7,322 matches
-
comerciale a căror destinație era spre mai toate direcțiile -de la sudul europei ,nordul îndepărtat și spre cele asiatice. Steagurile multicolore fâlfâiau în bătaia vântului abundent și care în unele zile era atât de puternic încât rupea pânzele multicolore. Stocul steagurilor era destul de mare, încât pe la mijlocul unei zile cu un soare zgârcit, apăreau din nou, putând aă fie identificate țările cărora aparțineau ambarcațiunile fie ele de plăcere sau de transport al mărfurilor. Pasagerii pentru croaziere -unele pe fluviile europene-Rin ,Sena sau
VOLENDAM de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352560_a_353889]
-
pământ binecuvântat în care râurile curg pe nisip de aur, munții, învăluiți de codri nemăsurați, ascund în sânul lor comori necunoscute, dealurile sunt acoperite cu vii și livezi, câmpiile - de holde îmbelșugate. În Oltenia și-au înfipt românii cele dintâi steaguri cuceritoare, și tot în Oltenia am avut cel dintâi voivodat;iar în zilele grele Oltenia me-a dat pe Mihai Viteazul, pe frații Buzești, pe Tudor Vladimirescu, atâtea suflete mari, atâtea pagini frumoase și înălțătoare în istoria neamului nostru( ... În ea
VARVARA&MITE MĂNEANUDEDICATIO CONSTANTIN BRÂNCOVEANU-300 DE ANI DE LA MARTIRIU. OLTENIA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350573_a_351902]
-
de radio etc., evadează din spațiul virtual în proză, poeme iubind paradoxul, divers colorate liric, misterioase, nerușinate sau solemne, eseuri strălucitoare. Voi cita integral poemul ROȘU, pentru simplitate, omogenitate și cuprins cât un eseu de 20 de pagini: Culoare roșie,/ steag roșu,/ flamură roșie,/ ouă roșii./ Apoi,/ roșu cardinal,/ roșu sovietic,/ roșu chinezesc/ și ... roșu de buze.// De ce, Doamne,/ în ultimul timp/ văd/ numai roșu/ în fața ochilor?/ Ole! Ioan Adrian Trifan n-a călcat pe la cenacluri și nici la diverse sindrofii
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
lucrător în diverse meserii, inclusiv de arbitru de fotbal, cu multiple pasiuni de colecționar (Am descoperit prin zona căutărilor pe multimedaliatul, erou național și monah uitat, Iorgu Cosma, monahul Gherasim, cel care a ținut în mâini, cum spun înaintașii, atât Steagul Țării cât și Sfânta Cruce), Elena Adriana Răducan, profesor, traducător, poet, dramaturg, gramatician etc. (Îndoielile au prioritate în viață. Lucrurile mari cuprind o frescă a vieții și derivă din lucrurile mici), Elena Buică, teleormăneancă din Țigănești, comună despre care a
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
tradiționale, era considerat un talisman aducător de noroc, cu o putere magică și de protecție asupra celui care îl oferea sau îl purta. Împletirea celor două culori a fost preluată în timp și folosită la tradiția bradului de nuntă, la steagul călușarilor, la bradul de la sîmbra oilor, la costumele populare, în multe alte obiceiuri străvechi. Cu timpul, 1 Martie și 8 Martie au devenit sărbători tradiționale, care cinstesc femeia. Potrivit etnografilor și folcloriștilor, numele de mărțișor, la fel ca și numele
1 SI 8 MARTIE de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350620_a_351949]
-
m-oi duce. și-apoi, mândru, prin cazarmă, defilam sub tricolor, strângeam degetul pe armă, cântând imnul cu onor. și se clătina pământul, răsucindu-se în lut, moșii - deschizând mormântul- să mă vadă că-i salut. să le-nfăș, în steaguri, trupul, somnul să le fie lin, fiindcă-n brațul - plin de scrupul, steagul țării strâns îl țin. cu drapelul țării mele, de-aș fi ultimul recrut și din oale și ulcele, m-oi scula să îl sărut. Referință Bibliografică: sub
SUB DRAPELUL ȚĂRII MELE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351300_a_352629]
-
pe armă, cântând imnul cu onor. și se clătina pământul, răsucindu-se în lut, moșii - deschizând mormântul- să mă vadă că-i salut. să le-nfăș, în steaguri, trupul, somnul să le fie lin, fiindcă-n brațul - plin de scrupul, steagul țării strâns îl țin. cu drapelul țării mele, de-aș fi ultimul recrut și din oale și ulcele, m-oi scula să îl sărut. Referință Bibliografică: sub drapelul țării mele... / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 683, Anul
SUB DRAPELUL ȚĂRII MELE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351300_a_352629]
-
nici o rușine, Dar, hai, să mințim în direct și-n răspăr, Că poate prin rău vom ajunge la bine: Minciuna supremă va fi adevăr...” (1984) * Scrisoare către Guvernul României (în apărarea românilor din Ardeal) „Ce sorcovă și târguri ai în steag Și ce poșircă îți băltește-n sânge, Guvern al inaniției, beteag, De nu auzi Ardealul care plânge? Tu nu-nțelegi coșmarul vieții lor, Că sunt abuzuri cu nemiluita Și că n-au cui să-i ceară ajutor Românii din Covasna
POETUL ADRIAN PĂUNESCU de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351283_a_352612]
-
trădare (câți din neamul lui Cain chipul nu-i poartă?) și cuvintele mele: - Răscumpără-mă, frate Iuda, și pe câți arginți vei vrea pe mine mie, la nesfârșit vinde-mă! asemenea să fugiți și cu nobil instinct și proletară mânie steagul gri al indiferenței cu fală arborați-l! Vouă, celor care nu mă citiți cu nedisimulată tristețe vă spun: nu veți cunoaște nicicând înălțarea din Clarviziunea obscură nici drumurile celeste Spre Fericitul Nicăieri unde chiar șiruind cuvintele pot să tac ore
DANIEL CORBU de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351374_a_352703]
-
jupân Dumitrache tradus de propriii lui tovarăși Ipingești și până la variantele feminine ale lui Ghiță polițaiul, niște Pristandale cu cât mai vopsite, cu atât mai mai inexpresive, cărora nu prea le-au ieșit la număr de-a lungul mandatului nu steagurile, ci voturile, iată doar o mică parte dintre personajele cvasiprezente zilele trecute în piesă bulevardieră intitulată simplu „Stația România” - una dintre multele drame, de fapt, ale unui popor, căruia i se tot amputează pe zi ce trece demnitatea și certitudinile
PREŞEDINTE CU REPETIŢIE?! de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351426_a_352755]
-
de țara în care s-au născut, dor pe care nu-l pot înțelege decât cei ce se află ca noi. Mi-ar plăcea dacă românii noștri ar fi mai uniți. Îi admir pentru hărnicia lor și pentru că țin sus steagul demnității țării noastre. « Dor de primăvara românească » - Ce vă place și ce nu vă place în Canada? - Blânda și buna Canada ne-a oferit o viață trăită în normalitate. Aici am întâlnit democrație, liniște și respect pentru legi, oameni cu
INTERVIU CU PROZATOAREA ELENA BUICĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 116 din 26 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350813_a_352142]
-
la domnul Carol,care are un restaurant românesc și de unde am cumpărat ziarul „Lumea Liberă Românească”. Nu prea mă încântă ziarele românești... din exil.Sunt mai mult specializate peacuzații reciproce,spre bucuria dușmanilor noștrii.Afară,la restaurantul „Domnului Carol” flutură steagul românesc- curat, cum ni l-au lăsat strămoșii! Până am servit câte-o cafea,am putut admira interiorul românesc,cu prosoape cu motive naționale, vitrina cu cărți românești- care nu se vând ci numai se împrumută- harta țării noastre la
O VIZITĂ LA CHICAGO de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350815_a_352144]
-
în: Ediția nr. 1592 din 11 mai 2015 Toate Articolele Autorului La trecut și viitor- Am fost învățat Cu cravata de gât Tot înainte să merg Pe drumul cel roșu și strâmt. Am fost învățat Să trec timpul prin gaura steagului Și să merg înainte, Cu liberatea de gât. Deșteptat, M-am învântat învățat Să spun adevărul mințind, Și-n scârba de oameni, Să plec din mulțimi, Căci drumul e plin De liberi spânzurați. M-am dus în pustiu, Pe drumul
POEZIE DE AUR SPOIT de SANDU BACIU în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350888_a_352217]
-
de rușine Uzinele Krupp; Construiam cu nădejde mai bine, mai nou, Zâmbeau fruntași, cu discreție, la „panou”. Casele se vânau ca potârnichile, Dărâmau, fără milă, săpăligile, Bisericile se ascundeau pe vale, Convinse că au devenit prea banale. Caii au închinat steagul de durere În fața zecilor de mii cai-putere, Cauciucuri plesneau tam-nesam; A sporit chiar mult producția de salam. De-atâta veselie crăpau bocancii, Pescuiam prin râpi și prin văgăuni francii, Împodobeam cu sărbători calendarul, „Portrete” înălțau voioase paharul. Producția de fontă
VESELIE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350894_a_352223]
-
pacea caldă. dorită fervent. Zilei Europei Soarele primăverii strălucea mai tare, Inalții bărbați plănuiau pacea între popoare. Nu era un vis de neîmplinit, Zenitul nu mai părea nesfârșit Mocnitele pricini de secole duse Păreau să dispară de soare supuse, Sub steagul albastru cu stele-aurii Acorduri sunau din ,, Oda bucuriei’’. Trecut și viitor Dar de ce-ar avea doar alții Azi trecut și mari eroi Când în piept ne arde încă Un stindard de nobil soi? Și de ce să nu-nțelegem Că
POEZII PATRIOTICE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350910_a_352239]
-
revoluție și a cărui poezie "Un răsunet", cunoscută și sub titlul „Deșteaptă-te, române!” a devenit marșul revoluționarilor români de la 1848. Vorbind despre imnul țării, îmi vin în minte imnurile României: în 1832, „Imnul Moldovenilor”, în 1834, „La domnitor și steag”, în 1848, „Un răsunet” sau „Deșteaptă-te, române”, „Saltă române” și „Marșul lui Iancu” mai cântau pașoptiștii. Pe vremea lui Al. I. Cuza, în 1861, în urma concursului s-a ales „Marșul triumfal”, iar după 1866 devine imn „La domnitor și
INIMA STRĂVECHE A ŢĂRII de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350930_a_352259]
-
în 1848, „Un răsunet” sau „Deșteaptă-te, române”, „Saltă române” și „Marșul lui Iancu” mai cântau pașoptiștii. Pe vremea lui Al. I. Cuza, în 1861, în urma concursului s-a ales „Marșul triumfal”, iar după 1866 devine imn „La domnitor și steag”. Din 1881, pe timpul regelui Carol I de Hohenzollern „Marș triumfal” și „Trăiască regele”. În anul 1959, la Cluj se cânta „Hora Unirii”, apoi imn de stat au fost „Te slăvim Românie”, „Trei culori” și am revenit la „Deșteaptă-te, române
INIMA STRĂVECHE A ŢĂRII de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350930_a_352259]
-
o asemenea frumusețe de lup?! Bunicul a rămas pe gânduri, surprins de întrebarea mea. El uitase ce povestise într-o noapte de iarnă cu lună plină. De atunci, m-a frământat soarta Lupului Sur... Învățasem la istorie despre daci, despre steagul lor cu cap de lup și trup de șarpe, care scotea un șuierat înspăimântător atunci când era purtat în luptă. Derutată, l-am întrebat pe bunicu: - Dacă iubești și vindeci animalele, cum ai putut să vânezi Lupul Sur, simbolul strămoșilor noștri
LUPUL SUR (PARTEA A-II-A) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351559_a_352888]
-
celor trei copii ai tăi, care sunt în viață. Și că bunul Dumnezeu ți-a auzit strigătul tău și a trimis la tine îngerul bun, ca să îți ia sufletul și să-l ducă la cer. Buna mea mamă, eu port steagul! Steagul biruinței sufletelor de lumină fără de sfârșit. Și drapelul tău îndoliat de atâtea suferințe umane, simbol al renașterii noului eon românesc și începutul sfârșitului acestui Pământ opac ce va fi în curând transformat într-un pământ nou sub un cer
SCRISOAREA NR.136 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351552_a_352881]
-
trei copii ai tăi, care sunt în viață. Și că bunul Dumnezeu ți-a auzit strigătul tău și a trimis la tine îngerul bun, ca să îți ia sufletul și să-l ducă la cer. Buna mea mamă, eu port steagul! Steagul biruinței sufletelor de lumină fără de sfârșit. Și drapelul tău îndoliat de atâtea suferințe umane, simbol al renașterii noului eon românesc și începutul sfârșitului acestui Pământ opac ce va fi în curând transformat într-un pământ nou sub un cer nou
SCRISOAREA NR.136 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351552_a_352881]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > SUNT ȘI EU Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 405 din 09 februarie 2012 Toate Articolele Autorului SUNT ȘI EU Sunt și eu un punct pribeag, Ca multe alte câte sunt, Purtând același steag, Al vieții pe pământ. Când mă ascund sub cer, Îmi trag plapumă de stele, Cu Căi Lactee în eter, Pierzându-mă prin ele. Acest cearșaf foarte incert, Cum îl vedem în aparență, Noi nu-l percepem concret, În necuprinsa lui
SUNT ŞI EU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 405 din 09 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351623_a_352952]
-
în clasa întâi, nu știam gramatică, nici ce însemna dezrobirea și eliberarea. Doamna învățătoare ne-a explice diferența dintre regatul înrobitor și republica populară, dar nu am prea înțeles. Cu timpul am început să înțelegem ce înseamnă republică populară, când steagurile roșii erau pe toate casele, gardurile și drumurile, când tata a fost epurat din armată și își căuta de lucru, când au apărut cartelele, cu care stăteam la coadă la pâinea noastră cea de toate zilele pe care nu ne-
A TREIA REPUBLICĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346676_a_348005]
-
sfânt; A venit vremea să-mplinim dorința Și să rostim un trainic legământ. Din mii o sută voci am vrut să sune Peste milenii numele ei drag Și mult visata Românie-n lume Cu toți românii ei să stea sub steag. Întâi Decembrie - o zi de foc, Când Alba Iulia sună de glasuri, Când inimi de români strânse-ntr-un loc Au devenit istoriei talazuri. Cu-un singur glas, din miile de piepturi, Numele drag al patriei rostiră Și în sfârșit
1 DECEMBRIE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351009_a_352338]
-
Praful s-a ales de arvuna pentru sinucidere primită de la prietenul tău ca și de proiectul expierii într-un acvariu securizat în brațele caracatiței care dirijează „Patetica”. *** Vine o noapte doar pentru poet când urgisit de tată și pălmuit de steaguri prin jafuri, prin tertipuri, prin uneltiri obscure se-nscăunează rege al sălii de-așteptare. *** La capătul bunei speranțe comand regulamentar: „Gardă v-aliniați! Gardă, drepți! Gardă, pentru onor înainte prezentați Arm`! Doamne, în timpul existenței mele nu s-a întâmplat nimic
CARTEA CU PRIETENI XXX- CONSTANTIN FIERARU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351149_a_352478]
-
a Judecății de Apoi - rezon ! Alegau cântece vechi pe firele de telefon, Ruginite vaiere ieșite din amintiri întortocheate, Din ilustre cartiere de lux, insalubre, deocheate; Numai oamenii eram NOI, Rămași statui, pe jumătate goi, Toate ferestrele larg...oblonite - Lipsea doar steagul Națiunilor Unite. „Asta nu este un neajuns”, Zise o voce guturală de nepătruns, „Umbra celui plecat peste mări să cumpere bere, cafea, țigări de la un privatizat Robinson; Fără ghete și barbă, La unison, Vom folosi o cârpă albă Pavoazată cu
TOC! TOC! TOC! TOC! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351199_a_352528]