6,023 matches
-
, publicație apărută la București, bilunar, de la 10 februarie 1935 până la 9 noiembrie 1939, având subtitlul „Revistă ilustrată de cinematograf”. Directori: B. Cehan, ulterior George Val (1939). Colaborează Al. Robot, C. Bogoe, Paul B. Marian, Petre Boldur, Traian Popescu, Jack Berariu (semnatarul unui interviu cu Dina Cocea și George Timică) ș.a. Rubrici: „Critica premierelor bucureștene”, „Critica
SUCCES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290002_a_291331]
-
, publicație apărută la București, anual, din 1934 până în 1943, continuând revista „Roma”, fapt marcat în subtitlu. Director: Alexandru Marcu. Pe lângă grupajul de articole de specialitate, redactate în limbile română, italiană, franceză, fiecare număr conține rubricile „Miscellanea”, „Recenzii”, „Cultura românească în Italia”, „Însemnări bibliografice”. Intenționând, așa cum arată Alexandru Marcu în Prefața primului număr, să urmărească atât „influența
STUDII ITALIENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289991_a_291320]
-
, revistă apărută la București, ca lunar, în 10 ianuarie și în februarie-martie 1935 (două numere), cu subtitlul „Scrisori de literatură”. Colectivul redacțional nu este menționat. Numărul inaugural se deschide cu eseul Un cuvânt despre platitudine și despre poezie, aparținând lui Mihail Sebastian. Autorul acuză scriitura „fără dibuiri, fără erori, fără dificultate”, ce de multe ori „este un
STUDIO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290000_a_291329]
-
STUDENTUL ROMÂN, publicație apărută la București de la 15 mai 1946 până la 19 martie 1949, cu unele întreruperi pe timpul vacanțelor estivale. Inițial are subtitlul „Revista studențimii democrate”, apoi se subintitulează (inexact, în raport cu aparițiile) „Săptămânal de cultură”, iar din noiembrie 1947 „Revistă de cultură și atitudine studențească”, adoptându-se și un ritm de apariție mai regulat. Editată sub conducerea unui comitet, S.r. își afirmă
STUDENTUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289989_a_291318]
-
, publicație apărută la Craiova, lunar, din ianuarie până în august 1927, cu subtitlul „Culegeri și cercetări folcloristice”. S.o. reprezintă Tovărășia Folcloriștilor Olteni, asociație ai cărei întemeietori sunt Teodor Bălășel, I. I. Buligan, G. F. Ciaușianu, C. Ciobanu-Plenița, N. I. Dumitrașcu, Gh. N. Dumitrescu-Bistrița, Gh. Gh. Fierăscu, C. S. Nicolăescu-Plopșor, I. N. Popescu. În
SUFLET OLTENESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290013_a_291342]
-
, revistă apărută la Constanța, bilunar, de la 8 septembrie 1940 până în decembrie 1941, cu subtitlul „Tribuna tineretului român”, ulterior cu adaosul „Literatură-teatru-cinema-sport”. Director: Paul Ionescu. Redactorii publicației își propun să se ocupe „în pagina literară mai mult de Dobrogea”. Rubrici: „Cronica măruntă”, „Poșta redacției”. Poezie semnează Al. Gherghel, Mircea Cireșanu, Constantin Scrima, Petre A. Butucea
TALAZUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290038_a_291367]
-
TÂNĂRA GENERAȚIE, revistă apărută la București, ca săptămânal, în ianuarie 1935 (două numere), având subtitlul „Politică, socială, literară” și sub îngrijirea lui Gellu Naum. Nu este menționată redacția, dar într-un cuvânt către cititori se arată că „necesitatea de luptă a tineretului” a determinat o asociație de tineri să reflecte imaginea generației lor, mai cu
TANARA GENERAŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290047_a_291376]
-
marile edificii imagistice eminesciene, indicând precumpănirea htonicului. Considerațiile de aici rotunjesc exegezele anterioare asupra romantismului proiectat în universal. Același rezultat integrator îl vor avea și cele trei volume ale cercetării de anvergură Romantismul românesc, „un studiu al arhetipurilor”, cum precizează subtitlul, în care spațiul literaturii române moderne este văzut ca o „lume romantică”, cu „eroi” naționali și modele autohtone și universale într-o paradigmă generatoare de orientări fecunde până în contemporaneitate. SCRIERI: Mitologie romantică, București, 1973; Aventura lui George Gordon Byron, București
TACCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290033_a_291362]
-
ȚARA CRIȘURILOR, revistă apărută la Oradea, lunar, din martie 1990 până în septembrie 1991, având subtitlul „Gazetă de informare și opinie cultural-științifică”. Redactor-șef: Stelian Vasilescu. Din colegiul de redacție fac parte Mihai Alexei, Nicolae Brânda, Florian Chelu, Aurel Chiriac, Ion Derșidan, Elisabeta Pop, Alexandru Steer și Petre Ștefan. Invocând realizarea în 1956 a unui număr
ŢARA CRISURILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290062_a_291391]
-
, publicație apărută în comuna Soloneț, județul Suceava, ca lunar, de la 1 iunie până în octombrie 1931 și în mai-decembrie 1932, având subtitlul „Revista de literatură și folklor”. Director: Constantin Milici; redactor: Eusebiu Cămilar. Articolul-program (La început...) îndeamnă la cunoașterea și înțelegerea poporului prin „simțimintele lui, cristalizate în poezia datinilor și a credințelor”. Colaborează Arcadie Grigorean (Profesorul Nicolae Iorga, Eminescu comemorativ), Nicolae Zamfirescu
ŢARA FAGILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290066_a_291395]
-
, gazetă apărută la Craiova, bisăptămânal, între 22 aprilie și 24 decembrie 1857, cu subtitlul „Jurnal politic și literar”, apoi între 14 februarie și 26 iunie 1860, având subtitlul „Jurnal politic, judiciar și literar”. În primul an de apariție este condusă de unionistul Gheorghe Chițu, autor de articole politice bine orientate din punct de vedere
VOCEA OLTULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290616_a_291945]
-
, gazetă apărută la Craiova, bisăptămânal, între 22 aprilie și 24 decembrie 1857, cu subtitlul „Jurnal politic și literar”, apoi între 14 februarie și 26 iunie 1860, având subtitlul „Jurnal politic, judiciar și literar”. În primul an de apariție este condusă de unionistul Gheorghe Chițu, autor de articole politice bine orientate din punct de vedere național și de reușite versuri patriotice. La seria a doua se menționează că jurnalul
VOCEA OLTULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290616_a_291945]
-
LA, publicație apărută la București, săptămânal, între 26 ianuarie 1861 și 6 octombrie 1866, cu subtitlul „Bulletin politique, scientifique, littéraire et commercial”. Redactorul-șef, Ulysse de Marsillac, care anterior editase „La Voix roumaine” (1-15 ianuarie 1861), precizează că scopul revistei este de a oferi Europei o imagine cât mai completă a României. Se dau îndeosebi informații
VOIX DE LA ROUMANIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290637_a_291966]
-
1882 și 1 iunie 1883, sub redacția lui Panait Macri; la numărul 4, alături de prim-redactor, figurează ca redactor N. Cristescu, care anterior era menționat ca administrator, iar la numărul următor se anunță transformarea gazetei în hebdomadar. Având pe copertă subtitlul „Revistă ilustrată”, iar pe prima pagină „Revistă pentru toți”, V.a. încearcă să se adreseze unui public larg, făcând în mod obișnuit concesii unui gust îndoielnic. Cele mai reușite scrieri în proză sunt reproduceri, de preferință din „Convorbiri literare” (Nicolae
VOCEA ADEVARULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290614_a_291943]
-
, cotidian apărut la Cluj între 18 august 1920 și 27 martie 1922, cu subtitlul „Socială, economică, politică”. Fondatori: Lucian Blaga, G. Bogdan-Duică, B. Cecropide, Al. Ciura, Silviu Dragomir, Emil Hațieganu, Iustin Ilieșiu (redactor responsabil) ș.a. Ziarul își propune să contribuie la instituirea unui cadru adecvat contribuției transilvănenilor la viața social-economică, politică și culturală a
VOINŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290635_a_291964]
-
, publicație apărută la Cetatea Albă, ca lunar, la 15 ianuarie și la 20 martie 1922, cu subtitlul „Revistă pentru răspândirea literaturii, artei și științei românești”. Comitetul de redacție: Gh. Botea, V. Bergheanu, N. Mogoș, Al. Teodorescu, C. Zagoritz. V.n. își propune să lupte „pentru înfrățirea cetățenilor” din România întregită, indiferent de naționalitate sau religie. Pornind de la îndemnul
VREMURI NOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290657_a_291986]
-
VULTURUL, publicație apărută la București, săptămânal, de la 27 noiembrie 1905 la 15 noiembrie 1911 și de la 11 ianuarie la 20 noiembrie 1915, cu subtitlul „Foaie pentru educația națională a poporului român”. Comitetul de redacție e format din Cristu S. Negoescu (președinte), Grigore Patriciu (director), N. N. Gregoriade, Ioan Ciocârlie, Ioan I. Teodoru, T. Duțescu-Duțu și Grigore A. Tăbăcaru (redactor-șef de la 30 noiembrie 1908, director
VULTURUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290672_a_292001]
-
Scarlat (care își face debutul aici); de la numărul 10-12/1931 numele redactorilor nu mai figurează în casetă, locul acestora luându-l „gruparea revistei”: I. N. Copoiu, Ioan Gh. Tărbescu, Mihail Popa, Raul Papacioc, Teodor Scarlat, Virgil Carianopol, Miralena Milany, iar subtitlul devine „Literatură, ideologie, cultură generală”. V. are două faze distincte de editare: în cea dintâi (1930 și parțial 1931) e o publicație juvenilă obișnuită, în cea de-a doua devine declarat avangardistă. Inițial eclectică, tipărește versuri tradiționaliste (Virgil Gheorghiu, Symonis
VRAJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290649_a_291978]
-
, publicație apărută la București, săptămânal, de la 3 octombrie 1904 la 2 ianuarie 1905, cu subtitlul „Mică revistă pentru literatură, știință și artă”. În primul număr redacția precizează: „Ceea ce dorim, însă, e ca revista noastră să poată deveni o cărticică populară, menită a procura publicului cititor și tineretului idealist o distracțiune plăcută, dezvoltându-i totodată și
SPRE IDEAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289838_a_291167]
-
, publicație apărută la Băneasa-Teleorman, neregulat, din noiembrie 1934 până în ianuarie 1937, cu subtitlul „Revistă politico-socială, economică”. Director: Lucian Bildirescu. În articolul-program se afirmă că scopul revistei, ce se vrea „democrată în adevăratul sens al cuvântului”, „liberă și independentă”, este „încercarea formării unui curent de opinie”, care este, de fapt, unul prosocialist, cu orientare
SPIRITUL VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289836_a_291165]
-
SPRE ZIUĂ, revistă apărută la București, săptămânal, de la 11 martie până la 29 aprilie 1923, având subtitlul „Politică-literatură-artă”. Redactor: F. Aderca. Programul, prezentat în articolul Prima verba, vorbește despre o literatură sincronă cu spiritul european, idee argumentată ambițios: „intenția noastră este să interesăm și pe marii scriitori europeni ai celorlalte neamuri”. În sumar intră rubrici de poezie
SPRE ZIUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289839_a_291168]
-
întâmplase decât în decembrie 1995. Mesajul lui, adresat miilor de angajați Microsoft, era unul foarte clar: importanța securității informatice. Cu alte cuvinte, revizuirea problemelor de securitate a produselor corporației. Astfel a ieșit prima ediție a cărții Writing Secure Code, cu subtitlul Tehnici și strategii practice de securizare a codurilor aplicațiilor într-o lume a rețelelor, sub acesta, pe copertă, apărând mesajul lui Bill Gates, care în traducere liberă ar putea fi „Bibliografie obligatorie pentru toți angajații Microsoft” (în original, „Required Reading
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
, cotidian apărut la București între 5 iunie 1926 și 10 iulie 1928, cu subtitlul „Ziar popular independent de informație și critică”. În numărul 5/1926 Alfred Hefter (director sau poate chiar proprietar) afirmă în articolul Un ziar nou că P. va avea o atitudine politică obiectivă, neutră și că „prin coloanele lui aleargă spiritul
POLITICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288875_a_290204]
-
înfățișări diverse pentru plăcerea celorlalți. Dintre toate cărțile scrise de P., întâmpinată cu numeroase comentarii a fost Minima moralia (1988). Titlul ar putea conține o trimitere la Theodor Adorno și la lucrarea acestuia din 1951, dar esteticianul german adăugase un subtitlu - Reflecții dintr-o viață mutilată - pe care autorul român nu pare a și-l însuși, subtitlul său fiind Elemente pentru o etică a intervalului. Cartea lui P. (el însuși trăind pe atunci o „viață mutilată”) stabilește un punct central al
PLESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288852_a_290181]
-
fost Minima moralia (1988). Titlul ar putea conține o trimitere la Theodor Adorno și la lucrarea acestuia din 1951, dar esteticianul german adăugase un subtitlu - Reflecții dintr-o viață mutilată - pe care autorul român nu pare a și-l însuși, subtitlul său fiind Elemente pentru o etică a intervalului. Cartea lui P. (el însuși trăind pe atunci o „viață mutilată”) stabilește un punct central al perspectivei etice: omul cu adevărat moral e cel ce respectă o lege pe care știe că
PLESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288852_a_290181]