6,757 matches
-
Acasa > Strofe > Simpatie > DESTINUL FERICIRII Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1634 din 22 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Îmi spui că fiecare dimineață E mai frumoasă dacă-ți regăsești, Imaginea-n oglindă și pe față, Aceeași strălucire când zâmbești. Dar bucuria? Ea din ce se naște? Să fie doar o simplă sărutare? Nu cred, obrazul, c-ar putea cunoaște, Dintr-un nimic, așa o preschimbare. Poate alintul vocii: ”noapte bună!” Când îți șoptește să îl lumineze, La
DESTINUL FERICIRII de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365918_a_367247]
-
cărei drag urechea, ochii și inima sunt una, atunci când spune că Bacăul a adus o pată de culoare la Palatul Elisabeta! Această pată este a rozului viu, cald și pur! Sărbătoare regală neegală cu nimic Sărbătoarea in integrum a avut strălucire și solemnitate regală! De la balconul Palatului Elisabeta, în deschidere, după intonarea Imnului Regal și la încheierea evenimentului, Familia Regală a României a salutat publicul și a fost aplaudată cu entuziasm de public. De asemenea, membrii Familiei Regale a României au
GARDEN PARTY, CEREMONIAL ŞI SOLEMNITATE NAŢIONALĂ LA PALATUL ELISABETA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365945_a_367274]
-
pag.31 ) sau: „Dezmierd clipe în buchete de trandafiri/ care se adapă din inocența timpului...“ (Zâmbetul eternității - pag.67). Alexandra Mihalache este o îndrăgostită pătimașă, sinceră și deloc prefăcută. Ea privește lumea înconjurătoare cu atenția unui bijutier dornic să descopere strălucirea ascunsă a inelului fermecat. Ea respiră cu nesaț aerul binefăcător al unei realități ce-i „hrănește“ iubirea: „Vor scrie mulți și vor cânta iubirea/ Cu pană și vioară îngerească,/ Dar cine va-ndrăzni să o privească/ Prin ochi de foc
ÎN POEZIILE SALE, ALEXANDRA MIHALACHE DEZMIARDĂ CUVÂNTUL de IOAN VASIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365966_a_367295]
-
povestea ce curgea lin. Ceea ce îți voi povesti, s-a întâmplat într-o noapte îndepărtată... de februarie. Mai erau câteva ceasuri și omenirea avea să treacă pragul în următoarea lună, martie. Muntele era scăldat în razele argintii ale lunii, iar strălucirea stelelor se reflecta în miile de cristale ale zăpezii. Uneori, liniștea era întreruptă de căderea câte unui con de brad. Nu adormisem încă, meditam la venirea primăverii. Eram tânăr pe atunci, mugurii mei se grăbeau să înfrunzească, deja, undeva, pe
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366017_a_367346]
-
iubiri, este cu adevărat emanația ancestrală a epicului autohton. Animal fabulos, al cărui corn divin neutralizează acțiunile malefice și otrava, separă apele poluate și are misterioasa putere de a detecta ceea ce este impur, chiar și cea mai mică alterare a strălucirii diamantului, Inorogul reprezintă, în viziunea doamnei Floarea Cărbune, nevoia omului de adevăr, justiție, bine și blândețe. Cu măiestrie artistică, prin imagini de virtuozitate descriptivă, doamna Floarea Cărbune, coboară pentru cititorii din prezent, din înaltul cerului, un Inorog fantastic, cu puteri
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – FEBRUARIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366026_a_367355]
-
marele și viteazul lor comandant. Împărăteasa îl privi pe Ghiocel, examinându-l îndelung. Îi plăcu de el, iar înfățișarea lui îi stârni chiar niște pofte. Își zise: „ Hmm! Subțirel, frumușel, tinerel...” Dar cel mai mult îi plăcură veșmintele lui elegante, strălucirea albului și clopoțeii de argint cu clinchetul lor prelung. Bietul Ghiocel, înghețat bocnă, tremura de-i clănțăneau dinții și-i sunau toți clopoțeii. - Cum te numești, voinice, și de unde vii? îl întrebă împărăteasa, zâmbindu-i cu simpatie. - Mă numesc Ghiocel
MĂRŢIŞOR-18 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366015_a_367344]
-
zile suferința i-a întunecat privirile, că ochii nu o mai ajutaseră deloc să vadă lumina zilei, că era cu nervii îngropați în tortură, dar iată că azi renăscuse, azi vedea soarele în toată splendoarea lui, simțea cum căldura și strălucirea lui o cuprinsese în mreje, așezându-i pe chip plăcerea sublimă. Frunzele scânteiau, iar florile din curte erau ca niște copii jucăuși ce-și dansau corolele prin văzduh și-și împleteau policromiile în natura vie, plină de viață și lumină
FERICIREA SUPREMĂ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366054_a_367383]
-
ultima pagină (și nu aducem în discuție un tom consistent, consemnând o viață derulată de-a lungul a șapte decenii, ci o carte de suflet, potrivită pentru păstrarea în poșetă, în buzunarul vestonului bărbătesc sau pe noptieră), volumul are o strălucire aparte, conferită de candoarea copilărească, parfumată cu prospețimea poetică mlădiind metafora, cu care autoarea vorbește de lucruri grave. Născută „moartă“ și „înviată“ de tată - cum aflăm din carte -, într-o familie cu opt copii, ce se zbate cu felurite greutăți
EXERCIŢII DE RECUPERAREA INOCENŢEI, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366061_a_367390]
-
postura de a-și mărturisi iubirea în fața Adrianei și îi venea tare greu s-o facă. I se părea penibil ca la vârsta lui să mai rostească declarații de dragoste unei femei, ca un adolescent. Privind-o, putea citi în strălucirea ochilor ei că și ea trăiește aceleași sentimente pentru el, așa că misiunea îi va fi mai ușoară. Și totuși cum va proceda? Cum are să-i spună tot ce-l mistuie și tot ce simte pentru ea? Băieții au plecat în
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365968_a_367297]
-
firesc, ca și cum s-ar fi întâmplat între ei acest lucru, de zeci de ori. Zâmbea singur iar privirea îi fu atrasă de o străfulgerare. Vrea să plouă cumva? Nu, era doar o stea căzătoare cu scânteieri galbene, care își înfipse strălucirea în stânca munților, stingându-se pentru totdeauna. O fi murit cineva, cum se spune în bătrâni, își zise Sebastian. Așa-i în viață, unul moare și iată că altul înviază peste câtva timp, dând lumii de veste că are cineveghea
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365968_a_367297]
-
din cascadele de râs ce se prăvăleau pe văile pline de iarbă verde cu miros din trupul tău și din păr despletit lăsat să-ți acopere fața și genele lungi, ce-ți ascund crâmpeie de cer, să nu le văd strălucirea de bucurie și chemarea timidă, plină de dorință feciorelnică... Tu nu ai nevoie de trepte pentru a urca ori a coborî către mine. Eu nu sunt mai înalt ori mai scund decât tine și nu strălucesc niciodată mai mult... Lasă
FRUNZĂRIND AMINTIRILE... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365334_a_366663]
-
S-au ivit duios și sincer Într-o lume nebunindă Aducând lumină lumii Și mireasmă-n orice suflet, Licărind precum speranța Pe o mare viforândă. ÎNGER HOINAR Fiului meu Ioan - Adrian Născutu-s-a din grai străbun Și glas de ciocârlie, Cu străluciri de rază-n suflet, Cu mângâieri de înger în privire, Cu privegheri de plai român Și acordări de strună, Cu rostiri de dor în rimă Și mimări de rol sub lună. Cu gladiatorii în arenă Învăța al luptei scut. Cu
TINERAŞTRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365378_a_366707]
-
plastic atârnate de un fel de cârlige agățate de ochiurile unei plase vechi, întinsă pentru a primi bagaje ușoare. Se oprea definitiv în panglica de un negru spălăcit al unei pălării ce amintea de un violet suav, cândva apreciat pentru strălucirea lui vioaie. Pălăria acoperea capul unei femei a cărei față nu se vedea. Pe unul din cele patru scaune de pe ultimul rând, ea stătea chircită cu capul plecat și răsucit, în încercarea de a se răzima pe umărul dinspre geam
PARTAJUL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365295_a_366624]
-
adormi la loc. E ființa de liniște, deși tu știi că trezindu-se, poate deveni conștientă de comportamentul și reacțiile când trezia e aceeași tandrețe, și simți cum te încalzești și soarele e în palmele amandorora. El a luat din strălucirea bucuriei de a-l vedea pe celălălt, ca o mulțumire că ești, și nu ești singur, ești în el; trăiești și ziua e dorința de a fi, iar seara nu vrei decât să îl ții în brațe, să te liniștească
OMUL DIN VIS... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365453_a_366782]
-
despre un glas poetic distinct al Chioarului. 2. ION C. DUȚĂ (Novaci, Gorj): DIN ȚARA PARÂNGULUI (versuri, 208 pagini, A5) GHEORGHE A. STROIA: Rapsod al Gorjului și Olteniei, în genere, culegător inveterat al folclorului zonei de apartenență, căruia îi redă strălucirea și prețiozitatea nativă, Ion C. Duță se dovedește a fi un creator liric autentic, revărsând în versuri de o simplitate cuceritoare, străbătute de adâncul filon sentimental propriu, poezii ce-și cer dreptul la numărarea în rândul creațiilor predestinate (în)veșnicirii
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE – 9 IUNIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365464_a_366793]
-
realitatea cu ficțiunea. Lalelele dispuse într-un vas de culoare albastră cu tente de verde au toate nuanțele de roșu și verde, alb-verzui, verde gălbui, pe un fundal de roșu vișiniu. Tabloul „Lalele în vas alb” se remarcă prin luminozitate, strălucire. Lalelele de culoare alb strălucitor, așezate în diagonală sunt înconjurate de lalele roșii și galbene, dintre care cea mai înaltă este de culoare roșie, având forma unei torțe aprinse, pe un fundal oranj. Lumiozitatea este sporită de albul vasului pe
SIMFONIA LALELELOR, PITEŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365491_a_366820]
-
se desfășoară an de an de Florii. Dumnezeu i-a răsplătit pe piteștenii care au știut să îmbine atât de armonios o sărbătoare profană a florilor cu una creștină a întâmpinării Mântuitorului la Ierusalim și le-a adus zâmbetul și strălucirea soarelui în această primăvară înnorată. Simfonia lalelelor s-a deschis cu Parada florilor care a plecat din fața Primăriei și s-a deplasat până la Casa Cărții din Pitești. În față s-a aflat carul alegoric, împodobit cu flori din care semeață
SIMFONIA LALELELOR, PITEŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365491_a_366820]
-
preocupat de așezarea în plan estetic a stărilor ce țin de noblețea umană. Sobrietatea și concizia, izvorâte din limbajul poetic, definesc stilul poeziei lui, conferindu-i expresivitate. Interogațiile și exclamațiile retorice, enumerația în structura poetica a frazei, inversiunile topice dau strălucire textului, argumentând originalitatea stilului. Sensibilitatea creatorului cunoaște o linie ascendentă, alimentată fiind și de o imaginație bogată. În oglindă - genială ilustrație a lui Damian Petrescu întregește totul! Citiți-l și vă veți convinge că, aspirând la cultul frumuseții, Theodor Rapăn
O PROVOCARE – ICONOSONETELE ŞI CONTRASONETELE LUI THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/365527_a_366856]
-
Roman tone de aur și argint, considerată cea mai mare pradă de război din toată istoria imperiului. Aurul, considerat la începuturile descoperirii sale ca metal sacru, cu timpul a devenit metalul îmbogățirii și al obținerii puterii în lume ... Fascinant prin strălucire asemeni soarelui, maleabil și ductil - adică bătut și întins fără a se rupe, bun conducător de căldură și electricitate, solubil în apa regală (amestec de acid clorhidric cu acid azotic) și cianuri alcaline, aurul este cel mai nobil, îndurător și
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
din cascadele de râs ce se prăvăleau pe văile pline de iarbă verde cu miros din trupul tău și din păr despletit, lăsat să-ți acopere fața și genele lungi, ce-ți ascund crâmpeie de cer, să nu le văd strălucirea de bucurie și chemarea timidă, plină de dorință feciorelnică... Tu nu ai nevoie de trepte pentru a urca ori a coborî către mine. Eu nu sunt mai înalt ori mai scund decât tine și nu strălucesc niciodată mai mult... Lasă
CHEAMĂ-MĂ, IUBITO! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 992 din 18 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365063_a_366392]
-
necunoscute spre frumusețe. Nu cu toții cultivă expresia profundă a adevărului, în istoria care se predă azi. Profesoara Daniela Mnătăsaru, da! Ea urmărește, descoperă și redă estetismul din acest adevăr. Predarea la clasă a istoriei, de către profesoara Daniela Mătăsaru urmează puncte, străluciri prețioase, direcții rare, viziuni subtile și sublimate, corelații pe bază de exactitate, orientări substanțiale, cu răspunderea sensurilor și deducțiilor. (Aurel V. ZGHERAN - aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Profesoara Daniela Mătăsaru. Împliniri didactice și umane contopite în tot / Aurel V.
PROFESOARA DANIELA MĂTĂSARU. ÎMPLINIRI DIDACTICE ŞI UMANE CONTOPITE ÎN TOT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365087_a_366416]
-
altora bucuriile nespuse ale acestei arte. Compozitor, violonist și dirijor de frunte, mare pianist și pedagog. Enescu a fost poate cel mai cuprinzător înzestrat și cel mai multilateral muzician contemporan. Din multipla sa activitate, în care s-a afirmat cu strălucire, opera componistică reprezintă latura esențială și desigur, cea mai trainică a complexei sale personalități artistice. Dar și interpretul a fost mare printre cei mari, fiindcă în cântul său a străbătut întotdeauna sufletul creator al artistului, care a fermecat generațiile de
GEORGE ENESCU, CINCIZECIŞIOPT DE ANI DE LA MOARTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365071_a_366400]
-
scriitoare botoșăneană (având la activ poezie dar și proză) aprinde, în fiecare dintre poeziile sale, un băț de chibrit, spre a se convinge de interpretarea relativistă a existenței, conform căreia (privită în sens invers) incidentă i-ar deveni, mai întâi, strălucirea de lumină și apoi chibritul, insinuându-și flacăra. Fiecare dintre versurile acestei noi cărți de poezie, despre care autoarea atenționează că NU MAI ESTE UN JOC, sunt elementele constitutive ale unui puzzle sau, mai bine zis, ale unei integrame, ce
NU MAI ESTE UN JOC SAU ”PARCURGEREA DRUMULUI DE LA INOCENTUL JOC LA MATURITATEA POETICĂ” PREFAŢĂ DE GHEORGHE A. STROIA de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365138_a_366467]
-
de moarte” să se construiască un spital pe Așezămintele Brâncovenești de la Cervenia. Spitalul n-a putut să prindă viață decât peste 100 de ani. Construcția lui a început abia în anul 1935. Din acel an, spitalul comunal a funcționat căpătând strălucire prin serviciile medicale, prin modul cum erau tratați pacienții, ca rude ale personalului medical, cu toții oameni ai locului. Spitalul fiind mic, toți angajații trăiau ca în familie și în strânsă legătură unii cu alții și cu cei din sat, într-
ÎNVINGĂTORUL ÎN LUPTA CU INERŢIA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364766_a_366095]
-
britanici și americani tratați aici, în urma prăbușirii avioanelor lor de luptă, s-au crucit, la propriu, când au ieșit din sălile de operație sau de la reanimare, iar apoi, sovieticii, intrați pe “terenul” Preventoriului, au crezut că au greșit locația”... La strălucirea lui au contribuit atât așezarea într-un loc mirific, cât și buna administrare în timpul directoratului medicului Nicolae Bulumac. Personalitatea acestuia și-a pus amprenta definitiv pe acest spațiu de excepție, devenit un adevărat colț de rai. Din anul 1994, vechiul
ÎNVINGĂTORUL ÎN LUPTA CU INERŢIA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364766_a_366095]