7,161 matches
-
oamenii de știință erau leneși abia dupăia s-au apucat de treabă și au cercetat ce nu mai cercetase nimeni pan la ei și nici dupăia -Trăgânduse din maimuță oamenii se procopsea cu oameni casă le trebue dacă a ales strămoșii aia păroși și urangutani - Să făcea că omu făcea oameni din jungla după aia să făcea om care construia case dupăia oamenii au făcut mai mulți oameni și ăștia sau pus pa făcut copii dupăce a inventat o păpușă pe
PERLE DIN EXTEMPORALE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357298_a_358627]
-
o fidelitate infailibilă”. Cât privește neamul ei, descendența scandinavă coroborată cu cea neaoș-românească, au alcătuit un melanj, pe cât de interesant, pe atât de original, în urmași, printre care se numără și Melania Cuc. Archiud! Spațiu mioritic în care au poposit strămoșii ei păstori transhumanți cu sute de ani în urmă, din nordul Scandinaviei și s-au naturalizat aici, reușind, în cele din urmă să iubească acest meleag și să-l considere spațiul numit Acasă și biserica din suflet. Cartea cu coperți
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
face să credem (bine că s-a convins și ea!) că este vorba despre: „Nimeni din Taurida”. Quod erat demonstrandum! Asta așa, ca să-mi cârpesc și eu, din orgoliu mioritic, umorul comunist, de care dau dovadă, cu pingele culte, de la strămoșii noștri latini! Așadar, ȚAȚA DIN TAURIDA nu poate dormi de „dorul” ... Citește mai mult Consecventă în a-și arăta incompetența de recenzent al unor reviste, mai bune, sau mai puțin bune, ce apar, din dragoste de cultură, în toate colțurile
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
face să credem (bine că s-a convins și ea!) că este vorba despre: „Nimeni din Taurida”. Quod erat demonstrandum!Asta așa, ca să-mi cârpesc și eu, din orgoliu mioritic, umorul comunist, de care dau dovadă, cu pingele culte, de la strămoșii noștri latini! Așadar, ȚAȚA DIN TAURIDA nu poate dormi de „dorul” ... V. JANET NICĂ - DINTRE SLUTE DE CATARGE, de Janet Nică , publicat în Ediția nr. 1301 din 24 iulie 2014. Ifigenia, celebra „personajă” a vechii antichități dedemult și actuala chiriașă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
petrecute de-a lungul timpului, între potăile maidaneze, mai mult sau mai puțin corcite. Dintre toate rudele ea ajunge să se simtă, la un moment dat, superioară acestora - probabil că prin venele sale urlă rătăcită, vreo rămășiță din sângele vreunui strămoș mai rebel. Întrucât co-maidanezii săi n-o iau în seamă, aceștia cunoscând câte parale face, într-o bună zi, își pune coada pe spinare și părăsește - mai mult sau mai puțin în taină - teritoriul de obârșie. Cutreieră un timp orașul
POTAIA CU OCHII BULBUCAŢI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357358_a_358687]
-
e mereu ridicol, dar e artist din sute, mii. Tăceri solemne ne-nconjoară, noi ne iubim, coroane largi de ramuri ne scujnd dogoarea, ne despuiem, ne suntem dragi. Faci semne, scrii cu buze roșii pe trupul meu un alfabet, hieroglifele, strămoșii ceva știau, adânc secret. Din jale s-a-ntrupat iubirea, era seara târziu, un crap plutea prin cameră, se auzea muzica de pe CD. Crapul purta pantaloni verzi, ochelari cu ramă metalică. Iubita dormea în camera de alături. Registrul de cheltuieli se deschidea
MOZAICUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357418_a_358747]
-
d-lui George Roca ... Poetul George Roca, plecat de pe tărâmurile mitice ala Transilvaniei, unde susură de milenii izvoarele scrisului de la Tărtăria, este în ultima instanță și în adâncul sufletului lui un Orfeu rănit, care plecat din patria sa și a strămoșilor lui în lume, cântă pământul natal, frumusețile locurilor în care a copilărit, dorul de leagănul strămoșesc, de părinți, de Hiperboreea pe care o are în suflet purtând-o cu el în lume, de farmecul limbii părinților: „Mi-e dor de
GEORGE ROCA, UN POET UN CA UN VĂZDUH LUMINOS de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357432_a_358761]
-
consătean cu ÎPS Părinte Arhiepiscop Iustinan Chira - Venerabilul Arhipăstor Duhovnicesc al Maramureșului și Sătmarului. Cum a ajuns un maramureșean în Oltenia și cum de s-a atașat atât de tare de aceste ținuturi? - Da, într-adevăr, originar sunt din Maramureș. Strămoșii mei sunt descendenții unor nobili maramureșeni. Aceștia au fost ridicați la cel mai înalt grad nobiliar, acela de conte, de către Matei Corvin, datorită faptului că unul din strămoșii mei, Ioan Micle, făcea parte din garda personală a lui Matei Corvin
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]
-
de tare de aceste ținuturi? - Da, într-adevăr, originar sunt din Maramureș. Strămoșii mei sunt descendenții unor nobili maramureșeni. Aceștia au fost ridicați la cel mai înalt grad nobiliar, acela de conte, de către Matei Corvin, datorită faptului că unul din strămoșii mei, Ioan Micle, făcea parte din garda personală a lui Matei Corvin, cunoscută sub numele de „sumanele negre”. Această gardă personală, formată din unsprezece maramureșeni, i-au salvat viața lui Matei Corvin în războiul avut cu Ștefan cel Mare, în
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]
-
trimită în străinătate; fiind călugăr, mi s-a spus că am toate șansele să ajung episcop; vă dați seama, făceau niște oferte extraor¬dinare. Dar nu mi-a convenit. Probabil prin structura aia pe care am avut-o moștenită de la strămoșii mei, nobilii maramureșeni, nu am putut să devin un turnător, un trădător - că mi s-a cerut să-l divulg, să-l torn pe Rector! Iar eu cu Rectorul Institutului eram în relații excepțional de bune. Eu eram și șef
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]
-
Nobilimea românească din această zonă a țării era caracterizată de noblețea specifică proprietarilor de moșii, asemănătoare feudalilor din Europa occidentală a Evului Mediu timpuriu, care nu avea la bază diplome regale, ci recunoașterea unanimă din partea adunărilor generale a obștilor sătești. Strămoșul Părinteleui Arhimandrit Veniamin Micle, nobilul Ioan Micle de Șugatag s-a afirmat în viața socială și militară a epocii, evidențiindu-se ca mare proprietar funciar, viteaz în războaie și înzestrat cu alese calități morale, însușiri ce i-au favorizat accesul
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]
-
și carubii parfumați și albi ca norii a văzut țiclălul Istriței, ce i s-a părut Olimpul cel purtător de mistere și de legende, fascinându-l cea despre Cloșca cu puii de aur, cât și aceea despre Tămâioasa moștenită de la strămoșii daci, chiar împotriva voinței regelui Burebista. De la marginea satului începea câmpia cea fără de sfârșit, adică uimirea și vraja depărtărilor nevăzute, ce păreau coborâte din cer de linia orizontului, de unde se iveau răsărituri și unde plecau apusuri de soare mai frumoase
PĂRINTELE MIHAIL MILEA – OMUL LUI DUMNEZEU CE ARE VOCAŢIA, DESTINAŢIA ŞI MISIUNEA SLUJIRII OAMENILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357705_a_359034]
-
lume! Ar fi Imperiul de temut al lui Dracula - voievod, stăpân peste toate întinderile pământești! Mai numeroși ca dacii! - Ăia cine mai sunt? - Cum, nu știți din cine vă trageți? Dar inculți mai sunteți! Aurul v-a încețoșat mințile! Sunt strămoșii noștri! - De unde știi toate astea? - Vampirii există de când a luat ființă omul pe Pământ! Cei care vin din adâncurile istoriei ne-au mai povestit câte ceva. Ehe, de-ați ști voi ce secrete se ascund de mii și mii de ani
VII. VÂNĂTORII DE VAMPIRI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357829_a_359158]
-
sa de faptele demne ale înaintașilor, cele ce au hrănit memoria urmașilor. A ridicat monument soldaților care au stropit cu sânge jertfelnic glia locului și a animat evenimente de aducere aminte chiar în locurile impregnate cu simbolistica faptelor vrednice ale strămoșilor. Îmi amintesc, între altele, un eveniment care a prilejuit părintelui repovestirea unei întâmplări demne de reactualizat. Dar iată contextul prielnic istorisirii părintelui. Într-o frumoasă zi de primăvară, când se afla în comună doctorul Vasile Șoimaru, un ales oaspete basarabean
VACA BOURULUI (SAU) ÎN TIMP CE UNII IGNORĂ LEGENDELE, ALŢII DAU ÎN MINTEA COPIILOR CA SĂ LE MENŢINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357898_a_359227]
-
care, după vreo cinci veacuri de înfruntare a stihiilor cerului, tocmai fusese doborât în ultima sa bătălie cu “balaurul” văzduhului. Basarabeanul venise cu stejărei din rădăcina altui bătrân vegetal, încă în viață peste Prut, ca să ducă mai departe, pe locurile strămoșilor din care el se trage, ștafeta timpurilor românești. Și în atmosfera aceasta plină de melancolia istoriei, vitregită însă de dulcile mângâieri ale primăverii, căci, deși ne aflam într-o zi senină de aprilie, bătea un vânt aspru, o rămășiță a
VACA BOURULUI (SAU) ÎN TIMP CE UNII IGNORĂ LEGENDELE, ALŢII DAU ÎN MINTEA COPIILOR CA SĂ LE MENŢINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357898_a_359227]
-
șase decenii în urmă: „Omul care iubește celelalte țări în același grad ca pe a sa, este vătămător societății, ca și bărbatul care iubește celelalte femei cu aceeași dragoste ca pe a lui proprie”. Patria, pentru noi, românii, este munca strămoșilor noștri, amintirea faptelor și gândurilor lor, monumentele rămase de la ei, munții semeți și văile încântătoare, câmpiile mănoase, Dunărea albastră și Marea cea Mare, „Balada” lui Ciprian Porumbescu, „Doina” lui Eminescu, „Rapsodia” lui Enescu, „Poarta Sărutului” săpată-n piatră de Brâncuși
A FI PATRIOT... de ION C. HIRU în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357903_a_359232]
-
de la ei, munții semeți și văile încântătoare, câmpiile mănoase, Dunărea albastră și Marea cea Mare, „Balada” lui Ciprian Porumbescu, „Doina” lui Eminescu, „Rapsodia” lui Enescu, „Poarta Sărutului” săpată-n piatră de Brâncuși și multe, multe altele. Peste tot sunt umbrele strămoșilor noștri. O cruce din cremene, o cetate din care au rămas doar niște ziduri năruite ne aduc aminte de faptele vitejești ale strămoșilor. O mănăstire sau o bisericuță ne aduc aminte de voievozii iubitori de țară, pereții Sarmizegetusei, lăsați astăzi
A FI PATRIOT... de ION C. HIRU în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357903_a_359232]
-
lui Enescu, „Poarta Sărutului” săpată-n piatră de Brâncuși și multe, multe altele. Peste tot sunt umbrele strămoșilor noștri. O cruce din cremene, o cetate din care au rămas doar niște ziduri năruite ne aduc aminte de faptele vitejești ale strămoșilor. O mănăstire sau o bisericuță ne aduc aminte de voievozii iubitori de țară, pereții Sarmizegetusei, lăsați astăzi în plângere totală, ne aduc aminte de Marele Rege Decebal și de Impăratul Traian. Toate constituie falnice amintiri. Barbu Ștefănescu Delavrancea spunea că
A FI PATRIOT... de ION C. HIRU în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357903_a_359232]
-
Monarhia salvează România!” (Slogan din Piața Universității) Eram copil, prin clasele primare. Cam în '49 - '50, dacă nu greșesc, deci elev în clasa a II-a, avându-l ca învățător pe Domnul Trandafir al meu, pe dascălul, domnișan din moși strămoși, Ionel Bărboiu. Era 24 ianuarie. Întrebarea adresată prichindeilor de atunci, de către dascălul blând și iubitor, a cărui sănătate era zdruncinată de războiul la care participase și a cărui suferință se citea pe fața slăbită, era o dovadă a înaltului patriotism
ZO ZI IMPORTANTA IN ISTORIA ROMÂNIEI de ION C. HIRU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357917_a_359246]
-
la pas./ Sub arcuri vii de lampioane/ Tot curge lumea, pe-ndelete,/ Copii și zâne din balcoane/ Împart surâsuri și buchete.// E râs, e farmec, e mișcare.../ Rachete - crainici luminoși,/ Se-ntrec să cheme la serbare/ Pe zeii toți și pe strămoși./ Și seara-aceasta sfântă, plină/ De amintiri și de mister,/ Durează drumuri de lumină/ Între pământ și între cer ...” Dimitrie A. Sturza spunea despre măreția acestei zile: „Zilele, cari reamintesc fapte mari și însemnate, sunt pentru popoare, cu drept cuvânt
ZO ZI IMPORTANTA IN ISTORIA ROMÂNIEI de ION C. HIRU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357917_a_359246]
-
făcut sub călăuzirea ei curată și evlavioasă. Am avut privilegiul să respir în casa părinților mei duhul unui creștinism autentic, întemeiat pe faptele iubirii lui Dumnezeu și aproapele. Mireasma acestui duh din căminul copilăriei mele, moștenit de la bunicii, moșii și strămoșii mei, vrednici slujitori ai Bisericii și ai țării, pomeniți întotdeauna la mari praznice de credincioasa mea mamă, cu evocări despre trecutul lor religios și patriotic, nu s-a dezlipit de mine niciodată". Unul dintre înaintașii săi, Părintele Dumitrașcu din Dejoi
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
s-a dezlipit de mine niciodată". Unul dintre înaintașii săi, Părintele Dumitrașcu din Dejoi, fusese spânzurat în fața bisericii din sat, chiar în ziua de Sfintele Paști, pentru că se ridicase împotriva ienicerilor turci care-i jefuiau pe creștini, iar un alt strămoș se înrolase în fruntea pandurilor de pe Valea Cernei, în timpul revoluției lui Tudor Vladimirescu. Multe alte fapte ale străbunilor săi, istorisite neîncetat în familie, au lăsat urme adânci în sufletul tânărului fecior de țărani, întreținându-i dragostea pentru vatra părintească. Crescut
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
prin toată lumea. - Dar “ fierul negru din cer ” nu poate fi adus pe pământ, le-am spus eu atunci Doamnelor doamnelor, deoarece este plin de praful și pulberea de pe Lună a unei vechi societăți de demoni, de mult atomizate, din vremea strămoșilor pitri de pe Lună și din vremea regelui Pelasgos și al Fiicei sale Larisa, când Pământul era fără Lună și fără Regina și astru nocturn. Iar acum Luna este proprietatea demonilor. Apoi, cercetările despre suflet s-au întrerupt de aproape cinci
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 1 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357888_a_359217]
-
-n taină tandre șoapte/ De Sus să curgă dintr-o călimara/ Praful iubirii peste noi în noapte.” (Aș vrea). Într-o împletire suava a clipei prezente cu cea viitoare (sperata), conștientizând - în fiecare clipă - faptul că poartă în vene sângele strămoșilor săi, departe de țară, departe de cei dragi, dincolo de lumea pe care o cunoaște și o recunoaște, Georgeta Resteman își adună picăturile de suflet, rostind un dulce: te iubesc, române și te iubesc, România! Apare astfel, ca o verigă a
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
noi știm mai bine ce trebuie să facem”. Ce-i trebuie satului un muzeu în care să adunăm obiecte, costume naționale, unelte ale unor dispărute îndeletniciri, dovezi ale unor datini și obiceiuri ce ne-ar aminti de istoria noastră, de strămoși și de rădăcini? Ne trebuie discoteci, buticuri, săli de bingo sau alte jocuri de noroc. Ne replicați cu indignare: „Ce, vreți să reinventăm comunismul, numai ăia se țineau de prostii!?” Ce ne trebuie formații artistice, coruri, echipe de teatru, formații
TRAGETI PE DREAPTA, BĂTRÂNI! de ION C. HIRU în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358404_a_359733]