2,409 matches
-
se numesc suporteri. O identificare puternică cu jucătorii poate de asemenea declanșa o stare de activare fiziologică intensă. În opinia cercetătorilor, identificarea puternică poate activa gânduri și cogniții ostile față de adversari. Conform modelului, combinarea stărilor de activare crește posibilitatea utilizării stereotipurilor și schemelor simplificate pentru efectuarea unor judecăți sociale negative, fapt ce sporește probabilitatea manifestării agresivității la spectatorii competițiilor sportive. Finalmente, exprimarea directă a agresivității față de grupul adversar poate crește nivelul stimei de sine, mai ales în cazul unei înfrângeri. Agresivitatea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
descrierii unor acte sexuale abuzive sau nu. În cea de-a treia etapă, subiecții puteau să administreze șocuri electrice unui complice al experimentatorului în timpul unei sarcini de învățare. Rezultatele înregistrează corelații semnificative între toate variabilele și dimensiunea agresivității fizice, exceptând stereotipurile rolurilor sexuale. Malamuth concluzionează că nivelul general de agresivitate corelează pozitiv cu agresivitatea sexuală. Semnalele erotice la fel ca cele asociate violenței pot induce o stare de activare fiziologică non sexuală (Zillmann, Johnson și Day, 1974 citat de Tedeschi et
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de factorii proximali. Agresivitatea domestică într-un climat socio-cultural tradițional este caracteristica bărbatului care-și tratează soția și copiii ca pe niște bunuri personale, impunând-le supunerea totală. Cel care abuzează prezintă caracteristicile unei personalități autoritare, depresive, punitive, amenințătoare, adoptând stereotipurile de sex tradiționale. Victimele sunt în general vulnerabile atât la nivel fizic, cât și social. Vulnerabilitatea este și mai apăsătoare în absența alternativelor. Agresivitatea împotriva partenerului de viață Agresivitatea domestică din cadrul relațiilor intime a fost pe larg studiată. Rezultatele studiilor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
abuzive, dar el poate declanșa o stare afectivă negativă care să motiveze acest comportament (Malamuth, Linz, Heavey și Acker, 1995 citat de Malamuth, 1998). Agresivitatea este în acest caz determinată de cogniții și credințe. Socializarea într-o familie bazată pe stereotipuri tradiționale ce impun necesitatea agresivității și a violenței în sânul familiei poate duce la formarea acelorași credințe și atitudini la copil. Dimensiunea atitudinilor și a credințelor ce justifică agresivitatea conjugală poate prezice eventualitatea agresiunilor de acest fel (O'Leary, 1993
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
asemenea caracteristici va avea tendința să califice comportamentul soției drept unul vicios și să răspundă prin acte de furie, chiar dacă comportamentul real al acesteia este unul neutru. Pe de altă parte, dacă bărbatul este dependent de soția sa, dar are stereotipuri cu privire la dominanța masculină, poate percepe orice tentativă de independență a soției ca o amenințare împotriva securității și puterii sale masculine. Abuzul de droguri sau de alcool sporește întărirea falselor atribuiri atunci când furiei și ostilității le se mai adaugă tendințe impulsive
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pot duce la instaurarea unei relații traumatizante între copil și familie care să se transforme în violență. Factorii culturali precum educația socioculturală bazată pe dominația tatălui, absența echității și obediența forțată a copiilor pot duce de asemenea la declanșarea maltratării. Stereotipurile sexuale și normele culturale ale masculinității constituie alte cauze ce nu pot fi neglijate. În general, tații incestuoși stabilesc la nivelul familiei sisteme educative patriarhale în care dețin rolul șefului absolut. Acești bărbați se consideră privilegiați în ceea ce privește relațiile sexuale. Ei
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Sistem limbic 108 nervos 109, 110, 113, 117, 122 simpatic 110 Socializare 73, 94, 127, 188, 190, 204, 207, 235-236 agenți de 70 lacunară 75 procese 23 Spectator agresiv 191 Sportiv agresiv 187 Stări afective 206 negative 114 pozitive 116 Stereotip 196, 204, 208, 212 Stima de sine 71, 116, 191, 210, 215 Stimulare dezgust 10, 54, 55-58, 117 dorință 10 Strategie 26, 55, 178, 182, 190 comportamentală 10, 73, 117, 135 de persuasiune 11 Structură de cunoaștere 117 declarativă 145
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
locutorul, gândindu-se că nu are nimic de câștigat din prezentarea acestuia; (b) raportarea excesiv de critică la locutor (interlocutorul nu-l mai ascultă eficient, activ, pe locutor, fiind preocupat să-i găsească greșeli de orice tip); c) actualizarea unor prejudecăți, stereotipuri negative interlocutorul a pus, în contexte anterioare, o etichetă negativă locutorului și nu se așteaptă să spună nimic interesant acum; așadar, "ascultă" prin această grilă; de fapt, nu ascultă realmente; d) formularea de concluzii pripite, înainte ca locutorul să-și
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
De ce? Pentru că dintotdeauna legile au reușit să fie eficiente mai ales când este vorba de români în măsura în care a funcționat acel "spirit al legilor" despre care scria la timpul său Montesquieu. "Spiritul legilor" presupune o fuziune a legii cu mentalitățile, credințele, stereotipurile și ideile unui grup sau ale unei anume comunități. În cazul de față cu cele ale comunității românești din Italia. Mai precis: legea se aplică, vinovații sunt pedepsiți. Am însă mari îndoieli că vinovații se vor schimba după necesara ispășire
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
aceste persoane sau obiecte se focalizează o reprezentare puternică, ce provoacă imediat anumite atitudini sau dispoziții psihologice. Prin stereotipii, individul se confundă cu grupul din care face parte, iar toți membrii unei colectivități par identici, nediferențiați unii de alții. "Un stereotip social există atunci cînd mai mulți membri ai unui grup accentuează diferențele existente între membrii grupului lor și membrii altui grup."78 În acest sens, ritualurile au rolul de a produce rapid departajarea dintre cele două grupuri existente în penitenciare
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cînd mai mulți membri ai unui grup accentuează diferențele existente între membrii grupului lor și membrii altui grup."78 În acest sens, ritualurile au rolul de a produce rapid departajarea dintre cele două grupuri existente în penitenciare: cadre și deținuți. Stereotipurile sînt deci mecanisme proiective, deoarece permit indivizilor să-și exprime tendințele inconștiente. Relațiile de putere sînt învăluite într-o mantie simbolică mistificatoare, impusă de existența ierarhiei. Cu cît inegalitatea sporește într-o instituție care are idei egalitariste, cu atît este
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
psihiatric decît încarcerării. De asemenea, predomină rata femeilor străine condamnate sau aparținînd unor minorități considerate inferioare (sau născute în țări sărace). În general, violența feminină era considerată un răspuns direct la relațiile de prost tratament la care au fost supuse. Stereotipurile tradiționale, care vedeau femeia gentilă, supusă, fragilă, ajunsă la ultimul prag de suportabilitate în fața agresiunii masculine, debilizată de violența mediului în care a trăit, deprimată de presiunile sociale cărora nu le mai poate face față, incapabilă să se controleze din cauza
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
gust decât de acceptarea rațională a unei constrângeri. Marele ansamblu întruchipa pentru el o soluție la lipsa locuinței, a cărei duritate o resimțise. Trecerea de la o cocioabă la confortul standardizat al HLM era pentru el un progres, și atunci respingea stereotipul "cuștilor de iepuri" (așa cum porecleau cei din clasele mijlocii și superioare aceste grupuri de blocuri). Cei care reprezentau mâna de lucru și angajații, la sfârșitul carierei lor urbanistice în marile ansambluri, exprimau nu atașamentul lor față de acest tip de locuință
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
le "propune plasarea în HLM fără să țină cont de starea de insalubritate de acolo"405. Aplicarea politicilor teritorializate ale locuinței presupune deplasarea centrului de interes de la construcțiile noi către reglementarea și controlul piețelor de locuințe existente. Jean-Paul Lacaze deplânge "stereotipul vehiculat de mass-media și de organismele profesionale [care] spun că un bun ministru al locuințelor este cel care face efortul să obțină mijloacele financiare necesare accelerării ritmului construcțiilor noi, dincolo de plafonul fatidic de 300 000 de locuințe pe an. Propunerea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
2. Ierarhia efectelor și studiile despre persuasiune (Hovland). 3. Analiza de conținut și studiul propagandei (Lasswell). 4. Funcțiile mass-media (Lasswell, Merton și Lazarsfeld). 5. Teoriile cu privire la dinamica procesului de comunicare în interiorul grupului (Lewin). 6. Teoria cu privire la rolul mass-media în consolidarea stereotipurilor (Cooper și Marie Jahoda). 7. Teoriile cu privire la expunerea, atenția, percepția și rememorarea selective (Schramm). 8. Teoria disonanței cognitive (Festinger), studiile cu privire la difuzarea inovațiilor (Ryan și Gross, continuate de către Rogers). 9. Teoria învățării sociale (Bandura). 10. Teoriile privind difuzarea știrilor și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
după modelul inițial. Ea poate reprezenta o posibilă explicație pentru cazurile în care, deși au fost formați în direcția optimizării activității didactice, unele cadre didactice continuă să permanentizeze vechile practici. 4. Percepția și retenția selectivă care subliniază rolul prejudecăților și stereotipurilor în interpretarea schimbării. 5. Dependența de opiniile superiorilor ierarhici. 6. Cenzura substitutivă care promovează respectul orbesc față de tradiții, ca urmare a aplicării unor prescripții morale dobândite în copilărie. 7. Lipsa de încredere în sine. 8. Nesiguranța și reîntoarcerea în trecut
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de învățare ce implică asimilarea unor noi valori sau modele de acțiune. Oportunitatea schimbării culturii școlii este susținută și de studiile privitoare la acest fenomen și care evidențiază necesitatea operării reformei și în planul culturii organizaționale, profund marcată de prejudecăți, stereotipuri și reprezentări culturale care-și găsesc esența în caracterul birocratic al școlii. Acestea au favorizat în timp apariția unei "culturi a rutinei", adevărat blocaj în calea schimbării educaționale. Elementele acestei culturi sunt, în opinia lui Ș. Iosifescu (1999, p. 132
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
care nu se pliază pe statutul său; Rigiditatea rolurilor ce apare în situațiile în care individul păstrează un rol (comportament) care se potrivește în alte situații (de ex. profesorul care continuă să fie profesor și în timpul liber). b) Prejudecăți și stereotipuri. Conștient sau nu, fiecare individ se implică în actul de comunicare cu un anumit bagaj de prejudecăți și stereotipuri care, de cele mai multe ori, blochează comunicarea. Acestea reprezintă una dintre componentele reprezentării noastre despre celălalt. Aceștia reprezintă doar o parte dintre
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
comportament) care se potrivește în alte situații (de ex. profesorul care continuă să fie profesor și în timpul liber). b) Prejudecăți și stereotipuri. Conștient sau nu, fiecare individ se implică în actul de comunicare cu un anumit bagaj de prejudecăți și stereotipuri care, de cele mai multe ori, blochează comunicarea. Acestea reprezintă una dintre componentele reprezentării noastre despre celălalt. Aceștia reprezintă doar o parte dintre factorii blocanți ai comunicării, alături de care mai putem aminti: spațiul fizic, zvonurile, omisiunile, supraîncărcarea comunicării etc. În opinia noastră
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
are menirea de a analiza omul în contextul social, ameliorând astfel dezavantajul oferit de psihologia generală. Ea încearcă să analizeze gradul în care interacțiunile sociale sunt grefate pe confruntarea valorilor, credințelor, reprezentărilor sociale. Psihologia socială furnizează date esențiale cu privire la studiul stereotipurilor de gândire și acțiune umană, al atitudinilor și capacităților de adaptare la social. În acest sens, S. Moscovici (1984) considera că aria de cuprindere a acestei științe nu este nici individul, nici grupul, ci conflictul dintre individ și societate. Important
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
tehnici sunt acceptate declarativ, dar nu ajung totdeauna să fie transpuse în practică. Pentru depășirea acestor neajunsuri este nevoie să exersăm o decentrare față de propriile noastre cadre de interpretare a ceea ce considerăm a fi valoros, față de mentalitățile învechite, prejudecățile și stereotipurile de gândire. Aceasta este și rațiunea de la care pornim atunci când susținem că abordarea educației din perspectiva schimbării ar trebui să ne oblige la o reflecție asupra următoarelor probleme: a) flexibilizarea structurii instituționale a școlii și a ofertelor de formare venite
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
planul dezvoltării personale, de exemplu. Un posibil program de formare a cadrelor didactice pe dimensiunea educației pentru schimbare ar trebui să vizeze, în opinia noastră, cel puțin trei componente: a) personală, ce își propune ca obiectiv major depășirea prejudecăților, a stereotipurilor de gândire, a mentalităților depășite; b) informațională, care își propune: * achiziționarea conceptelor de bază vehiculate de educația pentru schimbare; * cunoașterea problemelor contemporane ale societății și educației ca premise pentru actul schimbării; * înțelegerea principiilor ce guvernează actul schimbării, al inovației; c
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
internalizeze informația primită. Un rol foarte important îl au schemele cognitive ale publicului; pentru ca o informație să fie percepută prin intermediul cadrajelor, aceasta trebuie să fie prezentată ținând cont de schemele cognitive prezente deja în mintea publicului (categorii, concepte, scenarii sau stereotipuri depozitate în mentalul individului), care îl ghidează în procesarea informațiilor. Evidențierea importanței percepute a unui anumit subiect (engl. salience) este rezultatul interacțiunii dintre informație și felul în care publicul o decodifică. La nivel social, framing-ul este un proces care se
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
din anii '70, difuzate de BBC și ITN, toate punând în lumină o mediatizare unidimensională a evenimentelor, din perspectiva culturii mediatice și a culturii sociale dominante în gândirea publică. Concluzia autorilor a fost că știrile nu fac decât să propage stereotipuri, să dea faptelor definiții recurente în cultura socială. În altă ordine de idei, independent de criteriile adoptate, jurnaliștii nu pot evita adoptarea unui anumit punct de vedere. Știrile se dezvoltă astfel nu ca o reflecție asupra evenimentelor reale, ci ca
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
însă și limitări. De pildă, în cazul abordării deductive, apare întrebarea validă cu privire la componentele știrilor care pot fi considerate cadraje. Entman (2003) sugerează că pot fi identificate și analizate cadrajele din știri care sunt semnalizate prin prezența unor cuvinte cheie, stereotipuri, surse de informație și propoziții tematice ce propun anumite interpretări ale subiectelor prezentate (Entman, 2003, p. 52). Tankard (2001, p. 123) sugerează o listă de unsprezece mecanisme de încadrare puncte centrale pentru identificarea și măsurarea cadrajelor din știri: titlurile, subtitlurile
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]