10,694 matches
-
zbor. Renasc primăvară cu verdele falnic și crud Suntem fără moarte, copacii nu mor. Un chip de dac nobil, încrestat cu blândețe O rugăciune crescută din florile de mai. Un clopote sună, străbunii ne dau binețe Sunt ram milenar de stejar, un cântec de nai. Din amintirea unui sfârșit și nou început, Un chip de dac nobil, încrestat cu blândețe Port semn de săgeată pe ramul crescut Mi-e muntele flamură, blazon de noblețe În catedrala cu sfinți în lumina genunii
GLOSSĂ de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370549_a_371878]
-
emblematică, pentru olari cocoșul reprezentând lumina, trezirea la viață, alungarea forțelor întunericului și ale răului, curajul și istețimea. În acest an târgul s-a desfășurat timp de trei zile la sfârșitul primei săptămâni din luna iunie, în locul numit „La Trei Stejari” și a adunat meșteșugari și artiști din toată țara: ceramiști, pictori, sculptori, țesători, sticlari, împletitori în papură, interpreți ai cântecului și dansului popular, cât și reprezentați oficiali ai României, Italiei, Irlandei, Republicii Moldova. Ceramica este amplu reprezentată la târg într-o
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
autorului, sunt reprezentate de vânător, pescar, bețivan, toate concepute într-o manieră proprie. Partea cea mai dragă creatorului este aceea care prezintă aspecte din viața satului ce i-au rămas viu întipărite în minte din anii copilăriei, petrecuți în localitatea Stejarul, comuna Crângeni, județul Teleorman: carul cu lemne, căruța cu fân, tânărul cu traista în spinare, plecat să își facă un rost în viață, chipuri de țărani, gospodăria țărănească, prezentată în diverse variante din care sunt nelipsite: femeia care scoate apă
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
mici acordate la perfecție”, naiuri, ocarine, știind să cânte la toate. Cernătescu Miron, profesor de muzică la Colegiul Național Alexandru Lahovari din Râmnicu Vâlcea, expune naiuri create de dumnealui, dintr-o diversitate de materiale: trestie de bambus, prun, salcâm, fag, stejar, tuia, mahon, larice etc., cărora le-a adus și o îmbunătățire, înlocuirea cerii de acordaj cu un cilindru. Pasiunea pentru nai a transmis-o și fiicei sale, Dalila Cernătescu, interpretă renumită atât în țară, cât și în străinătate. Nagy Margareta
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
participarea la tabere de creație. În coșurile dumneaei pot fi admirate ouă cu motive naționale vechi, de peste 200-300 de ani, precum: cărare rătăcită sau cărare fără întoarcere, coarne de berbec, bâta ciobanului, creasta cocoșului, grebla, coada de păun, frunza de stejar, plugul, potcoava, soarele, luna, stelele, cât și ouă lucrate în relief, pe bază de ceară, neșterse, cu motive geometrice. Ouăle sunt pictate în culori naturale, obținute din frunză de ceapă, coajă de stejar sau de nucă, culoarea preferată rămânând albastrul
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
cocoșului, grebla, coada de păun, frunza de stejar, plugul, potcoava, soarele, luna, stelele, cât și ouă lucrate în relief, pe bază de ceară, neșterse, cu motive geometrice. Ouăle sunt pictate în culori naturale, obținute din frunză de ceapă, coajă de stejar sau de nucă, culoarea preferată rămânând albastrul, deoarece în apropiere se află Mânăstirea Voroneț. Ochiul vizitatorului poate fi încântat și de varietatea și originalitatea țesăturilor, din zone diferite ale țării: covoare, ștergare, obiecte de îmbrăcăminte, lucrate în stiluri, materiale și
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
Vară, cald, prea cald, îmi târăsc picioarele până la umbra unor stejari stufoși, mă așez pe iarba înaltă, răcoarea și moliciunea ei îmi fac bine. Mă las pe spate, privesc printre frunzele copacului cerul senin, fără strop de nor, o pasăre cântă pre limba ei, ceva duios, melancolic, parcă ar regreta ceva
EXCURSIE LA MUNTE de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370564_a_371893]
-
grasă, răcoarea ierbii mă înfioară plăcut, simt sângele cum începe să circule prin vene. Încet revin la viață, îmi amintesc că sunt pe munte, mai am puțin până la cabană, nu mă grăbesc să plec, e bine la umbra bătrânului prieten, stejarul. Mulți oameni vor fi găsit adăpost și răcoare de-a lungul timpului, la umbra acestor făloși arbori, sunt bătrâni, coaja este brăzdată de șanțuri adânci, mușchiul mare, crescut pe partea de nord, ne arată că stejarul meu, nu este chiar
EXCURSIE LA MUNTE de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370564_a_371893]
-
la umbra bătrânului prieten, stejarul. Mulți oameni vor fi găsit adăpost și răcoare de-a lungul timpului, la umbra acestor făloși arbori, sunt bătrâni, coaja este brăzdată de șanțuri adânci, mușchiul mare, crescut pe partea de nord, ne arată că stejarul meu, nu este chiar la prima tinerețe. Simt pleoapele din ce în ce mai grele, somnul vine pe furiș, mă cuprinde fără veste, ațipesc cu gândul la frumusețea pădurii. Într-un târziu, când Soarele scăpăta pe cer, m-am trezit odihnit și plin de
EXCURSIE LA MUNTE de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370564_a_371893]
-
de-ogradă cu-àripi tăiate din sfadă cu târtița îmbuibată de se târâie-n privată... Basarabia ne roagă în șoaptă - căci este roabă priponită-n lanț cazac ...ce ne pasă! - tot un drac! ...plânge sora glonți amari... ...toți - la masă - sub stejari cândva - bravi mămăligari: tăiam stâncă de amnari! ...acum - soro - 'geaba strigi: noi ajuns-am...mămăligi! SYBARIȚILOR CONTEMPORANI voi - sybariți - s-aveți cu toții-un singur cap pe cari eu să-l retez dintr-o furtună prunci voi - eu bonă - din poală
SCURTĂ EPOPEE BASARABĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369300_a_370629]
-
Iar calea ce, de el, a fost aleasă, I se părea îndeajuns de mare. Era prea mic și nu gândea la toate Din cele ce asupra-i stau să vină, Și se-ncredea, în sinea lui, că poate, Ca și stejarii, falnic să devină. Și s-a-nălțat spre cer cu bucurie, Dorindu-și, cu putere și ardoare, S-atingă-o rază caldă, aurie Din nesfârșita și albastra zare. Dar, la un timp, copacii din pădure, Cu trunchiurile drepte și semețe, L-au îngrădit și-
COPACUL de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369327_a_370656]
-
Acasa > Orizont > Selectii > TORNADĂ ȘI FOC Autor: Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 347 din 13 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Era ora zece, abia începuse tornada, se plimba focul prin stejari doborâți, un pescar desena tone de vise pe sticlă și inventa un record de-așteptare pe stânci. În albii de lut figurine perechi chicoteau îmblânzirea tornadei pe cer și parcă cetățile vremii dansau efemer în clepsidre de ger. Ce vechi
TORNADĂ ŞI FOC de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369408_a_370737]
-
fiind un „brad frumos și drept, și sfânt” văzut ca „model de demnitate”, ca exemplu de verticalitate morală în fața tuturor vicisitudinilor, simbolizându-l pe bunicul iubit pe care dorește să-l urmeze întru toate (Bradul). Același bunic este reprezentat de „stejarul frumos” din curtea școlii unde preda ca „tânăr normalist/frumos și nobil prin trăire”, urmat cu aceeași menire de nepoată, căci, îmbrățișând aceeași nobilă profesiune, „veneam o școală să slujesc/.../aveam dorință să muncesc” (Stejar frumos, I), de același stejar
DE LA VIS ȘI SPERANȚĂ LA ÎMPLINIRE de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369387_a_370716]
-
Același bunic este reprezentat de „stejarul frumos” din curtea școlii unde preda ca „tânăr normalist/frumos și nobil prin trăire”, urmat cu aceeași menire de nepoată, căci, îmbrățișând aceeași nobilă profesiune, „veneam o școală să slujesc/.../aveam dorință să muncesc” (Stejar frumos, I), de același stejar fiind strâns legată în treizeci de ani de carieră didactică și de care se va despărți cu durere, dar cu convingerea că el, stejarul, va fi același „Simbol Nemuritor” pentru toți care vor veni în loc
DE LA VIS ȘI SPERANȚĂ LA ÎMPLINIRE de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369387_a_370716]
-
stejarul frumos” din curtea școlii unde preda ca „tânăr normalist/frumos și nobil prin trăire”, urmat cu aceeași menire de nepoată, căci, îmbrățișând aceeași nobilă profesiune, „veneam o școală să slujesc/.../aveam dorință să muncesc” (Stejar frumos, I), de același stejar fiind strâns legată în treizeci de ani de carieră didactică și de care se va despărți cu durere, dar cu convingerea că el, stejarul, va fi același „Simbol Nemuritor” pentru toți care vor veni în loc, rugându-l să rămână și
DE LA VIS ȘI SPERANȚĂ LA ÎMPLINIRE de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369387_a_370716]
-
nobilă profesiune, „veneam o școală să slujesc/.../aveam dorință să muncesc” (Stejar frumos, I), de același stejar fiind strâns legată în treizeci de ani de carieră didactică și de care se va despărți cu durere, dar cu convingerea că el, stejarul, va fi același „Simbol Nemuritor” pentru toți care vor veni în loc, rugându-l să rămână și pentru aceștia la fel de „fidel și primitor” (Stejar frumos, II). Străbunica, de origine elenă, venită pe aceste meleaguri fiindcă „românii sunt oameni frumoși”, are „fața
DE LA VIS ȘI SPERANȚĂ LA ÎMPLINIRE de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369387_a_370716]
-
ani de carieră didactică și de care se va despărți cu durere, dar cu convingerea că el, stejarul, va fi același „Simbol Nemuritor” pentru toți care vor veni în loc, rugându-l să rămână și pentru aceștia la fel de „fidel și primitor” (Stejar frumos, II). Străbunica, de origine elenă, venită pe aceste meleaguri fiindcă „românii sunt oameni frumoși”, are „fața blândă și curată/cu ochii negri, luminoși” atunci când îi spune povești minunate despre țara de origine (Povestea despre greci nu piere), iar „O
DE LA VIS ȘI SPERANȚĂ LA ÎMPLINIRE de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369387_a_370716]
-
Asta da, comoară! - exclamă unul dintre oșteni. - Totul rămâne intact! Misiunea noastră nu s-a încheiat! - rosti ferm căpitanul Sasu. Voinicii părăsiră palatul și coborâră în serpentine. Pe la orele prânzului, căpitanul Sasu îl găsi pe Arnăutu tolănit la umbra unui stejar bătrân cu coroana stufoasă. Acesta îi zâmbi binevoitor și-l invită să se așeze pe mușchiul moale. Sasu îi povesti cele văzute la palat. La rândul său, Arnăutu îi relată pe scurt cum o săgetase pe prințesa vampirilor, dar nu
XII. CASTELUL LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369401_a_370730]
-
băgare de seamă ca să nu cadă în vreo capcană. Pe la orele prânzului, ajunseră sub zidurile impunătoarei construcții ridicată cu decenii în urmă de un mare principe ca loc de refugiu în cazul năvălirii vrăjmașilor. Câțiva tineri vânjoși forțară poarta de stejar de sub arcada zidurilor ce înconjurau mărețul castel ca pe o cetate. Aceasta scârțâi asurzitor din țâțâni și se deschise. Oștenii pătrunseră călare în curtea năpădită de ierburi și bălării. Descalecară atenți la orice foșnet. La un semn al căpitanului Arnăutu
XII. CASTELUL LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369401_a_370730]
-
încăperile clădirii. Căutară cu băgare de seamă de la subsol până în turnul cel mai înalt. Spre surprinderea și dezamăgirea lor, nu descoperiră nimic interesant și, mai ales, nici urmă de coșciuge cu cadavre umane. În schimb, găsiră camere cu mobilă din stejar sculptat și multă argintărie, precum și obiecte din aur. Clădirea castelului era imensă și avea numeroase încăperi, așa încât nici nu realizară când se făcu seară și întunericul cuprinse regatul munților. Căpitanul Arnăutu ordonă retragerea în curte. Primele aripi ale nopții învăluiră
XII. CASTELUL LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369401_a_370730]
-
vieții culturale și artistice a Buhușiului mai sunt numai câteva fire de nisip să se scurgă, apoi, până când vor renaște iubirile serbărilor inimii, timpul va fi exilat. Cu toate că orașul binecuvântat între briza Bistriței și adierile înmiresmate ale pădurilor seculare de stejari și fagi, de la Runc, are un șirag cu mărgele de chihlimbar, artiști, oameni de cultură și de știință, sportivi... Între ei garda pentru viitor o asigură tânărul actor Ștefan Zaharia. Prea multe școli, mai ales dacă nu se lovește una
ŞTEFAN ZAHARIA. VIAŢA, ÎN TREAPTA DE SUPERIORITATE A FIINŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369471_a_370800]
-
percepute de un suflet sensibil: / Gândul mă duce cu pașii înapoi; Mă văd copil pe prispa casei; / Mă văd desculț și... după oi / Prin iarba-nrourată de pe Valea Șasei./ Răsfoind cartea afli că mama, ultima casă cu teiul de la poartă, stejarul, apele Sașei, dealurile Zgubii și Bude, sunt câteva din componentele acestui album cu care poetul Ion Părăianu ne face părtași trăirilor și frământărilor sale. El nu rămâne insensibil la greutățile și necazurile oamenilor din jurul său, ba din contră ia atitudine
RECENZIE LA VOLUMUL DE POEZIE ” ALBUM DE SUFLET ” AL DOMNULUI ION PĂRĂIANU de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369489_a_370818]
-
Adu-ți aminte de această Betanie,/ Când agonia crucii te va înseta cumplit!/Gândește-te că cei din urmă prieteni/ Plâng lângă tine, la picioarele crucii tale,/ Așa cum a plâns Betania Domnului Isus,/ În ceasul celui mai negru apus./” ( Betania ), stejarul de pe deal - ”/.../ Stejarul de pe deal îmi cântă adesea în zori,/ Când rândunica doarme în cuibu-i de la geam./ (Stejarul de pe deal ) ”, bătrânii satului - ” Sau strâns bătrânii satului la poartă,/ Să-și facă planuri, vești să-și mai împartă.../.../ Vorbeau domol și
DRUMEȚ LA PORȚI DE TOAMNĂ, DANIELA POPESCU STROE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369487_a_370816]
-
de această Betanie,/ Când agonia crucii te va înseta cumplit!/Gândește-te că cei din urmă prieteni/ Plâng lângă tine, la picioarele crucii tale,/ Așa cum a plâns Betania Domnului Isus,/ În ceasul celui mai negru apus./” ( Betania ), stejarul de pe deal - ”/.../ Stejarul de pe deal îmi cântă adesea în zori,/ Când rândunica doarme în cuibu-i de la geam./ (Stejarul de pe deal ) ”, bătrânii satului - ” Sau strâns bătrânii satului la poartă,/ Să-și facă planuri, vești să-și mai împartă.../.../ Vorbeau domol și-n vorba lor
DRUMEȚ LA PORȚI DE TOAMNĂ, DANIELA POPESCU STROE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369487_a_370816]
-
urmă prieteni/ Plâng lângă tine, la picioarele crucii tale,/ Așa cum a plâns Betania Domnului Isus,/ În ceasul celui mai negru apus./” ( Betania ), stejarul de pe deal - ”/.../ Stejarul de pe deal îmi cântă adesea în zori,/ Când rândunica doarme în cuibu-i de la geam./ (Stejarul de pe deal ) ”, bătrânii satului - ” Sau strâns bătrânii satului la poartă,/ Să-și facă planuri, vești să-și mai împartă.../.../ Vorbeau domol și-n vorba lor înceată,/ Părea că-ntreaga-nțelepciune-noată... ./” ( Doina copilăriei mele ), mama - ”/.../ Iau luna sfetnic și pășesc în noapte,/ Către
DRUMEȚ LA PORȚI DE TOAMNĂ, DANIELA POPESCU STROE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369487_a_370816]