caragiale pe care l-a cunoscut personal în redacțiile gazetelor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Titu Maiorescu, Beția de cuvinte în „Revista contimporană“. Studiu de patologie literară (1 mai 1873), cei de la Revista contimporană afirmau principiile „școalei de la București“, animată de neobositul B.P. Hasdeu. Toți scriitorii citați de Bacalbașa au colaborat, mai des sau mai sporadic, la Revista contimporană, Câți au mai rămas azi dintre toți aceștia? De la Junimea au rămas Eminescu și Maiorescu, însă de dincoace ni meni afară de Hasdeu. Totuși era un mare progres de la Enăchiță Văcărescu până la Heliade. Progresele făcute de limba vorbită
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
considerație pentru client. Totodată, pregătirea profesională a vânzătorilor este foarte slabă, iar exigență în acest sens din partea forurilor conducătoare se pare că nu există. Și, în încheiere, un ultim aspect. Lipsa celor mai neașteptate lucruri din aprovizionarea magazinelor. Apariția lor sporadică și tot atât de neașteptată creează o psihoză specifică la cumpărător, care, în mod inconștient, aproape se roagă de vânzător să-i găsească obiectul cerut. Și atunci, de cele mai multe ori, vânzătorii dosesc mărfurile mai căutate și le vând clienților mai culanți care
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
export sub formă de carcase. Diferența de preț era încasată de alte întreprinderi. Uite așa se fură căciula în RSR! Alt mod de valorificare era acela pe plan local. În fiecare noapte, mureau până la 10-12 viței din cauza intoxicațiilor alimentare (administrarea sporadică a furajelor, pe un front de furajare îngust, determina îngurgitarea rapidă a unei mari cantități de către animalele mai puternice din boxe, cu totul improprie tipului de furajare lent al rumegătoarelor, ceea ce producea meteorisme și enterite), precum și a pneumoniilor, urmare a
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și cum autoritățile române mi-au refuzat încă o dată acest drept, consimțind să-mi fie murdărit numele de agresivitatea oarbă și limbută a unui ilustru plagiator, mă văd obligat să vă solicit difuzarea unui răspuns la cele afirmate de autorul sporadic al lui Incognito III în emisiunea sa de vineri, 22 aprilie 1983, emisiune difuzată pe programul 1 al posturilor noastre naționale de radio. Ca și în martie a.c., și acum întreaga răspundere morală pentru gestul de a mă adresa postului
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
să Înmugurească, transplantată, și acasă. Era sarcastic fără răutate, mai curând de o plictisită Îngăduință cu asemenea firești strategii ale micilor tratate de glorie mică. Dintre toți membrii biroului, doar cu Sorin Titel și cu Ștefan Bănulescu mă aflam, În sporadicele noastre Întâlniri „oficiale”, Într-o perfectă stare de Încredere. Erau lipsiți amândoi și de vanitatea „deciziilor importante”, și de ticurile de autoritate pe care sistemul le inoculase chiar și celor care se credeau străini de ele. Cu Sorin eram prieten
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
un volum memorialistic al lui Mircea Eliade, În care cutezasem să reîmprospătez, cu extreme precauții, memoria intelectualității dintre cele două războaie mondiale și de după. În 1993, când injuriile contra blasfemiatorului alogen și transfug continuau În presa română (aveau să continue, sporadic, mai mulți ani, fără a amuți vreodată cu totul), am simțit nevoia, după lectura articolului „De ce detest antisemiții?”, să-i scriu autorului. Obișnuit cu capriciile poștei românești, am păstrat o copie a scrisorii. Nu știu dacă „adrisantul” a primit scrisoarea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
claritate ultima noastră Întâlnire, pe Calea Victoriei, tocmai apăruse Plicul negru și exemplarul ce-mi trimiseseși s-a „rătăcit”. Intraseși la idei, era evident că un cerc ostil se strângea implacabil În jurul nostru. Pe urmă am aflat că ai plecat, știri sporadice despre șederea la Berlin, apariția unor cărți sau nuvele Îmi parveneau foarte sporadic. În răstimp, am urmat și eu o evoluție previzibilă din momentul când ai mei au ales, În 1984, să rămână În Apus. Prima „sancțiune”, de care Însă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]