1,895 matches
-
se parcurg pe jos drumuri lungi, urmărind marcajele turistice. Stațiile cele mai apropiate de masiv sunt Valea Drăganului și Bologa. Posibilități de cazare. Pe lângă locurile de cazare bine cunoscute, care funcționează de mai multe decenii (cabana Vlădeasa, motelul Leșu, stațiunea Stâna de Vale), în zona masivului Vlădeasa s-au construit în ultimii ani o serie de pensiuni, campinguri, hoteluri și restaurante. Cele mai multe s-au deschis de-a lungul șoselei E60 pentru traficul de tranzit, dar nu puține posibilități de cazare au
Masivul Vlădeasa () [Corola-website/Science/303231_a_304560]
-
atât de populară în România este faptul că otomanii puneau bir numai pe grâu, porumbul rămânând alternativa cea mai hrănitoare. Mămăliga se mănâncă fie ca atare fie tăiată în felii și prăjită în untură lângă tocănițe, ciorbe de verdețuri. La stâne, unde legumele și fructele ajung cu greu, s-a format o tradiție culinară bazată în principal pe mămăligă, produse din lapte și slănină. Denumirea de „mămăligă” și-a modificat în timp înțelesul. Inițial, înainte de aducerea porumbului din America, în ținuturile
Mămăligă () [Corola-website/Science/299490_a_300819]
-
mănăstire de călugărițe în 2010. În decembrie 2014 un alt incendiu a distrus două corpuri de clădire din lemn, din incinta locașului. Înainte de a fi schit, în acest loc era o pădure întinsă departe de orice așezare, acolo avându-și stâna niște ciobani. Aceștia își ridicasera o colibă și un staul lângă un măr mare, pe locul unde se va înălța mai târziu mănăstirea. În fiecare seară, ciobanii vedeau o lumină ca un felinar în scorbura mărului dar nici unul dintre ei
Mănăstirea Poiana Mărului () [Corola-website/Science/312496_a_313825]
-
nici nu i se găsește leșul. Între timp, jandarmul Ion o urmărește pe Ruxandra și încearcă să o siluiască într-o noapte. Moș Petrache îi transmite femeii că Manlache urmează să se ducă în munți și să se adăpostească la stâna lui Bădin (Cornel Gîrbea). Procurorul află că doi găzari dintr-un sat vecin au cheltuit o sumă de bani nejustificată și bănuiește că aceștia ar fi fost plătiți de cineva (probabil de soția boierului) pentru a săvârși crima. Judecătorul Elefterescu
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
le spune procurorului și judecătorului că el l-a ucis pe conul Leon (pentru că acesta i-a batjocorit fata) și apoi pe Manlache, care ar fi amenințat că-l denunță. Fostul ocnaș reușise totuși să fugă și se adăpostise la stâna lui Bădin, aflată în munți, unde îl vizitează Ruxandra. El plănuiește să rămână acolo până în primăvară, când va încerca să-și facă dreptate. Aflat în închisoare, fostul cantonier este omorât în bătaie de plutonierul Bobincă (Mihai Mereuță) și apoi atârnat
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
a lăsa impresia că s-ar fi spânzurat. Judecătorul vrea să claseze cazul și obține numirea procurorului într-un post din București. Marian crede însă că declarațiile lui Petrache sunt mincinoase și pornește în ajunul Crăciunului, împreună cu doi jandarmi, spre stâna unde se adăpostea fugarul. Din cauza viscolului, procurorul și jandarmul Bobincă se pierd în munți și sunt atacați și uciși de lupi. Între timp, pe Ruxandra o apucă durerile nașterii înainte de vreme, iar Manlache o ia în brațe și o duce
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
personajelor: mobilierul solemn din interiorul conacului boieresc transmite „realități sufletești reci” , bordeiul soției ce și-a uitat bărbatul și a risipit averea are toate lucrurile expuse în exterior arătând că totul e de vânzare, bordeiul Ruxandrei are un interior intim, stâna conține doar elemente ce exprimă esențele primare ale vieții . Alte elemente de decor transformate în laitmotiv sunt x-urile prezente de mai multe ori în film: în sârma ghimpată din scenele de război, în bariera de care trece Manlache la
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
ing. George Cojocaru. Filmările au avut loc în perioada 11 mai - octombrie 1966, fiind realizate cu concursul Ministerului Forțelor Armate al Republicii Socialiste România, acest lucru fiind menționat pe genericul de final. Cadrele exterioare au fost filmate la Buftea, Sarmizegetusa, Stâna de Vale, Munții Bucegi și Hârșova, iar cele interioare la Buftea. În prima zi de filmare au fost folosiți 2.000 de actori și figuranți. Atmosfera de la fimări a fost descrisă de Alexandru Herescu ca fiind „incredibilă”, iar regizorul zâmbea
Dacii (film) () [Corola-website/Science/311355_a_312684]
-
și Vadu Soreștilor în plaiul Slănic al județului Buzău. Comuna Fundeni cuprindea cătunele Fundeni și Fundenii de la Drumul Bogdanului, având în total 1370 de locuitori ce trăiau în 294 de case. În comuna Fundeni funcționau o moară cu aburi, două stâne, o școală cu 72 de elevi (din care 27 de fete) și o biserică ortodoxă cu hramul Sfântul Dumitru. Comuna Zărnești (denumită și "Zărneștii de Câlnău") avea în componență cătunele Ghizdita, Luncași și Zărnești, cu o populație de 1300 de
Comuna Zărnești, Buzău () [Corola-website/Science/310276_a_311605]
-
hramul Sfântul Dumitru. Comuna Zărnești (denumită și "Zărneștii de Câlnău") avea în componență cătunele Ghizdita, Luncași și Zărnești, cu o populație de 1300 de locuitori. În comună funcționau o școală la Ghizdita, o biserică, o moară cu aburi și 3 stâne. Lângă Zărnești s-au descoperit în 1884 rămășițele unor mastodonți, care au fost duse la muzeul de istorie naturală din București. Comuna Vadu Soreștilor era formată din cătunele Clociți și Hârboca (cu subdiviziunile Vadu Soreștilor și Blestematele), având în total
Comuna Zărnești, Buzău () [Corola-website/Science/310276_a_311605]
-
Preotul Vasile Ioviță, pe baza unei citiri mai vechi a pisaniei din stânga de către un preot local, indică anul 1778 ca an al edificării bisericii. Aceasta nu ar surprinde, dat fiind exemplul aproape identic al pisaniei din biserica de lemn din Stâna. Nu se cunoaște meșterul dulgher. Întreaga construcție este înălțată din lemn, care se găsea în cantități mari în pădurea din apropiere. A fost restaurată in anii 1962-1963, când s-a acoperit cu șindrilă nouă, înlocuindu-se cea veche, precum și cartonul
Biserica de lemn din Sânmihaiu Almașului () [Corola-website/Science/309171_a_310500]
-
Socond (în maghiară: "Nagyszokond", în germană: "Grossokond") este o comună în județul Satu Mare, Transilvania, România, formată din satele Cuța, Hodișa, Socond (reședința), Soconzel și Stâna. Primarul comunei Socond în perioada 2008-2012 a fost Sava Ioan din partea PDL. Actualul primar al comunei este Crasnai Ioan din partea USL. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Socond se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din
Comuna Socond, Satu Mare () [Corola-website/Science/310731_a_312060]
-
se află în Mănăstirea Bic din județul Sălaj unde a fost adusă în anul 1997 din satul Stâna, Sălaj. Ea este datată din 1778 și pictată în 1795 de cunoscutul pictor itinerant Ioan Pop din Românași. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: SJ-II-m-B-05020. În satul Stâna a existat până în 1997 o frumoasă
Biserica de lemn din Stâna () [Corola-website/Science/309818_a_311147]
-
adusă în anul 1997 din satul Stâna, Sălaj. Ea este datată din 1778 și pictată în 1795 de cunoscutul pictor itinerant Ioan Pop din Românași. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: SJ-II-m-B-05020. În satul Stâna a existat până în 1997 o frumoasă biserică din lemn, construită în 1778. Biserica avea hramul "Adormirea Precestii", și a fost zugrăvită în 1795 de celebrul pictor de biserici Ioan Pop din Românași. Biserica ținea de legea grecească neunită (greco-ortodoxă). Pe
Biserica de lemn din Stâna () [Corola-website/Science/309818_a_311147]
-
intrării în naos sunt de dimensiuni diferite, cel dinspre latura de nord fiind mai mare. Situații în care intrarea în naos se află ușor deviată spre latura de sud se mai întâlnesc și la bisericile de lemn din Nadiș și Stâna, ultima aflată în cadrul Mănăstirii Bic de lângă Șimleu Silvaniei. Naosul, acoperit de o boltă semicilindrică, prin dimensiunile sale: lungime 4.8 m, lățime 3,25 m și înălțime 4,55 m se apropie de forma unui cub. Trecerea spre absida altarului
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]
-
vecine (Păltineni, Curmătura) formau comuna Păltineni, formată din cătunele Albinari, Botele, Cătiașu-Ploscari, Curmătura, Fundătura, Fundu Nehoiului, Gura Cătiașului, Muscani, Nehoiu, Păltineni, Pâslari și Piatra, având în total 1920 de locuitori. În comuna Păltineni, 3 mori de apă, 2 făcae, o stână la Fundu-Nehoiului, 3 biserici (la Păltineni, Nehoiu și Curmătura) și o școală cu 28 de elevi în Păltineni. Reședința comunei era încă de pe atunci cătunul Nehoiu. Satele din extremitatea nordică a orașului (Nehoiașu, Lunca Priporului, Vinețișu și Bâsca Rozilei) făceau
Nehoiu () [Corola-website/Science/297049_a_298378]
-
scriitorii care s-au inspirat din acesta. Exemple de cuvinte și expresii secuiești: Precum dialectele maghiare din România în general, și cele secuiești au împrumutat multe cuvinte românești, unele demult, de exemplu din domeniul creșterii animalelor. Exemple: "berbécs" „berbec”, "esztena" „stână”, "cáp" „țap”, "mióra" „mioară”. În Moldova, în județele Bacău, Neamț, Iași și Vrancea, sunt trei grupuri de dialecte maghiare: ceangăiesc de nord, ceangăiesc de sud și secuiesc moldovean. Dialectele de nord sunt mai arhaice, păstrând elemente de limbă din Evul
Dialectele limbii maghiare () [Corola-website/Science/305067_a_306396]
-
Brînza a fost atestat documentar în 1630. denumirea satului este fixată și pe harta lui Dimitrie Cantemir de la începutul secolului XVIII. Conform unei legende, în lunca Prutului s-au așezat oieri din Munteni cu familiile sale. Oierii au format o stână și o brânzărie. Datorită calității bune, brânza era cumpărată de localnicii din regiune. De aici ar fi provenit denumirea satului. În 1803 este edificată Biserica Sf. Arhanghel Mihail din piatră în locul uneia mai vechi din lemn. Satul este menționat în
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
Potrivit legendei, pe locul unde este situat azi satul, cândva, ”"pășunele bune și apa gustoasă i-au atras pe niște frați Curleanu, din alt sat din vecinătate, care veneau cu oile la pășunat. Mai întâi și-au ridicat aici o stână, mai apoi casă de locuit. S-au alăturat Curleanilor și alții."” Se presupune, că de la numele primilor locuitori se și trage vechea denumire a satului. Prin anii 1980 ai secolului al XIX-lea, partea de nord a satului aparținea unui
Podgoreni, Orhei () [Corola-website/Science/305195_a_306524]
-
a influențelor oceanice și mediteraneene, scade ușor de la vest la est. Media anuală a precipitațiilor căzute (calculate pe întreg teritoriul) este de 637 mm anual, cu valori sensibil mai ridicate în zonele montane (1.000 - 1.400 mm/an, stațiunea Stâna de Vale este considerată "polul ploii din România") și progresiv mai scăzute spre est, în Bărăgan fiind de sub 500 mm/an, iar în Dobrogea și Delta Dunării coborând sub 400 mm/an. Vara este un anotimp călduros, care durează de la
Clima României () [Corola-website/Science/304777_a_306106]
-
ovinelor. Această activitate tradițională românească, păstoritul, a fost foarte dezvoltată în trecut, însă astăzi înregistrează o restrângere. Această îndeletnicire ancestrală a făcut ca acești munți să fie destul de bine populați, lucru ce se poate observa și după numărul ridicat de stâne, unele din ele având un grad ridicat de complexitate structurală. Asimetria generală a masivului Godeanu concordă cu constituția lui geologică. Masivul Godeanu este alcătuit în majoritate de șisturi cristaline puternic metamorfozate ale pânzei getice, care formează un mare petic de
Munții Godeanu () [Corola-website/Science/304875_a_306204]
-
intre pe sub ele. Se remarcă bogăția decorării lor, mai ales când sunt realizate integral din lemn. Specific Șcheiului îi erau ciocanele de bătut în poartă în formă de șarpe răsucit. [[Imagine:StanaBarsa.jpg|thumb|right|250px|Aspectul interior al unei stâne din Munții Bârsei]] Oieritul a reprezentat o activitate străveche în Țara Bârsei. Animalele se creșteau ușor și se înmulțeau repede. [[Transhumanță|Transhumanța]] păstorilor și a turmelor era un obicei anual. Aceștia iernau peste Carpați, în [[Bărăgan]], lunca Dunării (avale de
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
săceleni s-au constituit, după 1800, într-o asociație numită „Compania oierilor săceleni”. La începutul secolului XIX, datorită practicării tot mai anevoioase a transhumanței, mulți dintre marii proprietari de turme de oi le-au vândut, reprofilându-se pe comerț. Pe lângă stâne se țineau porci, iar vite mari și cai se creșteau din plin în Săcele. Printre cei mai de frunte deținători de Herghelii din mocănime sunt Radu Moroianu, Moldovan, Popa-Sorici și Ion Vlad Șeitan. Acesta din urmă, împreună cu alți proprietari, pe la
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
la un cântec popular: "„Fetili de la Săcele / Se uită prin găurele”". De asemenea, la șezătorile de iarnă participau numai femei și fete. De cele mai multe ori, nunțile erau aranjate de către părinți, săcelencele cunoscându-și viitorul soț numai după ce acesta cobora de la stână. După [[Primul Război Mondial]], acest stil de viață a fost părăsit. Zestrea fetelor din zona Săcelelor și a Branului era trecută pe așa numitele „foi de zestre”. Nunta propriu-zisă era condusă în zona Brașovului de către un „starosti”. În ziua nunții
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
descoperirilor arheologice) a existat nucleul stăpânirii dace și, ulterior, al celei romane; mai târziu, până aici s-a extins "voievodatul lui Litovoi" Urmele de locuire dacică sunt numeroase și apar sub formă de așezări militare sau civile, locuințe izolate și stâne. "Epoca de conviețuire daco-romană" apare sub forma de „ vilae rusticae ” , precum și prin castrele de la Târsa, Aușel-Vârful lui Pătru, Vf. Godeanu. Vestigile medievale, sunt reprezentate prin ruinele unor cetăți și turnuri de pază(Sibișel, Crivadia sau lacașe de cult. "Activitatea agricolă
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]