11,661 matches
-
pornindu-se de la definiții strîmbe ale atractivității, ori ale interesului public (termenul tehnic e barbar: ,rating"), nu numai învățămîntul are ,probleme de imagine" astăzi. Dacă mă voi ocupa aici doar de acest domeniu e din pricina perspectivei mele fatalmente limitate și subiective. Pentru cine nu are tangențe cu munca de la catedră, precizez că spectaculosul nu lipsește din acest domeniu, dar el are, uneori, aspecte dezagreabile pentru lucrătorii din mass-media. De pildă, într-una din zilele următoare difuzării jurnalului ,Realitatea TV." din 10
Imaginea școlii by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/10916_a_12241]
-
ceva. Se întîmplă de multe ori în copilărie sau în adolescență ca să citim cărți, dincolo de cele, să le spunem, fundamentale, înmînate de părinții noștri după criterii ce n-au neapărată legătură cu valoarea. Sau cărți recuperate pe circuitul prietenilor. Cărți subiective care nasc o lectură sentimentală. Cărți care marchează momente, mode ale unui timp, cărți care au parfum emoțional și care însumează trăiri mărturisite sau nu, taine de tot felul, rostite sau nu. Astfel de cărți populează un teritoriu strict personal
Orașul de basm by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10933_a_12258]
-
nasc o lectură sentimentală. Cărți care marchează momente, mode ale unui timp, cărți care au parfum emoțional și care însumează trăiri mărturisite sau nu, taine de tot felul, rostite sau nu. Astfel de cărți populează un teritoriu strict personal, profund subiectiv și intangibil, în care se petrec numai fapte și întîmplări bune, în care nu poți păți niciodată nimic rău, în care ești ocrotit, iubit și răsfățat, în care poți să rîzi și să plîngi în voie. Pe acest teritoriu se
Orașul de basm by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10933_a_12258]
-
cunoscut inclusiv exprimări ateiste. A fost însă anticlericala, iar în acest anticlericalism subsecvent se poate sesiza într-adevăr miza ei substanțială, care nu era contestarea lui Dumnezeu, ci emanciparea omului de sub imperativul autorității, desfășurarea existenței potrivit examenului critic și atașamentului subiectiv, eventual chiar la creștinism. Ceea ce s-a schimbat a fost așadar tipul de raționalitate, modalitatea specifică de a face lucrurile inteligibile, întrucat observația, necesitatea și cauzalitatea au înlocuit credință, mi-racolul și paradoxul. În aceste coordonate intelectuale a început a se
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
care știința însăși a început să invalideze presupozițiile umanismului, care se vedea acum contestat cu propriul instrument de certificare. Drept urmare, critică democrației a putut să revendice în imaginarul public dimensiunea epistemică a conformității cu adevărul natural, impozabil tuturor dincolo de afinitățile subiective. În acest sens, un rol important a revenit studiilor din domeniul psihologiei, în particular psihanalizei și dezvoltărilor ulterioare din teoria adleriană, care au infirmat concepția optimistă asupra eului apolinic. Desigur, nu a fost vorba despre o infirmare cu motivații politice
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
eului survenea în ultimă instanță că satisfacție narcisiaca 8. Alfred Adler a valorificat și el conceptul analitic de complex afectiv, susținând existența unei mișcări psihice compensatorii necesare între sentimentul de inferioritate și cel de superioritate, care se traducea prin afirmarea subiectivă a telului biruinței și a dispoziției de atac9. Este adevărat, criticii umanismului democratic nu și-au asumat niciodată explicit psihanaliza. În special autorii de inspirație creștină îi reproșau pansexualismul, deși nu ar fi fost exclus ca pe calea teoriei sexuale
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
a psihologiei a scăzut, corespunzător scăderii prestigiului operativ al științei ca atare. Așa-numita postmodernitate nu mai contesta o interpretare sau alta, în sensul disputelor dintre freudieni și jungieni, ci însăși posibilitatea cunoașterii obiective a realității, înlocuită cu pluralitatea "lecturilor" subiective. Se neagă astfel principiul îndreptățirii științifice în sine, iar categoria umanității este golita explicit de conținutul substanțial, care presupune tocmai identificarea generica a eului, dincolo de expresiile sale individualizate. Cultură contemporană oscilează așadar între fundamentarea gnoseologica și relativismul interpretărilor. Perspectivele umanismului
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
sensul în care se va rezolva această dispută. Note 1 Probabil cel mai concludent exemplu pentru a doua accepțiune l-a oferit idealismul german, îndeosebi panlogismul hegelian. Amintim, de asemenea, filosofia fichteiană, care echivala știință cu cercetarea ansamblului de reprezentări subiective desemnat drept experiență. A se vedea Johann Gottlieb Fichte, Doctrina științei, Editura Humanitas, București, 1995, p. 14. 2 Holbach, Sistemul naturii. Sau despre legile lumii fizice și ale lumii morale, Editura Științifică, București, 1957, pp. 145-146. 3 Georg Lukács, Le
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
în viziunea cumva catastrofică, prezentă și în teoriile despre planetă. Dar în inspirația Divinului, mai degrabă credem în creația directă a omului, ca specie și în cenzurarea repetată (motivul Pomului Vieții, al Babilonului, etc.). indiferent pentru care vom simpatiza, suntem subiectivi, nefiind înzestrați ab initio cu o percepție pur-dumnezeiască a Enigmei Sale supreme: adevărul! * în cosmos totul vibrează. Suntem niște unde, suntem receptori ai vibrațiilor cosmice. Duhul călătorește mantramic. Pe unele nu le vom percepe/identifica în consecință, fiind limitați, programați
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
conlucra cu Divinul în lume, pentru a-l ilumina pe om ca specie. Aici ar fi, vie, iubirea de semeni. Pin suferință și jertfire de sine, omul cucerește treptat re îndumnezeirea, însă doar pregătitor, întrucât legile acestei lumi sunt dominant subiective. Numai transfigurarea-întruDivin poate fi Calea. * Poetul, creatorul, s-a spus conlucrează cu Creatorul Divin, tocmai în acest sens. Imitatio Dei, ci nu creație pură. Inspirație, și nu fascinație/imitație, ar fi opera genială. Divină prin nuanțare, prin doar-atingere. Noi suntem
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
prin Călătoria mentalului în astral. în spațiul visat, însă nu în somn, ci în limpezime. în contemplarea și intuiția, revelația și bucuria de care ne lăsăm pătrunși, sub acțiunea Divinului. * Dumnezeu nu a fost, nu este, necruțător, ci justițiar. Neutru? Subiectiv, prin iubire? Am greși, deoarece nu îndrăznim să atribuim dimensiunea iubirii dumnezeiești uneia identice cu a noastră, fie chiar de El. Căci noi suntem zidiți în timp/spațiu/materie. în durate, în timp trăit, delimitat, în Fragmentarium. Iubirea Lui ne
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
frunți mele, interpretările cititorilor mei, fideli au ba, sau transpunerea poemelor în proză, disecții și autopsii neavenite? Iubesc poezia națională și universală de la cimilitură până la cele mai diversificate forme și prezentări. Ador toți poeții lumii, stigmatizați de dangaua muzelor și, subiectiv ca tot omul, le ridic, în gând, statui mai mari, sau mai pitice, dar nu-mi fac prea des publice sentințele. Eu nu-ngenunchi îndeobște la umbra niciunuia dintre poeții-mahări ai lumii, să-i sărut carevașuia manta-i de purpură. NU
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
îi înțeleg sau îi acceptă integrala analizei sufletești, era conștient de necesitatea unei părți a timpului atribuit ție însuși și exprima părerea sa: „Munca susținută și neîncetată tâmpește, trivializează și impersonalizează. Ea deplasează centrul de preocupare și interes din zona subiectivă într-o zonă obiectivă a lucrurilor, într-un plan fad de obiectivitate. Omul nu se interesează atunci de destinul său personal, de educația lui lăuntrică, de intensitatea unor fosforescențe interne și de realizarea unei prezențe iradiante, ci de fapte, de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
El le îngrijea tinerețea fără bătrânețe Dintr-un hotel indiferent din Eureka. Cele o sută cincizeci și patru de poezii din culegerea Poezia unei generații nu trebuie să fie corelatate cu sensul sever al unei antologii. De altfel, mărturisește această subiectivă acțiune chiar titlul culegerii, Poezia unei generații, și mai ales când aceasta a dat zeci de condeie remarcabile, ar fi hazardat să fie reprezentată doar de paisprezece exponenți, cu un total de unsprezece poezii fiecare. Totuși, cum vom vedea mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
privind traducerea sau, mai bine zis, alegerea poeziilor și a poeților. Se știe că la orice antologare, pe lângă factorii obiectivi, odată ce munca de traducător, după spusele lui I. Ritsos, e supusă legilor creației, coexistă, până la o anumită măsură, și factori subiectivi. și asta mai ales când traducătorul se întâmplă să fie și poet. Din nefericire, nu-i de ajuns voința, cunoștințele, munca. Foarte adesea, mulți poeți de prim rang sunt străini de felul său creator. Un alt factor care îngreunează drumul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
seamă ai generației nu sunt incluși în culegerea de față. Lipsesc și poezii demne de a fi luate în seamă ale unor poeți incluși în culegere. Lipsește de curând plecatul de lângă noi, poetul de seama Adrian Păunescu. Cauzele? Obiective și subiective. Obiective: nu poesed nici o carte din bogata operă a cunoscutului pe scară mondială poet. Subiective: dificultatea de a traduce o poezia perfect ritmată și rimată, simplă la prima citire, dar în realitate pătrunsă de un adânc substrat filosofic, din cauza căruia
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
a fi luate în seamă ale unor poeți incluși în culegere. Lipsește de curând plecatul de lângă noi, poetul de seama Adrian Păunescu. Cauzele? Obiective și subiective. Obiective: nu poesed nici o carte din bogata operă a cunoscutului pe scară mondială poet. Subiective: dificultatea de a traduce o poezia perfect ritmată și rimată, simplă la prima citire, dar în realitate pătrunsă de un adânc substrat filosofic, din cauza căruia nu-i usor să te apropia poetic de ea. Același lucru aș zice și despre
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
eternitateť. Dan Culcer, parizian prin adopție, a glosat pe marginea Ťcruciadei femeilorť dintr-o perspectivă sociologică, iar Florica Courriol, de la Universitatea din Lyon, a trimis o comunicare despre Ťvecinătateať ca modernitate. D-na Andreia Roman s-a oprit asupra Ťpatologiei subiective și patologiei sociale în proza Hortensiei Papadat-Bengescu. Pe scurt, a fost o întâlnire care a readus în atenție o operă majoră, încă departe de a-și fi epuizat valențele propuse cercetării actuale. Peste numai câteva zile, adică între 18 și
Literatură română prin Europa by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/11060_a_12385]
-
fi trebuit să vorbească nu despre Tatiana, ci despre poem: știți, eu l-am citit pe Oneghin, așa cum l-am citit odată pe Byron. Eu nu-mi imaginez cine a descris-o. Ca poet, el e mai presus decât mine4. Subiectiv este numai ceea ce e scris de tine. Obiectiv este ceea ce (dintr-ale tale) e citit de către tine, și îți place în șpalt, ca ceva scris de cineva mai mare decât tine. Tu știi așa ceva? Oare știi? N-are importanță, știu
Avanpremieră editorială - Rilke - Țvetaieva - Pasternak - Roman epistolar -1926 by Janina Ianoși () [Corola-journal/Journalistic/10814_a_12139]
-
sumă de factori cărora imperfecțiunea firii umane le percepe fatalmente dizarmonia, permanenta tensiune ce le disjunge, adică se percepe pe sine. Frecvent, Nora Iuga apasă clapele feeriei. Are dreptul, are datoria naturală de-a se apăra de absurd, de produsul subiectiv al acestuia care e coșmarul, visînd, fantazînd, plutind în himeră ca-ntr-o epifanie. Realul e adus în situația de-a emite năluci. De-a se idealiza punîndu-și măști utopice: ,cît timp am să te mai văd pămîntule, cu bisericile
Cununa de spini a poeziei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10827_a_12152]
-
acum o sută cincizeci de ani, piesele de teatru erau localizate fără scrupule, ceea ce conta era publicul național: personajele vodevilului deveneau Florica și Gheorghe nu din dorința de a masca un plagiat, ci pentru că reprezentația se fixa într-un centru subiectiv și autosuficient. În trecut, numele personajelor sau ale localităților erau adaptate fără probleme uzului local. Charles devenea în română Carol, în italiană Carlo (Franz Joseph e mai greu de recunoscut în forma, tot din italiană, Francesco Giuseppe). Se transpuneau spontan
Torino și Turin by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10848_a_12173]
-
unui fapt comic, sau de evaluare negativă a celorlalte lucruri și persoane (fundamental ridicole, deci inofensive). Rîsul celorlalți e cel mai adesea interpretat ca semn de inadecvare și insuficiență mentală (rîde ca prostu'). Frazeologia rîsului reflectă poate ceva din caracterul subiectiv și relativ al fenomenului, din ambiguitatea și tensiunea sa profundă: pozitiv și negativ, manifestare de relaxare, plăcere, descărcare a tensiunilor, dar și formă de agresiune, de marcare a superiorității față de un adversar.
Efectele rîsului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10866_a_12191]
-
le-am descoperit acolo, puțin cunoscute, în care Picasso privește lumea cu o enormă bucurie, cu o curiozitate vitală, inepuizabilă. Expresiile acelea mă urmăresc de ani și ani și m-au transformat dintr-un admirator cerebral, bine temperat, într-unul subiectiv, emoțional. Iarna la Istanbul. E frig, umezeala apelor se vîră adînc, pînă în oase și în vise. La prînz e soare și ne împinge de la spate nebunia unei plimbări cu vaporul pe Bosfor. Nu-mi simt decît ochii cum se
Altfel de spectacole by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10870_a_12195]
-
într-un anumit moment, are două componente majore: pe de o parte, conservă memoria unui figurativism îndepărtat, memorie ce funcționează oarecum atavic și care, mai puțin interesată să păstreze identități riguroase, transferă realitatea în semne generice și în concepte plastice subiective, iar, pe de altă parte, dezvăluie o adevărată fascinație pentru scriere, pentru text, pentru lumea codificată sub impactul gîndirii abstracte. La primul nivel al percepției, la acela retinian, grafica lui Meret este una de factură decorativă, o construcție de planuri
Artiști din diaspora by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10873_a_12198]
-
rolul capodoperei într-un perimetru al reușitei sociale, mai mult decât pe tărâmul unei împliniri spirituale). Păcat răscumpărat, în mare măsură, de credința poetului în valoare. într-un frumos cuvânt-înainte, de altfel, acesta lămurește ordinea din volum a intervențiilor, una subiectivă, în răspăr cu cea cronologică. Rezultă o galerie de portrete în mișcare, de individualități bine conturate, ideatic, ba chiar și umoral, ale căror puncte de vedere nu se pot confunda. Asistăm la un spectacol unde actanții își spun replicile apoi
Portrete în mișcare by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/10195_a_11520]