2,750 matches
-
ceara aveau, pe lângă valoarea de întrebuințare, și valoare de schimb. Pe la 1675, un pământ din Oncești se vindea cu 9 bezmeni de ceară, un bezmen (un cântar) prețuind un leu bătut (monedă bătută de banul Severinului). În vechime, prisăcile cu stupi era așezate de regulă în păduri, fiind înconjurate și apărate cu trunchiuri de copaci tăiați. De aici și numele de „prisacă”, provenind din slavonescul „piasica”, ceea ce a însemnat la origine loc despădurit și întărit cu trunchiuri de copaci și bolovani
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
însemnat la origine loc despădurit și întărit cu trunchiuri de copaci și bolovani, în scopuri defensive. Așa se explică faptul că, din timpul feudalismului, mai multe localități din partea superioară și mijlocie a pârâului Berheci, poartă numele de „Prisaca” sau „Valea Stupilor”. Aceste localități au dispus de condiții propice pentru creșterea albinelor, în sensul existenței în zonă a pădurilor de salcâm sau de tei (moșiile Siliștea, Pleșa, Bărboasa sau Valea Iepei). Stăpânii prisăcii erau obligați pe atunci să plătească deseatina 1 și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
salcâm sau de tei (moșiile Siliștea, Pleșa, Bărboasa sau Valea Iepei). Stăpânii prisăcii erau obligați pe atunci să plătească deseatina 1 și camăna, reprezentând darea pe miere și ceară. În secolul al XIX-lea, această dare se evalua la un stup din 50 sau la un leu de stup. Prisăcile erau îngrădite cu garduri din mărăcini sau din nuiele împletite, având o odaie pentru adăpostul prisăcarului 2. Procedeul de extragere a mierii era primitiv. Mierea și ceara cu derivatele respective (miedul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sau Valea Iepei). Stăpânii prisăcii erau obligați pe atunci să plătească deseatina 1 și camăna, reprezentând darea pe miere și ceară. În secolul al XIX-lea, această dare se evalua la un stup din 50 sau la un leu de stup. Prisăcile erau îngrădite cu garduri din mărăcini sau din nuiele împletite, având o odaie pentru adăpostul prisăcarului 2. Procedeul de extragere a mierii era primitiv. Mierea și ceara cu derivatele respective (miedul, propolisul sau ceara „verde”, boștina) au constituit până
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
străvechi este pomenită în actele vechi domnești din Epoca feudală, care amintesc de dijma de miere numită „deseatină”. Ceara și mierea erau cerute mult peste hotare, fiind îndeosebi monopolizate de turci. În anul 1890, se găseau în Oncești 180 de stupi cu albine care au dat 326 kg de miere și 72 kg de ceară. În trecutul comunei, creșterea albinelor era o îndeletnicire de seamă, mierea și fagurii fiind destinați consumului și în special vânzării. Mierea era folosită nu numai în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și varietatea plantelor melifere din pădurile de tei, cele de salcâm, livezi și fânețe, au constituit un cadru ecologic prielnic dezvoltării albinăritului. La acestea a contribuit și clima temperată care îngăduie ieșirea normală a albinelor „la lucru”, ca și iernatul stupilor în aer liber sau în locuri amenajate, cunoscute sub numele de prisăci (la nord de Tarnița, la nord de Lozinca, în sudul Pădurii Siliștea, la fundul Bărboasa, pe Valea Iepei, Taula și Dealu Perjului). Recoltarea mierii din stupii naturali - fază
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și iernatul stupilor în aer liber sau în locuri amenajate, cunoscute sub numele de prisăci (la nord de Tarnița, la nord de Lozinca, în sudul Pădurii Siliștea, la fundul Bărboasa, pe Valea Iepei, Taula și Dealu Perjului). Recoltarea mierii din stupii naturali - fază premergătoare domesticirii albinelor, a fost o îndeletnicire practicată de așa-zișii „vânători de albine sălbatice”, cunoscuți pe la noi sub numele de „bărcani”, de unde s-a constituit mai târziu și numele de familie Barcan. Ei porneau să caute
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
naturali - fază premergătoare domesticirii albinelor, a fost o îndeletnicire practicată de așa-zișii „vânători de albine sălbatice”, cunoscuți pe la noi sub numele de „bărcani”, de unde s-a constituit mai târziu și numele de familie Barcan. Ei porneau să caute stupii sălbatici toamna, iar după ce îi descopereau, îi însemnau. Pentru deosebirea stupilor, ei utilizau un instrument special, numit „corn de bărcuit”, confecționat dintr- un vârf de corn de bou, găurit în interior și tăiat la ambele capete, și o cutie de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
așa-zișii „vânători de albine sălbatice”, cunoscuți pe la noi sub numele de „bărcani”, de unde s-a constituit mai târziu și numele de familie Barcan. Ei porneau să caute stupii sălbatici toamna, iar după ce îi descopereau, îi însemnau. Pentru deosebirea stupilor, ei utilizau un instrument special, numit „corn de bărcuit”, confecționat dintr- un vârf de corn de bou, găurit în interior și tăiat la ambele capete, și o cutie de lemn, în care se introducea un fagure. Urmărind albinele ce roiau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de bărcuit pe care-l închideau la ambele capete. Operațiunea ulterioară consta în deschiderea unuia dintre capete, după ce cornul se așeza peste cutia ce adăpostea fagurele. Albinele ieșeau din corn, se hrăneau cu miere, după care, împovărate, luau drumul către stupi. Urmărindu-le zborul, bărcarii le descopereau reședința și le vânau, afumându-le, după care scoteau fagurii. La începutul secolului XX, locuitori ai zonei, precum Gheorghe Tofan, Vasile Huștiu, Neculai Dumitrescu și Vasile Boghiu, aveau familii de albine adăpostite în știubeie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
care scoteau fagurii. La începutul secolului XX, locuitori ai zonei, precum Gheorghe Tofan, Vasile Huștiu, Neculai Dumitrescu și Vasile Boghiu, aveau familii de albine adăpostite în știubeie de lemn primitive - buduroaie 1 găunoase, dar producția de miere obținută din acești stupi era minimă, abia ajungând pentru achitarea dărilor. Domesticirea albinelor începe în momentul în care omul transferă în gospodăria proprie stupii sălbatici - (scorburile secționate din butuci). Când s-a folosit de modelul creat cu atâta artă de hărnicia albinelor, țăranul a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
aveau familii de albine adăpostite în știubeie de lemn primitive - buduroaie 1 găunoase, dar producția de miere obținută din acești stupi era minimă, abia ajungând pentru achitarea dărilor. Domesticirea albinelor începe în momentul în care omul transferă în gospodăria proprie stupii sălbatici - (scorburile secționate din butuci). Când s-a folosit de modelul creat cu atâta artă de hărnicia albinelor, țăranul a creat noi stupi (sistematici) pentru a exploata în folosul său rodul muncii harnicelor colonii, aceste noi adăposturi au permis albinelor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
abia ajungând pentru achitarea dărilor. Domesticirea albinelor începe în momentul în care omul transferă în gospodăria proprie stupii sălbatici - (scorburile secționate din butuci). Când s-a folosit de modelul creat cu atâta artă de hărnicia albinelor, țăranul a creat noi stupi (sistematici) pentru a exploata în folosul său rodul muncii harnicelor colonii, aceste noi adăposturi au permis albinelor domestice să- și continue activitatea productivă sub supravegherea lui. În albinăritul tradițional practicat în comunitatea sătească, s-au utilizat stupi confecționați din împletituri
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a creat noi stupi (sistematici) pentru a exploata în folosul său rodul muncii harnicelor colonii, aceste noi adăposturi au permis albinelor domestice să- și continue activitatea productivă sub supravegherea lui. În albinăritul tradițional practicat în comunitatea sătească, s-au utilizat stupi confecționați din împletituri de nuiele sau de papură. Iarna, stupii se adăposteau în locuri protejate de frig sub pătule înălțate pe stâlpi sau pe vatra stupinei. Cei care aveau mai mulți stupi, înălțau construcții speciale în vederea iernării stupilor. În funcție de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
său rodul muncii harnicelor colonii, aceste noi adăposturi au permis albinelor domestice să- și continue activitatea productivă sub supravegherea lui. În albinăritul tradițional practicat în comunitatea sătească, s-au utilizat stupi confecționați din împletituri de nuiele sau de papură. Iarna, stupii se adăposteau în locuri protejate de frig sub pătule înălțate pe stâlpi sau pe vatra stupinei. Cei care aveau mai mulți stupi, înălțau construcții speciale în vederea iernării stupilor. În funcție de starea vremii, scoaterea stupilor de la iernat și transportarea lor în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
tradițional practicat în comunitatea sătească, s-au utilizat stupi confecționați din împletituri de nuiele sau de papură. Iarna, stupii se adăposteau în locuri protejate de frig sub pătule înălțate pe stâlpi sau pe vatra stupinei. Cei care aveau mai mulți stupi, înălțau construcții speciale în vederea iernării stupilor. În funcție de starea vremii, scoaterea stupilor de la iernat și transportarea lor în prisăci se efectua în mod obișnuit, la sfârșitul lunii martie. Prisăcile se amenajau pe moșia satului, în mijlocul livezilor, al fânețelor sau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
utilizat stupi confecționați din împletituri de nuiele sau de papură. Iarna, stupii se adăposteau în locuri protejate de frig sub pătule înălțate pe stâlpi sau pe vatra stupinei. Cei care aveau mai mulți stupi, înălțau construcții speciale în vederea iernării stupilor. În funcție de starea vremii, scoaterea stupilor de la iernat și transportarea lor în prisăci se efectua în mod obișnuit, la sfârșitul lunii martie. Prisăcile se amenajau pe moșia satului, în mijlocul livezilor, al fânețelor sau la marginea pădurilor și poienilor. Înainte de a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de nuiele sau de papură. Iarna, stupii se adăposteau în locuri protejate de frig sub pătule înălțate pe stâlpi sau pe vatra stupinei. Cei care aveau mai mulți stupi, înălțau construcții speciale în vederea iernării stupilor. În funcție de starea vremii, scoaterea stupilor de la iernat și transportarea lor în prisăci se efectua în mod obișnuit, la sfârșitul lunii martie. Prisăcile se amenajau pe moșia satului, în mijlocul livezilor, al fânețelor sau la marginea pădurilor și poienilor. Înainte de a fi scoși din gospodărie, stupii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
stupilor de la iernat și transportarea lor în prisăci se efectua în mod obișnuit, la sfârșitul lunii martie. Prisăcile se amenajau pe moșia satului, în mijlocul livezilor, al fânețelor sau la marginea pădurilor și poienilor. Înainte de a fi scoși din gospodărie, stupii erau curățați, unși cu polenul florilor celor mai căutate de albine și împodobiți cu crengi verzi, a căror funcție magică era de a ține departe spiritele malefice, aducătoare de molime sau prădătorii stupilor. La sfârșitul verii și începutul toamnei, se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
poienilor. Înainte de a fi scoși din gospodărie, stupii erau curățați, unși cu polenul florilor celor mai căutate de albine și împodobiți cu crengi verzi, a căror funcție magică era de a ține departe spiritele malefice, aducătoare de molime sau prădătorii stupilor. La sfârșitul verii și începutul toamnei, se recolta mierea din stupi. Această operație se efectua cu ajutorul unui cuțit special, îndoit la capăt în așa fel încât să poată trage fagurii. Mierea era stoarsă din faguri cu mâna, după care se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu polenul florilor celor mai căutate de albine și împodobiți cu crengi verzi, a căror funcție magică era de a ține departe spiritele malefice, aducătoare de molime sau prădătorii stupilor. La sfârșitul verii și începutul toamnei, se recolta mierea din stupi. Această operație se efectua cu ajutorul unui cuțit special, îndoit la capăt în așa fel încât să poată trage fagurii. Mierea era stoarsă din faguri cu mâna, după care se punea în oale de pământ. După extragerea mierii, fagurii se fierbeau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
arse pe dinăuntru pentru dezinfectare, ulterior adăugându-se în interior niște șipci de-a curmezișul, denumite pretculițe, de care albinele legau fagurii clădiți. În partea de jos se lăsa o deschizătură de circulație pentru albine, denumită urdiniș. În felul acesta, stupul era gata să primească roiul. Acest adăpost a primit denumirea de stup, cuvânt care în limba latină însemna butuc sau trunchi de copac, cuvânt sinonim cu știubei - trunchi de plop sau de salcie. Tot stupi s-au numit și cei
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de-a curmezișul, denumite pretculițe, de care albinele legau fagurii clădiți. În partea de jos se lăsa o deschizătură de circulație pentru albine, denumită urdiniș. În felul acesta, stupul era gata să primească roiul. Acest adăpost a primit denumirea de stup, cuvânt care în limba latină însemna butuc sau trunchi de copac, cuvânt sinonim cu știubei - trunchi de plop sau de salcie. Tot stupi s-au numit și cei confecționați din împletituri de răchită sau din curpeni de viță sălbatică. Aceștia
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
denumită urdiniș. În felul acesta, stupul era gata să primească roiul. Acest adăpost a primit denumirea de stup, cuvânt care în limba latină însemna butuc sau trunchi de copac, cuvânt sinonim cu știubei - trunchi de plop sau de salcie. Tot stupi s-au numit și cei confecționați din împletituri de răchită sau din curpeni de viță sălbatică. Aceștia erau construiți sub forma unor coșuri țuguiate, largi în partea de jos și adunate în partea de sus, sub formă de clopot. Erau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
erau construiți sub forma unor coșuri țuguiate, largi în partea de jos și adunate în partea de sus, sub formă de clopot. Erau lipiți cu argilă pe dinăuntru și pe dinafară și aveau fixate la interior două- trei pretculițe. Acești stupi erau destul de utili, dar nu făceau față populațiilor mai numeroase de albine, în fiecare vară plecând câte două- trei roiuri din fiecare stup de acest tip. Cu acești stupi primitivi se lucra foarte greu: nu se puteau cerceta să le
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]