12,569 matches
-
apar, mai degrabă, fondurile de incluziune socială, care se adresează minorităților etnice, categoriilor marginale etc. Un fond social își poate modifica statutul de-a lungul timpului, transformându-se din „enclavă” în cadrul unui stat, în „agenție de implementare” semiautonomă sau chiar subordonată în întregime unei anumite structuri a statului. Înființarea unui fond care să se adreseze comunităților rurale sărace și categoriilor vulnerabile s-a produs în contextul unei delegitimări și retrageri a statului din viața comunităților rurale (și, implicit, al lipsei unui
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
stilului de supervizare. Sunt emise trei ipoteze: expectațiile normative față de autoritate influențează modul în care stilul de supervizare va fi perceput; configurația expectațiilor normative față de autoritate poate să nu fie identică pentru toate situațiile în care persoana are calitatea de subordonat, fiind posibil ca o persoană să aibă rol de subordonat într-o anumită grupă de muncă, dar să refuze un rol similar într-o altă grupă; subordonații din clasa medie sunt mai puțin receptivi la supervizarea punitivă sau închisă atunci când
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
autoritate influențează modul în care stilul de supervizare va fi perceput; configurația expectațiilor normative față de autoritate poate să nu fie identică pentru toate situațiile în care persoana are calitatea de subordonat, fiind posibil ca o persoană să aibă rol de subordonat într-o anumită grupă de muncă, dar să refuze un rol similar într-o altă grupă; subordonații din clasa medie sunt mai puțin receptivi la supervizarea punitivă sau închisă atunci când ei muncesc împreună cu egalii lor și, în consecință, sunt mai
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
omului cu realitatea constituie personalitatea lui”. Fiind rezultatul experiențelor socisl-istorice și a celor individuale „atitudinile” se structurează, arată Miașiscev, într-un sistem ierarhizat: la nivel inferior „atitudinile emoționale”, pe care le implică „frustrația”, iar la nivel superior „atitudinile apreciative”, care subordonează celelalte aspecte ale personalității (atât însușirile caracteriale, cât și procesele cognitive și afectiv-voliționale, care depind de atitudinea persoanei față de conținutul lor obiectiv). De altfel, în concepția lui V.N. Miașiscev, ceea ce formează „axa” structurii vieții psihice o reprezintă relația „proces-stare-atitudine”: „procesul
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
și pasiuni. Ori relațiile interpersonale principale (juste) implică dimpotrivă, atitudinea afectivă lucidă, controlată, corectoare, care exclude atât încercările unora de a-și aservi și moral semenii (până la anihilarea chiar totală a personalității acestora), cât și tendința altora de a se subordona până la uitarea de sine. Condițiile psihologice indispensabile construirii unor adevărate cupluri sociale sunt cele cerificate de viață: încrederea reciprocă, echitatea, respectarea libertății și independenței umane. Nu mai puțin complexe sunt situațiile când persoana nu ia o atitudine critică față de propriile
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de J. Piaget, deoarece ele sunt esențiale pentru înțelegerea felului cum se constituie „sentimentul culpabilității” în evoluția ontogenetică a copilului. Într-o primă etapă, care se desfășoară pînă la 7/8 ani, autoritatea primează față de justiție; altfel spus, justiția este subordonată autorității adulte. Drept urmare, gândirea morală teoretică a copilului ascultă de principiile rezultate din respectul unilateral („morala eteronomiei și a responsabilității obiective” — J. Piaget). Constrângerea morală, specifică acestei etape de vârstă, se caracterizează respectată ??199 unilateral, care — așa cum arată Pierre Bovet
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
a acestuia și necesarul de intrări: gradul de libertate În luarea deciziilor; dificultatea, anvergura, varietatea și complexitatea problemelor ce trebuie rezolvate; cantitatea și valoarea resurselor controlate; tipul și importanța relațiilor interpersonale; factorii organizaționali - stabilirea relației de raportare, respectiv cui se subordonează direct sau funcțional (pentru probleme care aparțin unui domeniu de specialitate), persoanele care i se subordonează direct sau indirect și măsura În care este implicat În munca În echipă; factorii de motivare - definiți prin particularitățile postului care l‑ar putea
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
complexitatea problemelor ce trebuie rezolvate; cantitatea și valoarea resurselor controlate; tipul și importanța relațiilor interpersonale; factorii organizaționali - stabilirea relației de raportare, respectiv cui se subordonează direct sau funcțional (pentru probleme care aparțin unui domeniu de specialitate), persoanele care i se subordonează direct sau indirect și măsura În care este implicat În munca În echipă; factorii de motivare - definiți prin particularitățile postului care l‑ar putea motiva sau demotiva pe deținător atunci când pentru cel din urmă nu adoptă soluții adecvate; factorii de
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
lui Satan să domnească peste lumea pe care el și-a dat atîta osteneală s-o alcătuiască - și prin aceasta să o stigmatizeze. Astfel, dat fiind că Diavolul este arhitectul lumii, Însă nu este principiu a nimic, că Îi este subordonat lui Dumnezeu și că făptuiește răul numai cu voia lui Dumnezeu (Dumnezeu nefiind nicidecum autor al răului), vom putea Înțelege că bogomilismul nici nu este dualist. Ar fi, dacă am putea avea Încredere În Zigabenos 73, care afirmă că Diavolul
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
ură de clasă, nu aș fi putut munci la crearea unui astfel de aparat 4. Ura de clasă a fost principiul suprem al acțiunii regimului comunist În Întregul lui și al fiecărui segment instituțional În parte. Totul, În epocă, era subordonat ideii luptei de clasă. Recunoașterea acestei realități, venită mai târziu (1968) și din partea succesorului celui citat (Alexandru Drăghici), era astfel exprimată: „Lenin spunea că lupta de clasă este sângeroasă și nesângeroasă, că dictatura proletariatului este o luptă pe viață și
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
atenți la circumstanțele exterioare ale comunicării, sunt sensibili la semnalele non-lingvistice pe care le primesc, tind să se adapteze interlocutorului, să folosească pluralul asocierii și al empatizării (noi). Indivizii care manifestă dorință de afiliere și aprobare în cadrul grupului tind să subordoneze interesele personale intereselor de grup, să se adapteze stilului comunicativ al interlocutorului, să-și privească mai mult partenerii de discuție și să stabilească distanțe mai mici de interacțiune. Diferențele biologice dintre indivizi privesc sexul, vârsta, înfățișarea, rasa, sănătatea. Femeile, comparativ
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și dezbaterile parlamentare. Limitările interacționale sunt date de „ideologia grupului”, de un set normativ de idei care constrâng discursurile individuale. În prim-plan trece conformitatea cu ideologia, în timp ce elementele care țin de personalitatea vorbitorului trec în plan secundar și se subordonează convenției de aderare la normă. În situația „socială” de comunicare interacțiunea are loc de pe poziții de rol prealocate: la medic, la magazin, în instanță, la școală. Deși este constrâns de reguli de interacțiune, individul se poate manifesta ca personalitate independentă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
fundamentale: personale (dezvoltare intelectuală, fericire personală, siguranță personală, destindere, autorealizare etc.), familiale (dragoste, căsătorie, creșterea copiilor, desfășurarea unor activități casnice etc.), sociale (căutarea prieteniei unor persoane, cooperare, competiție, obținerea respectului celorlalți, afiliere la anumite grupuri etc.). Aceste scopuri generale își subordonează scopuri particulare, a căror diversitate poate fi redusă la scripturi comportamentale și comunicaționale, adică la comportamente stereotipe într-o situație dată. Planificarea comportamentelor verbale și adoptarea strategiilor de comunicare asigură atingerea scopului. Prin învățare și experiențe sociale diverse, individul învață
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
creierul sistemului represiv, iar Securitatea - instrumentul care a pus în practică deciziile politice. Ofițerii de Securitate și din alte unități ale Ministerului de Interne erau cei care acționau direct pentru supravegherea și intimidarea populației. Securitatea, Miliția, Procuraturile militare, grănicerii erau subordonate la rândul lor secțiilor specializate ale CC al PCR. Miniștrii de Interne și șefii Securității au fost cu toții soldați fideli ai partidului. Cei mai mulți au fost ei înșiși activiști de partid, înainte de a lucra în Securitate. Când încercăm să dezvăluim resorturile
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
fi ândrumați să devină buni; esența naturii umane este binele; oamenii toți se nasc buni, societatea însă îi poate perverti în oameni răi. • Care este relația dintre om și natură? La această întrebare există trei variante de răspuns: oamenii se subordonează naturii; ei nu pot interveni pentru a schimba în vreun fel natura, viața este determinată în mare măsură de forțe externe, cum ar fi destinul și zestrea genetică; oamenii trăiesc pentru a împlini destinul care le-a fost hărăzit; oamenii
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
4.4. Cooperarea interlocutorilor Modalitățile de cooperare conversațională sunt supuse variației culturale: maximele cooperării sunt fixate diferit în conștiința comunicațională a vorbitorilor aparținând diverselor culturi și, în consecință, mecanismele generării implicaturilor conversaționale diferă. În formularea lui Grice (1979), principiul cooperării subordonează patru maxime ale comunicării (maxima cantității, maxima calității, maxima relevanței și maxima manierei) ca universalii comunicative, nediferențiate cultural. Studii ulterioare de etnopragmatică au pus în evidență constrângerile culturale care acționează asupra celor patru maxime: există culturi în care cantitatea de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
mică decât cea implicată contextual sau în care scurtimea enunțului nu e o calitate, ci o dovadă a închiderii comunicative față de interlocutor, deci sursă de potențial conflict; culturi care se abat de la maxima cantității printr-un discurs repetitiv-redundant sau o subordonează preocupării pentru conservarea armoniei sociale, iar vorbitorii spun altceva decât gândesc sau ar dori să spună sau să facă în mod sincer; culturi în care gradul de focalizare discursivă este foarte scăzut, în care gradul de ambiguitate este ridicat din cauza
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
stil indirect de comunicare, bazat pe repetiție și „înfrumusețara expresiei” prin figuri de stil, elaborat din punct de vedere retoric, reflectând preocuparea vorbitorului de a proteja imaginea publică a interlocutorului. În cultura israeliană, stilul comunicativ are o orientare pragmatică, se subordonează principiului „dugri”, adică este direct, simplu, agresiv, orientat spre imaginea publică a vorbitorului, alert, cu multe întreruperi și suprapuneri. Scollon și Scollon (1987) pun volubilitatea comunicativă vs atitudinea comunicativă taciturnă în legătură cu strategiile solidarității, ale politeții pozitive, respectiv cu strategiile deferenței
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Grice (1979) a formulat principiul cooperării în felul următor: Fă astfel încât contribuția ta conversațională să fie cea cerută la momentul la care survine, conformă cu scopul acceptat sau cu direcția schimbului verbal în care ești angajat. Acestui principiu autorul îi subordonează patru maxime: maxima calității, maxima cantității, maxima relevanței, maxima manierei. Maxima calității: Încearcă să faci astfel încât contribuția ta să fie adevărată: (i) nu spune lucruri pe care le crezi false; (ii) nu spune lucruri pentru care îți lipsesc probele adecvate
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
vărsate de persoane juridice și fizice în contul împrumuturilor contractate de stat pe piața internă. În condiții de rambursabilitate au loc transferuri de la fondurile publice către populație și către unele întreprinderi. Procesul de formare și distribuire a fondurilor publice se subordonează satisfacerii necesităților generale ale societății, dar se realizează cu instrumente distincte în funcție de proveniența resurselor sau de scopul acestora. Datorită acestui fapt, relațiile financiare se deosebesc în funcție de condițiile specifice în care apar. Așadar, în cadrul relațiilor financiare, mai sus menționate, se particularizează
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
ilustrat în cuvinte, dar foarte greu de pus în practică. Peter Drucker, în cartea sa<footnote P. Drucker, Despre profesia de manager, Editura Me teor Press, București, 1998. footnote>, arată nevoia de a conduce o afacere nu prin a o subordona unei singure valori, ci prin a echilibra între variate nevoi și obiective, așa cum o cere momentul, prezentul. Spunând că „Viitorul s-a petrecut deja”, celebrul autor arată că istoria ne învață și ne îndrumă acțiunile (celebrul proverb anonim: Cine nu
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
mai palpabile, nu există nicio meto dă infailibilă de determinare a costurilor sistemului ERP din cauza faptului că în desfășurarea proiectului există numeroase variabile, cum ar fi: complexitatea afac erii, pregătirea companiei pentru schimbare și ambiția proiectului. Atunci când noul sistem este subordonat unor obiective strategice, fiind menit să transforme și să inoveze cele mai importante activități, atunci proiectul va costa mult mai mul t și va fi implementat în mai mult timp față de un proiect ancorat în obiective operaționale. Un proiect ERP
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
suferință. Cu titlu informativ, durerile punctuale sunt de origine tendinoasă, cele ce reacționează la alungirea pârghiilor musculare sunt atribuite structurilor capsulo-ligamentare, iar staza venoasă este asociată senzațiilor de „picioare grele ca plumbul”. În spondiloartropatiile reumatismale evolutive, obiectivele kinetoterapiei pasive sunt subordonate terapiei medicamentoase, care, prin atenuarea simptomatologiei algice, oferă șansele introducerii în program și a mișcărilor active. O mențiune specială trebuie acordată spondilitei ankilopoietice, care, deși evoluează inexorabil către blocarea coloanei vertebrale în flexie, poate fi utilizată prin mobilizări pasive executate
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
stereotipuri dinamice sau mișcări de substituție, pentru a compensa deficitele motorii parțial sau total ireductibile. Oricare ar fi situația, ortostatismul are ca principal artizan mușchiul cvadriceps, dar echilibrul este datorat reflexului de întindere, cunoscut și sub denumirea de reflex miotatic, subordonat buclei gama cu sediu medular și cu receptorii în fusurile neuromusculare, inserate în paralel cu miofibrilele mușchiului striat scheletic. Cât privește bazinul, în condiții normale, într-o anteversie de circa 20°-22°, poziția acestuia este menținută de mușchii ce acționează
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
copilului. 5. Reușita trebuie să fie urmată de felicitare. Nereușita trebuie să-l determine să mai încerce și alte variante. 6. Adaptați sistemul de cerințe particularităților copilului, întrucât, deși sunt copiii noștri, nu toți sunt la fel. Nu va fi subordonată activitatea cerințelor exagerate ale copilului. 7. Dezaprobarea trebuie să fie prezentată într-o formă corespunzătoare temperamentului, vârstei și capacității de înțelegere a copilului. 8. Nu așteptați recunoștință din partea copilului vostru. Nu el a cerut să-l nașteți, voi l-ați
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]