2,070 matches
-
bună dreptate. Aceste lucruri au fost percepute cu asupra de măsură de străinătate, dar au fost des mediatizate și în interiorul țării. Așa încât nu este de mirare nici cinismul trupei Paraziții când exclamă Fuck you România!, nici disprețul cântărețului spaniol care strâmbă din nas, declarând Me cago en esos putos Rumanos, hijos de puta (în paranteză fie spus, întrebat de ce a ales ca melodia lui să îi incrimineze tocmai pe români, DJ Syto a declarat într-un interviu că ar fi intenționat
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
că m-a șocat înjurătura. Taică-meu se înroșise, i se umflaseră venele gâtului și-mi tot repeta, furios, ultima parte a bancului. Încercam să scot măcar un chițăit, să mă prefac amuzat, taică-meu lovea apa cu palmele, se strâmba. Mă gândeam că o să mă înece, așa că până la urmă i-am dat ce voia, un hohot de râs cu lacrimi și scuipați și taică-meu s-a liniștit. Și eu care habar n-aveam ce-nseamnă Evaziv. Nu pot sta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
aparențele uneori indubitabile reapar, un fleac le Însutește, le Înmiește, le Împodobește cu fantasmagorii formal logice, de fapt deliruri din nopți de insomnie, desfăcute cu un simplu gest tandru, familiar (un vârf roz de limbă plimbăreață, scos hazliu printre buzele strâmbându-se caraghios de pueril: „acum sunt șoricelul!“) al iubitei docile, credincioase, mai colțunaș, mai papanaș ca niciodată... Bănuiesc că până la un anumit punct, să-i zicem „punct critic de fierbere“, gelozia are farmecul și piperul ei cu boabe mărunte, măcinate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
de cărniță dulce și de droguri din Moldova de peste Prut și din Ucraina. Că împuțite și flocoase mai sunt kaștoacele pe-aici, nepoato cu fustanele negre, nu ca la voi, șpreiate și șamponate prin diverse subsuori și peșteri, de-ți strâmbă nasu’ la pereții scorojiți de vreme și grijile la sfântu-așteaptă. Și iată că s-a blocat în eter și Animalul ăsta și nu prea știu cum o să-ți transmit dorul și dragostea mea de astăzi. Dar ce e bou ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
cadă, stropind-o pe femeie, atingându-i obrazul înclinat. Emailul sclipește de un luciu nou. În mediul acesta plăcut, mădularul bărbatului a crescut văzând cu ochii. Femeia nu-și poate reține un tuset în timp ce i se forțează șalele. Sfredelul iese strâmbându-se dintr-un pantalon de flanel, apare un lichid lăptos, după ce bărbatul a terminat, răspândindu-se drăgăstos într-un nor păros și înțepător. Repede, prea repede, membrul își părăsește teaca și iese la lumină. Femeia, al cărei cur, uliță umbroasă
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
visăm cu toții. Bill Clinton, campionul discursurilor Sunt cam rare momentele în care tinerii acceptă să se îmbrace în robe oficiale negre, derivate din îmbrăcămintea călugărilor, să poarte o tichie cu moț și să asculte cuvântări oficiale în latină fără să strâmbe (prea multă din nas. Dar la Yale, Harvard, Brown, Washington University și chiar în Iași este acea perioadă a anului: vremea absolvirilor. În momentul în care scriu aceste rânduri, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași pregătește o festivitate pentru cei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
Că norocul nu se vinde”! „ Fetele ce se ridică Nu știu face mămăligă. Cele ce s-au ridicat, Nu plătesc tot ce-au mâncat.” „Cine joacă legănat, Să nu credeți c-a mâncat". „Câte fete sunt în joc Toate-s strâmbe la mijloc; Numai mândrulița mea îi dreaptă ca secera.” „Tot pe loc, pe loc, pe loc Să răsară busuioc, Busuioc de la fetiță, Să le sărut pe guriță.” „Bată-vă picioare moi, Că nu pot juca cu voi Că eu dau
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ca secera.” „Tot pe loc, pe loc, pe loc Să răsară busuioc, Busuioc de la fetiță, Să le sărut pe guriță.” „Bată-vă picioare moi, Că nu pot juca cu voi Că eu dau să vă-ndreptați, Voi mai tare vă strâmbați.” „Haida,fată, la ogor! -Ba, mamă, ochii mă dor! Hai, copilă, la jucat! -Stai, mamă, c-amuș mă gat!” „Câte fete sunt-n sat Pe toate le-am sărutat. Dacă mai ținea săpatul, Aș fi sărutat tot satul.” Trage-n
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
conservare a simbolismului carceral. Comunicarea non-verbală Orice individ care vine prima dată într-o pușcărie vizitator, arestat sau angajat observă că oamenii locului și-au dezvoltat un sistem de comunicare gestuală, mutuală foarte eficace: priviri cu subînțeles, ridicări din sprîncene, strîmbat din nas, scurte încruntări, semne obscene cu degetele sau cu alte părți ale corpului, bătăi din picior, oftaturi prelungi etc. Persoanele din organizație emit semnale cu scopul de a le da de înțeles celor din jur cum doresc să fie
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și pe care îl mențin cu îndărătnicie, ce îmbină în uniforme culorile murdăriei (maro cu gri la deținuți sau albastru murdar cu cenușiu la angajați). Pasiunea pentru urît, estetica urîtului inundă nu numai privirea vizitatorului, ci și nările acestuia, care strîmbă firesc a dezgust în fața amestecului de transpirație urît mirositoare cu parfum de esențe tari. Mizeria în care sînt ținuți deținuții (avînd acces la apă caldă doar 3 minute pe săptămînă) pare consecința mizeriei în care mustește trupul angajaților de rang
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Oliver se oprește, îl privește panicat, apoi se ridică umil și bate în retragere. Scuze, scuze. Ferdinand se așază și mută cheița jos de tot, încorporând toate greutățile aparatului. Se încordează în încercarea de a urni povara. Nu reușește. Se strâmbă sinistru și se face roșu ca steagul Republicii Populare Chineze, apoi urlă ca o creatură din Alien 3. Grămada de fiare nu se clintește. Renunță și se ridică de pe băncuță, plin de nervi. Lovește cu pumnul în scheletul aparatului, care
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
conversația începe, iar eu apuc un crevete cu două degete și-l duc la gură. Geografie Mă uit la pantalonii ei. Du-te și schimbă-te. ăștia nu-s buni, ți-i agăți în lanț. Pune-ți unii mai scurți. Strâmbă din nas, apoi se dă jos de pe bicicletă și pleacă spre cameră. Și prinde-ți și părul. Nu suntem la vreo prezentare de modă. Da, e mișto să-ți bată vântu-n plete, numai că poți să te trezești cu o
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
război. Municipalitatea a respectat dorința noii proprietare. Casa aștepta parcă un cutremur sau un vânt mai puternic să o dărâme. Nu se ocupa nimeni de ea, n-o repara, n-o văruia. Tencuiala se zdrobea, crăpăturile se lărgeau, ferestrele se strâmbau, geamurile plesneau, poarta de fier forjat se închidea mai greu, scârțâia. Fostul aviator venea, pleca, încuia și descuia ușa masivă de la intrare fără să se uite în jur. La început s-a uitat, dar când a văzut câte sunt de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
a venit cu noi, disprețuind deopotrivă ruinele și satele (mai târziu am auzit că a fost foarte nemulțumită de căsătoria fiului ei cu o fată de popă de la țară - asistase la nunta lor în Diug, împreună cu sora ei, Ana, care strâmba din nas fără jenă): habar n-avea că românii ardeleni din orașe se trăgeau aproape toți de la țară și se mândreau cu originea lor rusticană. Oricât eram de copil, am observat de îndată diferența de mentalitate dintre lumea de dincoace
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
de a doua zi seara, la care a participat o mulțime de lume (între care zeci de perechi tinere), în toalete de gală - bărbații în frac -, sărmana mea mamă, în rochia de dantelă neagră și cu mâna în ghips, se strâmba mereu de durere și n-avea nici un chef de dans. Mai tare i-am plâns de milă când, ajutând-o să se îmbrace, m-am chinuit și eu alături de ea, strângându-i la spate, ca de obicei, corsetul. Când ne-
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
la evenimentele pe care le evidențiază presa cea rea, care știrbește reputația orașului, nu se mai plânge de folosirea neprielnică a numelui său (a se vedea reacția primarului din Limoges când un afiș publicitar al unei companii aeriene înfățișa turiști strâmbând din nas la ideea de a merge să viziteze orașul Limoges); ersatz al "interesului general local", imaginea de marcă a orașului devine "referențialul" politicilor municipale în ansamblu. Evocarea imaginii orașului, a prestigiului, a rangului său tinde să devină argumentul ultim
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Mulțumesc, Rocco! A fost o zi frumoasă pentru mine. Am continuat, zi după zi, spre necazul Concettei, să facem gimnastică, să mergem pe coridor, să ne rotim în jurul mesei. Când l-au văzut fiii, nu le venea să creadă. Ea strâmba din nas și spunea cu glas tare, să-l demoralizeze: — Nu merge bine, nu vedeți că nu ridică piciorul cum trebuie? El se intimida, dar eu îi șopteam: — Hai, Pietro, continuă! Devenise un obicei zilnic, îl forțam din ce în ce mai mult. Avea
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
a umbla ca mâța pe lângă pasat, a secera înainte de a fi semănat, negustorie cu piei de cloșcă, a se primbla d la Ana la Caiafa, a pune cuiva capul în poale, a pune mânile-n sân, a-și arăta văpseaua, a strâmba din nas, a-și spăla mâinile ca Pilat din Pont ș.a. Înscriem în sfera dialogismului specific publicisticii eminesciene și zonele de convergență pe care le înregistrează aceasta cu opera poetică. În acest sens, investigarea fenomenului circulației unor teme, imagini, expresii
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
mulți comentatori să-i considere primitivi, sălbatici. Dar așa cum spunea Montaigne “Ei sînt sălbatici, tot astfel cum noi numim sălbatice poamele pe care le rodește firea de la sine, În mersul său obișnuit; În vreme ce cu adevărat cele pe care noi leam strîmbat prin meșteșugul nostru și depărtat de rostul lor obișnuit, sînt cele pe care ar trebui să le numim sălbatice. În cele dintîi sînt vii și tari curatele, folositoarele și fireștile virtuți și Însușiri, pe care noi le-am corcit În
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
păr din geană ori de pe cap. - îi dai, pe loc, să înghită o bucățică de geață. Căscatul: Când cască cineva, să-și facă imediat cruce ,la gură ca să nu intre prin ea necuratul în trup. Francezii cred că i se strâmbă cuiva gura atunci când cască în bătaia vântului. Când un copil cască des, e semn că e deochoiat. Germanii, grecii, spaniolii cred că, atunci când cască un mititel, trebuie să i se facă pe loc semnul crucii, ca să nu intre duhul necurat
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
din viață și nu mai sunt din viață. Modul ascuns în care se îmbină firele a două planuri de existență se topește într-un echivoc de omenesc și neomenesc, de omenesc și supraomenesc. Pe dunga limitei extreme, capetele apar sau strâmbate în caricatură de rânjetul demonic, sau nimbate de lumina sfințeniei. Zborul viziunii lui stârnește cu o aripă flăcările iadului și cu cealaltă boarea paradisului. Până să fie dincolo de moarte, iadul e aici pe pământ; e balaurul păcatului care devastează cosmosul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
păr din geană ori de pe cap. - îi dai, pe loc, să înghită o bucățică de geață. Căscatul: Când cască cineva, să-și facă imediat cruce ,la gură ca să nu intre prin ea necuratul în trup. Francezii cred că i se strâmbă cuiva gura atunci când cască în bătaia vântului. Când un copil cască des, e semn că e deochoiat. Germanii, grecii, spaniolii cred că, atunci când cască un mititel, trebuie să i se facă pe loc semnul crucii, ca să nu intre duhul necurat
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
în IFB. În al doilea rând, dă-ți silința să nu strângi ochii. Chiar dacă e dificil, nu uita că un reporter care intră cu fața schimonosită nu dă bine pe post, indiferent cât de obiectiv este motivul pentru care se strâmbă. Fă efortul de a-ți relaxa cât mai mult fața, fără să închizi ochii, astfel încât privitorii să nu știe prin ce chinuri treci. 4.5. Iar la final, să facem albul la cameră Stai să fac și eu un alb
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
a te scoate de pe ecran, prin urmare există posibilitatea să se vadă că ai plecat de la cadru imediat după finalul textului sau, mai rău, că ai făcut o grimasă sau ai spus ceva nepotrivit. Uneori, și reporterii experimentați sunt surprinși strâmbându-se după o transmisiune în direct întrucât, cuprinși de tensiunea momentului, uită că trebuie să se controleze încă o vreme și, când au terminat ce aveau de spus, s-au eliberat de tensiunea live-ului și le-a scăpat involuntar
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
până la finalul live-ului, pentru că mi-am dat seama de amploarea pe care o avea în ochii publicului avizat și, când am terminat de vorbit, fără să îmi dau seama, întreaga dezamăgire mi-a apărut pe față și m-am strâmbat într-un mod cât se poate de neplăcut. Bineînțeles că strâmbătura s-a văzut în toată splendoarea pe post, pentru că regizorul nu tăiase încă de pe mine, comutând pe prezentator, astfel încât am fost subiect de glume pentru întreaga redacție timp de
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]