6,207 matches
-
este contagios pentru oameni nedezvoltați în sensul d-sale, un pericol mare după cum vom vedea mai târziu. Formal vorbind d-nialui are câteva calități nediscutabil[e]: 1) o mască foarte îngrijită 2) mișcări fizice îndestul de plastice și precum se vede studiate 3) își învață rolurile, ceea ce nu se poate susținea despre mulți din ceilalți. Sub un regisor bun, d-nia lui ar fi un actor [bun, dar] astfel, lăsat în voia manierelor sale cam ciud[ate și] cu deosebire stricătoare de limbă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de „arheologie socială sui-generis”. Ele se găsesc încă în aproape orice veche vatră de sat românesc, dar sunt insuficient investigate și puse în valoare științifică. Ne referim la procesul de teritorializare prin stabilirea hotarelor dintre comunitățile sătești, proces prea puțin studiat și cunoscut, deși este de o importanță capitală în aprecierea vechimei satelor noastre, alături de urmele arheologice. Materiale arheologice descoperite în zonă În grădina locuitorului Sandu C. .Zaharia din satul Slobozia, fiul acestuia, Marian, a găsit în primăvara anului 1975 o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
existența și trăinicia instituției care a fost devălmășia pe teritoriul de astăzi al comunei noastre, devălmășie ce ni se înfățișează esențialmente asemănătoare, aproape identică aceleia din satele Vrancei, cu deosebirea că obștea vrânceană a fost sistematic și amănuțit cercetată și studiată, în timp ce obștea umbrăreșteană este foarte puțin cunoscută, urmare a lipsei de investigații la vremea potrivită, adică atunci când multe vestigii ale devălmășiei puteau fi surprinse „pe viu”. Acțiunea era încă posibilă până către sfârșitul secolului trecut și chiar la începutul secolului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
economice dintre Moldova și Transilvania în secolele XIII-XVII, autorul ei, Alexandru I. Gonța, aduce în atenție opinii ale istoricilor cu privire la principalele drumuri comerciale din respectiva perioadă. El face corecta observație potrivit căreia existența drumurilor „se impune să fie cercetată și studiată ca una din problemele ce privesc economia Moldovei”. Relevând traseele principale ale drumurilor moldovenești, amintește și de cel „numit cu numele generic de «drum moldovenesc» față de un altul, care se numea «drumul tătărăsc», și cel de pe malul Siretului, ce se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ascuns? Statisticile administrative minimalizează numărul incidentelor și al victimelor. Doar ancheta de victimizare poate permite o mai bună cunoaștere a acestora (Killias, 1991). Principiul acestor anchete, asupra cărora vom reveni curând, este de a-i întreba direct pe membrii populației studiate (elevi, dascăli) dacă au suferit una sau mai multe "victimizări". Decalajul între experiența trăită de elevi și faptele cunoscute de administrație este caricatural când comparăm cifrele oficiale cu cele ale anchetelor de victimizare în mediul școlar, cărora echipa noastră le
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Să ne mărginim, cum sugerează câțiva autori francezi (Pain, 1994; Prairat, 2001), la o definiție limitată a violenței, "destul de bine reperată de categoriile Codului penal", înseamnă mai ales să ignorăm o parte a fenomenului. Desigur, delincvența cu violență trebuie clar studiată ca atare în mediul școlar și multe violențe sunt într-adevăr pasibile de penalizare. Crima nu reprezintă întreaga violență sau nu orice violență este criminală. Ca să luăm niște exemple extreme, ne putem gândi la războaie, chiar dacă le detestăm, la pedeapsa
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
cineva își bate joc cu răutate și în mod continuu este victimă a fenomenului de bullying. Dimpotrivă, nu e vorba de bullying când doi copii cu forțe egale se bat sau se ceartă". Efectele fenomenului asupra victimelor au fost atent studiate. Astfel, Smith (2001) precizează: "Victimele hărțuirilor suferă adesea de anxietate și depresie, pierdere a stimei de sine, disconfort fiziologic și psihosomatic (Williams et al., 1993). În cazuri extreme, pot avea tendințe de sinucidere (Kaltiala-Heino et al., 1999). Hawker și Boulton
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
puterea de a-și numi singuri experiența. Dacă definirea violenței de către actori nu corespunde unei definiții restrânse savante sau oficiale înseamnă că trebuie să-i reducem pe actori la categoria infamantă a "fantasmei insecurității"? Trebuie să excludem din câmpul violenței studiate experiența pe care ei o numesc violență? Câmpul semantic este un câmp de putere unde legitimitatea desemnării este esențială. Chiar ideea unei definiții "universale" sau eterne este în sine o confiscare a câmpului lucru cu atât mai adevărat când ne
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
două logici, adesea asociate: o logică homosexuală și o logică a dominației, în care cel mai puternic trebuie să-l umilească pe cel slab (de exemplu, dezbrăcându-l în public). Această anchetă evidențiază importanța criteriilor culturale: astfel, în școlile religioase studiate, fundamentalismul care dă o reprezentare negativă a fetelor antrenează agresiuni sexuale mai importante între băieți. În propriile noastre anchete (Debarbieux, 2004), la nivelul loviturilor primite în gimnaziu, fetele care declară că au fost lovite sunt net mai puțin numeroase: 19
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
lui Fillieule (2000) din sinteza sa, de altfel foarte interesantă, de sociologie a delincvenței. Statutul social inferior și sărăcia, dezorganizarea comunitară, prezența armelor și a drogurilor în preajmă, expunerea la violență și rasism și, aspect ce ar trebui mai bine studiat, prezența infractorilor adulți în comunitate sunt factori care explică atât delincvența violentă a tinerilor, cât și tulburările de comportament. Sărăcia este unul dintre cei mai importanți factori explicativi ai problemelor precoce întâmpinate de copiii între 6 și 11 ani, conform
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
dezvoltate dintre cele mai bogate de pe planetă. Oricum, putem spune cel puțin în limtele celor trei anchete că legătura mondializare-violență școlară nu este, cu siguranță, mecanică, că nimic nu e atât de simplu pe cât se pare. De ce școlile din țările studiate, totuși reprezentative pentru mondializare, par relativ ferite de violență? Pot fi avansate mai multe explicații, evitând, firește, capcanele fascinației exotice (bunii sălbatici) și ale romantismului de doi bani: • există, mai întâi, explicații structurale legate nu de virtuțile educative ale sărăciei
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Montoya, ancheta 2000. N = 3 134. Tabelul 28 este ușor de citit: în dreptul fiecărui gimnaziu, desemnat printr-un număr de ordine, figurează procentajul fiecărei categorii de elevi, după clasificarea automată care izolează un grup de elevi "duri". Cum toate gimnaziile studiate aici fac parte din același tip social, justificând clasificarea lor ca unități "sensibile", putem aplica metoda cæteris paribus. Or, dacă media elevilor "duri" este într-adevăr de 3,7% în gimnaziile din eșantion, și mai remarcabilă este marea diversitate a
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
prezentate mai sus, studii care cuprinseseră aproximativ cincizeci de mii de indivizi, repartizați în cinci sute douăzeci și două de grupuri experimentale sau de control, de unde o putere foarte importantă a eșantionului. Potrivit autorilor, există o evidență încurajatoare în programele studiate: "Diferența medie între pre-teste și post-teste pentru grupurile de intervenție și grupurile de control din toate programele de demonstrație produce o estimare de 0,25 pentru dimensiunea efectului asupra comportamentului agresiv și perturbator. O putem traduce în termeni mai concreți
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
acestui realism născut din anti-idealism. Poziția realistă a lui Carr, uneori mai atenuată, a avut mai puțin succes decît Politics Among Nations a lui Morgenthau, care a devenit textul paradigmatic al științei sociale americane în formare. În afară de a fi textul studiat cel mai în profunzime, cartea lui Morgenthau este paradigmatică din alte două motive. Primul este acela că Morgenthau pune în mod special accentul pe definirea unui domeniu specific politicii, independent de celelalte investigații sociale. El delimitează astfel observatorul și practicianul
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
mai bine acest lucru. Cercetătorii din domeniul științelor sociale cred că anumite pattern-uri și regularități ale comportamentului uman le permit să îl prevadă și să îl explice într-o măsură substanțială. Este această presupunere adevărată? Poate fi comportamentul uman studiat științific? Mulți oameni argumentează că acesta nu poate fi studiat. Ei pleacă de la premisa că fiecare persoană este un individ capabil să facă alegeri libere în legătură cu un număr aproape infinit de lucruri și atunci se naște întrebarea: Cum putem noi
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
științifice. Sociologii, la fel ca alți oameni de știință, încearcă să fie cât mai obiectivi în investigațiile lor. Dar cercetarea în științele sociale într-o manieră detașată este mult mai dificil de realizat, deoarece noi, oamenii, suntem în realitate cei studiați. Cercetătorii sunt ființe umane care aparțin unei culturi particulare dintr-o anumită țară și trăiesc într-o anumită perioadă de timp. De asemenea, aceștia vorbesc o limbă particulară. Toate aceste lucruri lucrează împotriva obiectivității. În plus, oamenii de știința din
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
pe ancheta standardizată. Scopul era să furnizeze date și să analizeze frecvența și distribuția fenomenului social în populație. Caseta 2.1. Trăsăturile cercetării cantitative * Cauzele și efecte să fie izolate cu claritate, de aceea condițiile sub care fenomenul și relațiile studiate se produc sunt controlate cât mai strâns posibil. * Relațiile teoretice operaționalizate corespunzător. * Eșantioane selectate aleator din populații pentru a asigura reprezentativitatea acestora. * Măsurarea și cuantificarea riguroasă a fenomenelor; de exemplu, fenomenele observate sunt clasificate după frecvența și distribuția acestora. * Designul
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
riguroasă a fenomenelor; de exemplu, fenomenele observate sunt clasificate după frecvența și distribuția acestora. * Designul cercetării (eșantionarea, metodele și procedurile alese etc.) exclude influența cercetătorului cât mai mult posibil. Afirmațiile generale sunt făcute cât mai independent posibil de cazurile concrete studiate pentru ca ansamblul cercetării să conducă la generalizarea rezultatelor și la formularea legilor generale. În ultimele două-trei decenii, metodele cantitative au fost abordate din perspective critice variate, care au arătat limitele acestei abordări majore a socialului: scoaterea din contextul social a
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ansamblul cercetării să conducă la generalizarea rezultatelor și la formularea legilor generale. În ultimele două-trei decenii, metodele cantitative au fost abordate din perspective critice variate, care au arătat limitele acestei abordări majore a socialului: scoaterea din contextul social a variabilelor studiate, eludarea procesualității fenomenului, ignorarea interpretării acțiunilor, a scopurilor și motivaților subiecților investigați în numele obiectivității, impunerea disjuncției dintre unicitatea situației particulare și descoperirea legilor generale. În aceeași perioadă de timp, tot mai mulți cercetători din unele discipline fundamentale și, în egală
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
2.3. Metode de cercetare Dezvoltăm pe scurt diferitele metode de cercetare pe care le folosesc frecvent sociologii. 2.3.1. Observația Ca metodă de investigație, observația este definită ca act de urmărire și descriere sistematică a comportamentelor și evenimentelor studiate ce au loc în mediul social natural (Banister, Burman, Parker, 1995). Cercetătorul poate decide să observe un grup în cadrul lui natural fie devenind membru al acelui grup (observație participativă) fie numai să observe ce se întâmplă (observație nonparticipativă). Observația nonparticipativă
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
se produc în timpul observațiilor, în schimb datele înregistrate pot fi relativ neinfuențate de relațiile din grup. Cercetătorul observă anumite situații simple sau oameni mai mult decât încearcă să devină cufundat în întregul context. Observația participativă. Implicarea activă în viețile celor studiați, astfel ca să fi acceptat ca membru într-o bandă, este cunoscută ca observație participativă. Ea este cea mai calitativă dintre toate metodele de cercetare, producând informații care sunt descriptive mai mult decât cuantificabile. Observația participativă dă posibilitate cercetătorului să descopere
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
oameni de știință trebuie să le analizeze în termeni sociali și nu supranaturali. Atitudinea științelor sociale se distinge de alte luări de poziții în principal prin preocuparea cercetătorilor de a nu emite judecăți până când evidențele clare nu sunt disponibile și studiate. Cercetătorul social întreabă: Care sunt definițiile variate ale problemei? Care sunt faptele relevante? Care sunt diversele judecăți de valoare posibile? Care sunt alternativele opțiunilor politice și efectele probabile care pot apărea? Dar, după cum știm, atitudinea științifică este una dintre cele
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
cuvântul în această problemă la ședința din 2 august 1966 au exprimat un punct de vedere diferit față de neaprobarea facilităților materiale propuse în „Studiu”. Ion Gheorghe Maurer, Leonte Răutu și Chivu Stoica au susținut, respectiv, că problema scăderii natalității trebuie studiată mai bine și trebuie alcătuit „un plan de măsuri realist”, că trebuie dezvoltate creșele în România și încurajate familiile cu mai mulți copii, prin acordarea unor impozite mai mici. Cu toate acestea, în final „toți tovarășii au fost de acord
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
o rată de randament cerută de acționari. Totuși, este posibil să se fundamenteze acest calcul luând drept referință o societate similară cotată. Dacă se are în vedere metoda MEDAF, atunci se poate calcula beta al sectorului de care aparține societatea studiată. Dacă acesta este diversificat, se poate recurge la calculul lui beta global, așa ca mai sus. Odată determinată structura financiară țintă și costul fiecărui element component, este posibil să se calculeze costul global al capitalului prin ponderarea costului fiecărei surse
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
această abordare permite calcularea unui TSR definit ca o rată de rentabilitate internă a unui plasament în care investiția este de fapt a cumpăra o acțiune și fluxul de venituri pozitiv este constituit din dividende primite de-a lungul perioadei studiate și din prețul de revânzare al acțiunii la finele perioadei. Putem astfel calcula un TSR anticipat (ex-ante) și un TSR realizat (ex-post) și acestea pentru diferite perioade. De exemplu, Wall Street Journal publică TSR-uri pe un an, cinci, zece
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]