5,507 matches
-
în timp ce membrii culturilor individualiste nu fac această diferență. În caracterizarea unei culturi de-a lungul unei axe de variație culturală trebuie avută în vedere valoarea funcțională a unei trăsături identificate, modul în care societatea respectivă învestește cu valoare un anumit stimul. De exemplu, asertivitatea (abilitatea individului de a-și formula clar un punct de vedere distinct, fără a leza însă interlocutorul - engl. assertiveness) este valorizată pozitiv în Statele Unite, dar negativ în culturile orientale, unde sunt valorizate pozitiv supunerea, modestia, reținerea. Tracul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în sociologie și psihologie, pentru a desemna modul în care individul se conceptualizează pe sine ca entitate distinctă, împărtășind trăsături comune cu membrii unui grup, dar și diferențiatoare în raport cu aceștia, chiar unice. Identitatea oferă individului cadrul general de interpretare a stimulilor primiți din mediu, explică expectațiile și motivațiile pentru acțiunile, gândurile, sentimentele sale. Este rezultatul interacțiunilor complexe dintre identitatea personală (identitatea construită de individ în raport cu propriul ideal și prin interacțiunea cu ceilalți) și identitatea de grup (identitatea socială). Identitatea culturală este
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
identități parțiale interacționează, firește, construind identitatea socială complexă a unui individ. Tajfel și Turner (1986) identifică trei elemente care explică, pe baze sociologice și psihologice, comportamentele de grup: categorizarea, identificarea, comparația. a) Categorizarea este procesul de ordonare de către individ a stimulilor veniți din mediu, prin gruparea lor într-o manieră semnificativă, astfel încât percepțiile individuale să capete semnificație. Altfel spus, este procesul prin care un individ este inclus/se include într-un grup. Autorii disting între indivizi care au tendință spre categorizări
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
inclus/se include într-un grup. Autorii disting între indivizi care au tendință spre categorizări largi (engl. wide categorizers), respectiv indivizi care au tendință spre categorizări restrânse (engl. narrow categorizers). Indivizii cu tendință spre categorizări largi sunt predispuși să includă stimulii discrepanți în aceeași categorie, să construiască cel mai adeseori categorii laxe, acceptând relativ ușor comportamentele deviante de la normă, să propună interpretări multiple pentru același stimul, evitând stereotipurile și punând accentul pe strategii holiste de interpretare și pe activități de sinteză
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
categorizări restrânse (engl. narrow categorizers). Indivizii cu tendință spre categorizări largi sunt predispuși să includă stimulii discrepanți în aceeași categorie, să construiască cel mai adeseori categorii laxe, acceptând relativ ușor comportamentele deviante de la normă, să propună interpretări multiple pentru același stimul, evitând stereotipurile și punând accentul pe strategii holiste de interpretare și pe activități de sinteză, să traseze granițe flexibile între membrii grupului și indivizii din afara grupului. Indivizii cu tendință spre categorizări restrânse sunt predispuși să includă stimulii discrepanți în categorii
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
multiple pentru același stimul, evitând stereotipurile și punând accentul pe strategii holiste de interpretare și pe activități de sinteză, să traseze granițe flexibile între membrii grupului și indivizii din afara grupului. Indivizii cu tendință spre categorizări restrânse sunt predispuși să includă stimulii discrepanți în categorii distincte, să construiască cel mai adeseori categorii rigide, acceptând greu comportamentele deviante de la normă, să producă interpretări rigide ale fenomenelor punând accentul pe detaliu și raționamente analitice, să mențină granițe rigide între membrii grupului (engl. ingroup) și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
procedurale constând în cunoștințele indivizilor privind regulile de procesare a informației prin punerea în relație specifică a diverșilor itemi de informație; schema cunoașterii de sine reprezentând starea psihologică a individului, care îl ghidează pe acesta în procesarea informației, în integrarea stimulilor noi în sistemul experiențelor deja dobândite; rezultă din interacțiunea identității personale cu identitatea socială a individului; schema cunoașterii rolurilor sociale reprezentând acel complex de elemente care sprijină structurarea percepțiilor și răspunsul la stimuli pe baza unor cunoștințe anterioară; un loc
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pe acesta în procesarea informației, în integrarea stimulilor noi în sistemul experiențelor deja dobândite; rezultă din interacțiunea identității personale cu identitatea socială a individului; schema cunoașterii rolurilor sociale reprezentând acel complex de elemente care sprijină structurarea percepțiilor și răspunsul la stimuli pe baza unor cunoștințe anterioară; un loc important îl joacă stereotipurile. Teoria atribuirii (Heider, 1982) explică procesul prin care indivizii construiesc, elaborează atribute, adică explicații în legătură cu cauzele care au produs un eveniment. La baza elaborării acestor atribute, adică a găsirii
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
puternică); (iii) indivizi cu personalitate androgină (masculinitate puternică, feminitate slabă); (iv) indivizi cu identitate de gen nediferențiată (masculinitate slabă, feminitate slabă). 8. Stereotipurile culturale Elaborarea stereotipurilor este un proces cognitiv de categorizare socială având funcția de a simplifica și sistematiza stimulii primiți de individ cu scopul de a facilita adaptarea cognitivă și comportamentală într-o situație de comunicare nouă. Indivizii filtrează în permanență stimulii primiți din mediu prin prisma propriei culturi. Când realitatea percepută pare să iasă din tiparele de gândire
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
culturale Elaborarea stereotipurilor este un proces cognitiv de categorizare socială având funcția de a simplifica și sistematiza stimulii primiți de individ cu scopul de a facilita adaptarea cognitivă și comportamentală într-o situație de comunicare nouă. Indivizii filtrează în permanență stimulii primiți din mediu prin prisma propriei culturi. Când realitatea percepută pare să iasă din tiparele de gândire deja existente, oamenii recurg la stereotipuri: „scurtături în percepție” prin care indivizii confruntați cu necunoscuți încearcă să-i includă pe aceștia în categorii
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
unor stereotipuri, Călinescu (1941/1982) caracteriza: „francezii [...] raționaliști, germanii idealiști, englezii pragmatici, rușii mistici, orientalii fataliști” (p. 973). În ciuda tuturor neajunsurilor pe care le implică, stereotipurile, ca forme populare de cunoaștere, sunt utile, oferind un punct de sprijin în ordonarea stimulilor veniți dintr-o realitate nouă, necunoscută, neînțeleasă. Exerciții. Aplicații 1. Dați exemple de valori, credințe, obiceiuri, moduri de viață etc. specifice culturii române. 2. Dați exemple de valori, credințe, obiceiuri, moduri de viață etc. specifice unei culturi pe care o
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
mai multe faze: „Luna de miere”, când individul manifestă fascinație și optimism față de noua cultură: savurează mâncarea, se bucură de calmul care domină societatea, i se par interesante obiceiurile oamenilor, este preocupat de arhitectura locală. Dezorientare: individul este bombardat de stimuli noi, diferiți de cei pe care îi primea în cultura sa, este dezorientat, îi lipsesc reperele de interpretare și integrare a acestor stimuli în sistem. Ostilitate, enervare: stereotipurile sunt activate emoțional, iar diferențele față de cultura originară încep să fie percepute
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
societatea, i se par interesante obiceiurile oamenilor, este preocupat de arhitectura locală. Dezorientare: individul este bombardat de stimuli noi, diferiți de cei pe care îi primea în cultura sa, este dezorientat, îi lipsesc reperele de interpretare și integrare a acestor stimuli în sistem. Ostilitate, enervare: stereotipurile sunt activate emoțional, iar diferențele față de cultura originară încep să fie percepute ca inconveniente: dorul pentru mâncarea de acasă, plictiseala într-o comunitate considerată neinteresantă, obiceiuri caraghioase și obositoare, melancolie la amintirea locurilor de acasă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
luate ca atare, trecute în fundalul cotidian al existenței; acceptarea noului sistem de viață, integrarea în societate prin adoptarea unor elemente din noul mod de viață. Biculturalitatea: individul poate trăi confortabil în ambele culturi, fără a fi stresat de schimbarea stimulilor diferiți pe care îi primește din fiecare cultură. Există controverse în legătură cu posibilitatea atingerii acestui nivel. Întoarcerea acasă, revenirea la cultura de origine, poate produce „șocul cultural inversat”, caracterizat prin aceleași faze. Diagrama următoare este o reprezentare a șocului cultural la
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pe care le generează cauzele prezentate aici (vezi o sinteză în Gudykunst, 2003, pp. 111-126). Printre aceste modalități se numără: cunoașterea corectă și aprofundată a valorilor și regulilor specifice altor culturi, evitarea stereotipurilor, evitarea predispozițiilor cognitive prin procesarea efectivă a stimulilor veniți din exterior și formarea unor atribute interne, evitarea identificării foarte puternice cu propriul grup și integrarea propriei identități unor supragrupuri regionale, de preocupări etc., observarea în primul rând a asemănărilor cu celălalt, nu a deosebirilor față de acesta, promovarea unor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
1988). Sunt implicate capacitățile cognitive, afective și operaționale ale individului. Capacitățile cognitive privesc complexitatea cognitivă a individului, modul în care acesta operează categorizările sociale (categorizări restrânse sau largi), gradul de rigiditate/flexibilitate cognitivă, capacitatea de relativizare a perspectivei în interpretarea stimulilor externi și interni, orientarea spre cunoaștere, receptivitatea la diferențele culturale. Capacitățile afective vizează predispozițiile motivaționale și atitudinale, adaptabilitatea, motivația de adaptare, atitudinea eului față de celălalt, toleranța față de ambiguitate, capacitatea de empatizare, capacitatea de distanțare psihologică, gradul de anxietate în întâlnirile
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
este tendința indivizilor de a avea sentimente reciproce unul față de altul (sentimentele indivizilor tind să fie reciproce, în sensul că orice om preferă compania aceluia în prezența căruia trăiește experiențe emoționale pozitive); ranforsările reprezintă condiționarea unui răspuns de coprezența unui stimul, întărirea unui comportament prin mâncare, laude, bani, promovare etc. (indivizii par atrași de cei care le oferă recompense). Pentru o sinteză privind comunicarea de grup, vezi Hartley (1993) și Hargie (1997). În menținerea coeziunii de grup indivizii pot îndeplini diverse
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și variate cercetări încă din cele mai vechi timpuri, dar studiul lui sistematic a fost inițiat de Watson, odată cu dezvoltarea curentului behaviorist. În ultimii ani cercetările referitoare la comportament au fost reluate, dar din perspectiva persoanei, ca factor intermediar între stimul și răspuns (S - P - RA, vizând atât latura fiziologica (sistemul neuroendocrina și structurile mentale (structuri cognitiveă (Radu, 1991Ă. Trebuie accentuat că, pe lângă cele menționate, comportamentul persoanelor are și o latură noncognitivă, prin care se face declanșarea și susținerea energetică a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
despre emoțiile instituționale și emoțiile impulsive Steven L. Gordon (1981Ă introduce o distincție între „emoții biologice” (de exemplu, furia, fricaă și „emoții culturale” (de exemplu, iubirea, prietenia, geloziaă. Primele reprezintă o configurație de senzații și gesturi ca răspuns la diferiți stimuli; emoțiile din cea de-a doua categorie implică „o combinație de senzații corporale, gesturi și semnificații culturale pe care le învățăm pe parcursul desfășurării relațiilor sociale” (Gordon, 1981, 563, apud Turner și Stets, 2005, 30Ă. După Steven L. Gordon (1990, 151-152Ă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
propriile emoții în acord cu „regulile simțămintelor” prevăzute în fișa postului. Ni se cere astfel să resimțim cu o intensitate mai mare sau mai mică, pe o perioadă mai scurtă sau mai îndelungată, instantaneu sau lent emoții în discordanta cu stimulii declanșatori, în special cu evenimentele neplăcute. Ajugem adesea să ne întrebărm: Ce simt cu adevarat, ce ar trebui să simt? Muncă emoțională - în concepția lui Arlie Russell Hochschild - are trei caracteristici: „În primul rând, presupune un contact ’fața către față
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
teama când întâlnesc persoana iubită etc. Morris Rosenberg (1990, 5-7Ă a analizat factorii care influențează identificarea emoțiilor, si anume: asumpțiile cauzale, consensul social și scenariile culturale. 1. Asumpțiile cauzale, rezultate în procesele de socializare, când copiii învață legăturile cauzale dintre stimuli/evenimente și răspunsurile comportamentale cultural stabilite. Aceste asumpții sunt stocate în memorie, formând ceea ce Morris Rosenberg a numit „logică emoțiilor”. Logică emoțiilor se însușește observându-i pe alții, din mass-media și din comunicarea interpersonala. Ea se impune cu necesitate: este
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
mod logic: într-un sistem, schimbarea unui element conduce la reconfigurarea sistemului că unitate integratoare. Contracția mușchilor faciali asemenea expresiei faciale a unui zâmbet netezește calea spre trăirea emoției de bucurie, chiar în absența unei incitații situaționale corespunzătoare, a unui stimul emoțional. În același mod acționează reinterpretarea modificărilor fiziologice. Dacă prin administrarea unor medicamente reacțiile fiziologice (accelerarea pulsului, ridicarea tensiunii arteriale etc.Ă sunt blocate sau alterate, este posibil să nu mai apară roșeața în obraji - expresie a emoției de rușine
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
evaluarea variantelor luarea deciziei de cumpărare comportamentul post-cumpărare (Kotler, 1999Ă Recunoașterea nevoii desemnează momentul în care consumatorul sesizează o diferență între starea lui prezenta și una pe care și-o dorește, recunoaște existența unei nevoi. Nevoia poate fi generată de stimuli interni (foame, sete, sexă - atunci când una dintre necesitățile normale ale persoanei atinge un nivel suficient de înalt pentru a deveni un impuls - sau de stimuli externi. Dacă nevoia este suficient de puternică, ea poate motiva persoană să intre în stadiul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
una pe care și-o dorește, recunoaște existența unei nevoi. Nevoia poate fi generată de stimuli interni (foame, sete, sexă - atunci când una dintre necesitățile normale ale persoanei atinge un nivel suficient de înalt pentru a deveni un impuls - sau de stimuli externi. Dacă nevoia este suficient de puternică, ea poate motiva persoană să intre în stadiul următor (căutarea informațiiloră. Căutarea informațiilor are loc atunci când consumatorul are o nevoie pentru a cărei satisfacere nu există un produs disponibil imediat. Căutarea poate fi
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
care consumatorii selectează, ordonează și interpretează informațiile primite, pentru a-și formă o imagine mai mult sau mai putin exactă despre un anume obiect (produs/ serviciuă” (Kotler, 1999Ă. Indivizii pot să-și formeze păreri diferite atunci cand acționează asupra lor un stimul identic, din cauza a trei procese specifice percepției: atenția selectivă, distorsiunea selectivă și memorarea selectivă. Indivizii recunosc un obiect în urmă senzațiilor care le sunt transmise prin intermediul celor cinci simțuri: vaz, auz, miros, pipăit, gust; însă fiecare le percepe într-un
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]