9,389 matches
-
temporală a fabulei vine întîi este clar: trecutul, fabula-în-ramă. Dar această fabulă înrămată "preia frîiele", devine principală și rearanjează restul fabulei din prezent. Ideea nu este să eliminăm echivocul ci, din contră, să conștientizăm efectul important al conflictului ireconciliabil dintre subordonarea tehnică a trecutului și puterea acestuia de a schimba prezentul. În sfîrșit, o a patra problemă posibilă. Uneori anacronismele sînt înrămate unul în altul, sînt împletite în așa fel încît este pur și simplu prea dificil să fie analizate. Este
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
poate fi o pierdere colaterală în goana după progres. Inteligența artificială s-ar putea să fie ultima descoperire umană.. Progresul tehnic își vede de treaba lui. Efectele malefice vorbesc de neputința noastră, nu a lui. Stresul a crescut odată cu înmulțirea subordonărilor. Globalizarea este a oțelului, nu a dansului popular. La nivel planetar, țările lumii a treia au ajuns un soi de copii ai străzii. Prin unele țări nu au căzut decât stropi de civilizație. Au dispărut dinozaurii și va rezista televizorul
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
palpitant, antrenamentele, instrucția, contactul cu ceea ce însemna tehnică și strategie militară, relevându-i o altă viziune asupra vieții. Dacă până atunci viața fusese un dar divin care trebuia păstrat, acum trebuia și apărat, dar în funcție de voința altcuiva. Era vorba de subordonare sau de comandă, pentru care se forma el. În toamna anului următor a fost trimis pentru practică, din nou la regimentul din Chișinău. Trăia intens perioada cazonă, însă despre repetiția zilnică a unor acțiuni, despre monotonia vieții militare, nu putea
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
politice de a renunța la prerogativele moștenite din trecut. În interiorul sistemului, magistratura era dezorganizată, cu grave carențe financiare și de resurse umane și profesionale. Atitudinea și obiceiurile din cadrul magistraturii au fost în mod deosebit influențate de situația de dependență și subordonare față de dictator în timpul regimului Ceaușescu. O problemă care a apărut în multe țări din zona ex-comunistă după tranziție și, în mod special, în România se referă la puterile cu care sunt abilitați procurorii și la netransferarea acestora la magistratura ordinară
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
alesese; judecătorii populari participau pe lângă cei în robă la diferitele etape ale procesului de judecată; nu existau mecanisme de control judiciar asupra constituționalității actelor normative. Pretutindeni, constituțiile adoptate în anii '60 '70 proclamau principiul independenței magistraturii și al exclusivei sale subordonări față de lege, în numele principiului legalității socialiste, prin care niciun organ de stat sau de partid nu putea să intervină în administrarea justiției. Constituția republicii Socialiste Federale a Iugoslaviei din 1974 se alinia perfect la cele spuse mai sus, proclamând în
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
poate realiza o creștere și o dezvoltare normală a organismului, care să conducă la o bună stare de sănătate și la longevitate. Prin ideile prezentate am dorit să evidențiem caracterul biologic al educației fizice și sportului, având însă o evidentă subordonare socială. În acest sens argumentăm și prin faptul că, indiferent de etapa de dezvoltare a societății, ele au fost orientate și spre realizarea unor finalități educative. Deci, esența socială nu se reduce doar la caracterul formativ al exercițiului fizic, ci
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
că anumite minciuni inofensive au într-adevăr efect terapeutic (Scheibe 1980:20-21); situațiile în care minciunile sînt spuse copiilor sau bolnavilor au justificări mult mai solide decît cele în care cetățenii perfect sănătoși sînt mințiți "spre binele public". RELAȚIILE DE SUBORDONARE Gourevitch (1990:100) comentează nefavorabil punctul de vedere al lui Rousseau asupra legăturii dintre subordonare și înșelăciune, spunînd că "numai într-o societate în care toți oamenii sînt egali, sinceritatea va triumfa în mod absolut". El citează afirmația lui Rousseau
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
minciunile sînt spuse copiilor sau bolnavilor au justificări mult mai solide decît cele în care cetățenii perfect sănătoși sînt mințiți "spre binele public". RELAȚIILE DE SUBORDONARE Gourevitch (1990:100) comentează nefavorabil punctul de vedere al lui Rousseau asupra legăturii dintre subordonare și înșelăciune, spunînd că "numai într-o societate în care toți oamenii sînt egali, sinceritatea va triumfa în mod absolut". El citează afirmația lui Rousseau (1991:101) că legea supunerii este cea care provoacă necesitatea de a minți, deoarece supunerea
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
ușor din cauza conflictelor interioare atunci cînd nivelul tehnologic este scăzut. Simmel (1950:314) sugerează totuși că minciunile spuse "în împrejurări primitive" pot provoca unele schimbări; ele au, după părerea sa, "o eficacitate pozitivă". Schimbarea socială, afirmă el, are loc "prin subordonarea celor slabi față de cei superiori din punct de vedere fizic și intelectual". Minciuna este una din modalitățile prin care se ajunge la această subordonare. Totuși, obiectivele sociale pot fi atinse și prin mijloace care sînt mai acceptabile din punct de
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
schimbări; ele au, după părerea sa, "o eficacitate pozitivă". Schimbarea socială, afirmă el, are loc "prin subordonarea celor slabi față de cei superiori din punct de vedere fizic și intelectual". Minciuna este una din modalitățile prin care se ajunge la această subordonare. Totuși, obiectivele sociale pot fi atinse și prin mijloace care sînt mai acceptabile din punct de vedere etic decît minciuna; după părerea lui Simmel, acestea ar fi de preferat. El comentează că "din punct de vedere istoric, acest proces nu
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Tribunalele și poliția Publicitatea 169 Birocrația Istoria și tradiția Minciuni inofensive sau parțial inofensive 4 Știința Științele naturale Științele sociale 5 Diversitatea culturală Culturi diverse Liban Grecia Clasa socială 6 Relațiile Diversitatea relațiilor Necunoscuții Partenerii Relațiile de dominare Relațiile de subordonare 7 Auto-amăgirea și complicitatea la minciună Auto-amăgirea și autoiluzionarea Acordul tacit 8 A spune și a depista minciunile Socializarea și personalitatea Învățarea artei de a minți Limbajul Depistarea minciunilor 9 Neadevăruri inofensive: discursul ficțional 10 Evaluări 303 11 Sînt minciunile
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
183 Minciuni inofensive sau parțial inofensive 198 Știința 187 Științele naturale 197 Științele sociale 218 Diversitatea culturală 205 Culturi diverse 207 Liban 213 Grecia 219 Clasa socială 230 Relațiile 221 Necunoscuții 223 Partenerii 225 Relațiile de dominare 229 Relațiile de subordonare 254 Auto-amăgirea și complicitatea la minciună 247 Auto-amăgirea și autoiluzionarea 253 Acordul tacit 282 A spune și a depista minciunile 261 Socializarea și personalitatea 271 Învățarea artei de a minți 273 Limbajul 281 Depistarea minciunilor 302 Neadevăruri inofensive: discursul ficțional
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
funcțiilor și prin distribuția capacităților. Cum sunt entitățile legate una de cealaltă ? Cum sunt alocate funcțiile politice ? Cum este distribuită puterea? Ierarhia și anarhia sunt două principii fundamentale de ordonare politică. Unitățile se află fie în relații de autoritate și subordonare (ierarhie), fie nu se află în astfel de relații (anarhie). Waltz argumentează că există diferențe calitative izbitoare "între politica făcută într-o situație cu reguli prestabilite și politica făcută în condiții de anarhie" (1979:61). Unele dintre aceste diferențe vor
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
anarhie). Waltz argumentează că există diferențe calitative izbitoare "între politica făcută într-o situație cu reguli prestabilite și politica făcută în condiții de anarhie" (1979:61). Unele dintre aceste diferențe vor face obiectul următoarelor subsecțiuni. "Ierarhia implică relații de suprași subordonare între părțile unui sistem, ceea ce duce la diferențierea acestora" (1979:93). Să ne gândim la separația puterilor legislativă, executivă și judecătorească. Ordinile anarhice, însă, au prea puțină diferențiere funcțională. Fiecare unitate trebuie "să se pună într-o poziție în care
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Prin urmare, merită din plin purtarea unei discuții aici, chiar dacă a devenit o preocupare marginală a realiștilor academici începând de prin anii 1970. Preocupările acestora au fost mai științifice și orientate mai degrabă scolastic decât direct către formularea de politici. Subordonarea moralității față de putere este prezentată deseori ca o propoziție descriptivă a faptelor din viața politică internațională. "Acțiunile statelor nu sunt determinate de principii morale și angajamente legale, ci de rațiuni de interes și putere" (Morgenthau 1970: 382). "În anarhie, statele
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
capitaliste. Marxismul poate apărea mai puțin relevant în contextul revirimentului politicii de securitate națională începând cu 11 Septembrie, însă analiza sa asupra relației dintre capitalism și stat poate încă să contribuie la studiul guvernării globale într-o perioadă în care subordonarea multor state față de dictatele capitalismului global este peremptorie (Bromley 1999; Hay 1999). Marxismul își intră în drepturi când analizează relația dintre sistemul de state și capitalismul global și atunci când se apleacă asupra structurii hegemoniei globale. Acestea sunt două aspecte în
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
suflet și pentru o plecare nouă către o lumină mai mare a condeielor închegate-n întuneric." Ultimul pasaj e învestit cu forța persuasivă a invocației omiletice, imperativul schimbând registrul adresării și, evident, distribuirea complementară a rolurilor: adversarul în relație de subordonare față de polemist, iar lectorul, în calitate de spectator. Prin adresarea directă, uzând de singularul persoanei a II-a, polemistul își reconsideră adversarul, pe de o parte, atribuindu-i un statut de egalitate în dispută, iar, pe de altă parte, sugerându-i, prin
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Este o categorie mentală, nu estetică. Arta cu același nume nu creează un stil precum clasicismul sau barocul, asimilabil fantasticului sau onirismului și pe care l-ar ilustra artiști ca Hieronymus Bosch, Gustave Moreau, Monsù Desiderio sau Chirico. Dimpotrivă, radicala subordonare a plasticii față de practic definește momentul magic al imaginii. Oalele vrăjitoarelor și monștrii cu cap de pasăre îl vor rechema zadarnic la viață. La fel de zadarnic precum invocările unor Swedenborg, Lavater sau chiar Novalis. Baudelaire spunea că "imaginația [...] e înrudită în
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
și faptele tind să dovedească mai degrabă că niciuna dintre opozițiile care subîntind universul nostru estetic nu are echivalent în mentalitatea elenică a epocii clasice, cum nici la moștenitoarea ei medievală. Această absență nu este un deficit, ci semnul unei subordonări a imageriei față de interese superioare. Rămânem tributari unor perspective înguste, informației trunchiate. Părinții fondatori ai Bisericii estetice a Occidentului au gândit opera de artă, în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, ca și cum omul și urmele lui aveau o
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
imagini a statutelor juridice (precum cel de cetățean, de proprietar sau de creanțier) în afara unor caraghioslâcuri jenante. Dreptul nu are drept la imagine 107. Imaginea ignoră operatorii sintactici ai disjuncției (fie... fie) și ai ipotezei (dacă... atunci). La fel și subordonările, raporturile de la cauză la efect, ca și pe cele de contradicție. Mizele unei negocieri sociale sau diplomatice rațiunea ei de a fi, până la urmă sunt, pentru imagine, niște abstracțiuni. Nu și chipul negociatorilor, figuranții ei. Intriga contează mai puțin decât
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
aparențele fizice face mai mult decât să popularizeze vechea "fiziognomonie" a lui Lavater, "știința" care susținea că interiorul omului poate fi cunoscut prin exteriorul său. Ea acreditează mutația profundă a ideii de libertate, idealizată odinioară ca domnie a autonomiei (sau subordonare acceptată față de legea universală) și concepută în prezent ca domnie a spontaneității (fiecare fiind pentru el însuși propria lege). Naturalizarea libertății a făcut ca ordinea adevărului să gliseze din universul semnelor în cel al semnalului. Va trebui de acum să
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
puterii chiar dacă principală rămâne, urmându-l pe Ricoeur, funcția sa de integrare ideologia are un grad de aplicabilitate (ca eficiență) mai ridicat decât al miturilor, care pot avea semnificație numai pentru anumite segmente sociale. În consecință, raportul este unul de subordonare, în sensul în care ideologia primează, iar mitul urmează. Sau, în cuvintele lui Raoul Girardet, "aceleași structuri mitice (...) sunt susceptibile de a fi găsite în planul secund al unor sisteme ideologice, care sunt, din punct de vedere politic, dintre cele
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
despre un contract social, care introduce o relație al cărei specific este egalitatea sau întovărășirea, acest contract fiind, așadar, unul de asociere. Pe de altă parte, putem vorbi de un contract politic, adică un contract de supunere ce introduce relația subordonării guvernaților față de un guvernant sau de o guvernare. Este limpede că, atunci când mă refer la individualism, acord atenție primului tip de contract. Conform perspectivei antropologice discutate de-a lungul acestor rânduri, ceea ce este caracteristic construcției individualiste a realității sociale e
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
comunitatea socială, care însă trebuie să respecte drepturile inalienabile ale fiecărui individ în parte, drepturi pe care nici statul, dar nici ceilalți indivizi nu i le pot abroga. Individul se subordonează societății numai în limita prescrisă în contractul originar. Această subordonare este deci pur tehnică și instrumentală, fără a modifica natura individuală a omului 305. Ca element empiric, individul are, pe lângă drepturile inalienabile prescrise de natură, și anumite interese. Regăsim aici o concepție pragmatică generală, care a stat mereu în centrul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
este conceput nu numai de ideologia liberală, ci și de cea conservatoare, trebuie să-și urmărească propriile interese, iar nu interesele colectivității în ansamblu. De aici decurg, în planul realității sociale, atât o ierarhie stabilită în funcție de meritele fiecăruia, cât și subordonarea interesului general celor private. În acest sens, interesul social devine un simplu instrument pentru satisfacerea intereselor particulare. Apare așadar ca fundamentală ideea după care nu indivizii sunt produse și slujitori ai instituțiilor sociale, ci acestea din urmă se află în
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]