5,001 matches
-
încețoșând peisajul și obscurizând imaginea: „Glorioase trec păsările spre vărării./ Un ochi de aur bântuie apele serii./ Ce naufragiu? - îngerii noștri târziu/ Se războiesc, presărând pe cărare cenușă.” De regulă, impulsul de dezvăluire confesivă va fi captat laconic, în notații succint rezumative, și astfel obligat a nu se discursiviza. Nu lipsește însă conștiința unei supervizări lucide a propriului demers, ambiguizant, disimulator. Tâlcuitorul se păstrează în aceeași notă reținută, interiorizată, din ,,armura” căreia rareori se iese. Emoția e stăpânită, poezia respiră o
MUSAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288324_a_289653]
-
moarte. Odată cu Un bucureștean în trecere prin București (1979), scriitorul apare în inedita ipostază de reporter. Observator atent și lucid, el se dovedește și un abil regizor, ce știe să își lase „personajele” să evolueze fără permanenta lui intervenție. Comentariul succint (uneori chiar laconic), entuziast sau ironic, sentimental ori sarcastic, punctează, atât cât e necesar, atitudinea omului de bun-simț. Amintirile lui Harap Alb (subintitulate Confabule, 1983) reamintesc nonconformismul afișat - aproape bătăios - din primele cărți. Reacția critică față de poncife se manifestă aici
NEACSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288380_a_289709]
-
lungul timpului, studiată în Călătoriile Renașterii și noi structuri literare și în Barocul ca tip de existență, se continuă sugestiv în această lucrare. Aluziile frecvente la scriitorii români integrează în romantism și fenomenul autohton, ale cărui trăsături distinctive sunt evidențiate succint într-un capitol special. De altfel, literatura universală și fundalul culturii slujesc de multe ori ca planuri de referință pentru interpretarea creației autohtone. Din luminile veacului proiectează comparatist scriitori români: Liviu Rebreanu, G. Călinescu, Tudor Arghezi ș.a., invocând alte universuri
PAPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288683_a_290012]
-
compasiv, cu preocupare pentru revelarea demnității umane și, în legătură cu aceasta, a condiției feminine. Prin Ultimul Mușatin (1984), roman istoric care îi evocă, de fapt, pe ultimii doi Mușatini - Alexandru Iliaș și fiul său, al cărui destin fără noroc e schițat succint -, P. dă o lucrare onorabilă în limitele genului și ale uzanțelor în materie pentru anii în care a fost publicată. Ritmul e destul de alert, cu recurs la un dialog pitoresc, la multe personaje secundare. Protagonistul este un reflexiv, un fel
PETRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288803_a_290132]
-
temperat, CC, 1997, 3-4; Ioan Stanomir, Întâmplări din irealitatea imediată, LCF, 1997, 30; Alex. Ștefănescu, Jazz din cuvinte, RL, 1997, 32; Daniel Cristea-Enache, La un pas de Hermes, ALA, 1997, 395; Dan Stanca, Jupuirea cotidianului, LCF, 1997, 46; Evelina Cârligeanu, Succint despre amor, TMS, 1998, 8; Alunița Cofan, Reîntoarcerea la cotidian, CC, 1998, 9-12; Constantin Dram, Lumi narative, Iași, 1998, 68-74, 154-159; Cristina Necula, „Eclipsa”. O lumină asupra ființei, CC, 2000, 9-12; Adrian Oțoiu, Proza generației ’80. Strategii transgresive, I, Pitești
PETRESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288791_a_290120]
-
prima lucrare sunt sintetizate date biobibliografice, note, bibliografie, texte inedite sau rare, controverse biografice, iconografie despre scriitorii și oamenii de cultură născuți în zona Buzăului, începând din secolul al XVII-lea până în contemporaneitate. În cea de-a doua sunt descrise succint și sistematic peste cinci sute de publicații editate din 1839 și până astăzi, pentru fiecare fiind consemnate datele tehnice, istorice și ideologice. SCRIERI: Tabăra de sculptură Măgura. Bibliografie - album-ghid, pref. Ion Sârbu și Brăduț Covaliu, Buzău, 1972 (în colaborare cu
OPROESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288560_a_289889]
-
de comportamentalism, variabile scoase în evidență mereu, ca urmare a contactului cotidian pe care aceștia îl aveau cu subiectul bolnav. Nu putem descrie în detaliu diferitele abordări cognitiviste utilizate în prezent de către terapeuții comportamentaliști. Ne vom limita la o descriere succintă a unor modele care influențează cel mai mult în prezent practica clinică. Cititorul va constata că, în cazul unor teoreticieni, multe dintre variantele enunțate mai sus sunt combinate, în timp ce alții preferă o variantă anume. Modelul învățării sociale a lui Bandura
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de cercetare viabil. Tema este reprezentată printr-un model formal din care este apoi derivată o ipoteză testabilă care să specifice o presupusă relație între variabile. În acest curs sunt definite conceptele de bază - modelul, ipoteza și variabilele. Este introdusă succint teoria cauzalității și este făcută distincția dintre variabilele independente și cele dependente. Este prezentată forma generală a unei ipoteze liniare bivariate, incluzând direcția, panta, constanta și termenul de eroare, toate acestea fiind necesare pentru caracterizarea efectului variabilei independente asupra celei
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
arbitrare sau ilegitime, gama de variație observată pentru variabila independentă este mai puțin valoros decât unul care caută variația practică maximă a variabile independente. În cartea lor Designing Social Inquiry King, Keohane și Verba au expus această chestiune în mod succint. Atunci când cercetătorul nu poate colecta observații de la întreaga populație practica cea mai sigură este colectarea de date în mod aleatoriu dintr-un număr mare de unități și atribuirea aleatorie de valori pentru variabilele explicative. Totuși, dacă acest lucru nu este
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
statistic. Primele două concepte implică statistica descriptivă, căci acestea se ocupă de înțelegerea tiparelor proprii din cadrul datelor studiate. Tendința centrală constituie cel mai simplu și direct răspuns la întrebarea: „ce ne indică aceste date?”. Aceasta prezintă, în modul cel mai succint posibil, nucleul esențial al datelor, fenomenul principal care poate fi sesizat din datele colectate și codificate. Tendința centrală înregistrează care este înfățișarea cazului tipic (atunci când se examinează o singură variabilă) și care este expresia ce reprezintă relația de covariație tipică
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și mai satisfăcătoare. Atât timp cât acestea încurajează dezbaterile deschise bazate pe o logică sănătoasă și pe cele mai convingătoare dovezi, metodele de cercetare ajută la purtarea unei conversații esențiale pentru democrația în desfășurare. Voi încheia această serie de cursuri cu sublinierea succintă a trei lucruri legate de noțiunea de cercetare în științele sociale ca activitate. Primul este acela că cercetarea constituie un meșteșug. Ca meșteșug, cercetarea implică instruirea teoretică, deprinderea practică, priceperea, judecata sănătoasă, precum și o anume dimensiune estetică. Tot așa cum un
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
dezvoltată de profesioniști Începând cu ultimul deceniu al secolului al XIX-lea și continuând În prima jumătate a secolului XX. Tabloul sociologiei românești din această perioadă relevă existența unui sincronism european simultan cu contribuții specifice substanțiale (Ilie Bădescu). Un inventar succint al contribuțiilor aduse de sociologii români În prima jumătate a secolului XX este relevant pentru nivelul de dezvoltare al disciplinei ca ,,Știință Mare”. Elaborarea unor sisteme sociologice: a) sistemul integralist al monografiei sociologice, elaborat de D. Gusti și de principalii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
existenței sociale. Întrebarea și preocuparea centrale ale semnatarilor cărții sunt de factură teoretică și se referă la posibilitatea existenței unor consecințe ale sistemelor macrosociale, economice și politice asupra diferitelor aspecte ale vieții cotidiene la nivel individual. Lucrarea pornește de la o succintă prezentare a două mari teorii și abordări concurente care modelează și prezintă problematica de mai sus În mod diferit: teoria lui János Kornai și cea a lui Alex Inkeles, testând apoi pe parcursul analizei cele două abordări pe marginea exemplului chinez
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de mobilitate socială, În afara marilor companii de stat, influențează În mod direct și decisiv șansele de succes ale membrilor societății. Analiza detaliată a societății chineze reprezintă, până la urmă, o vastă și provocatoare tentativă de „verificare” a celor două teorii prezentate succint mai sus. Investigația sociologică se referă la populația urbană a Chinei și cuprinde reflecții asupra sistemului de Învățământ, a pieței forței de muncă, dar se concentrează și asupra relațiilor de putere din interiorul companiilor și al instituțiilor. Pe lângă prezentarea și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
aceste nuclee divizate sau există Între aceste nuclee de știință; tradiția nu mai poate fi revendicată de o singură persoană sau de un singur grup, fiind vorba despre viziuni specifice care se reînnoiesc. Istoria American Journal of Sociology este analizată succint și cronologic de către Abbott, actualul editor-șef al revistei (Albion Small’s AJS; The AJS of the Chicago School; The AJS in Transition to Professionalism; The AJS in Modern Form), conform premisei ,,a scrie istoria AJS nu Înseamnă o discuție
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Journal of Marriage and the Family, Sociometry etc. Impactul major pentru Chicago În general și pentru AJS În particular este Însă fondarea În 1936 a American Sociological Review (ASR), ca revistă oficială a American Sociological Society. Autorul dedică o analiză succintă contextelor care au dus la această ruptură. În primul rând, este vorba despre expresia unei politici anti-Chicago, până acum latente, la declanșarea căreia a contribuit inclusiv slăbirea coeziunii interne a Școlii de la Chicago (de exemplu, migrarea către alte departamente). În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
aparență) și numai câteodată ironic, impulsivul bine temperat nu face din cronicile lui un show de teribilisme, nici nu se pierde în frivole grațiozități. O incoruptibilă seriozitate îi guvernează demersul. Dacă de „măști” O. se apropie cu euforii chibzuit filtrate, succintele profiluri (scriitori, interpreți, critici), la fel ca interviurile îi reușesc atunci când nu cedează ispitei de a literaturiza. Un pariu ambițios al „martorului Thaliei”, în ipostază de cercetător, este monografia Eminescu, omul de teatru. Explorând cu minuție încercările dramatice eminesciene, el
OPREA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288553_a_289882]
-
5-10 pagini tehnoredactate), de mari dimensiuni - cazul lucrărilor de absolvire, de licență, care sunt realizate prin utilizarea a aproximativ 1.400.000 de semne grafice. Descrierea formală a conținutului unui referat științific Elementele care compun un referat sunt: 1) Introducerea succinta. Se explică sau se ridică probleme pe care domeniul respectiv le cere a fi cercetate și clarificate. Introducerea poate să cuprindă: -motivația alegerii temei (că premise obiective și/sau subiective prin care elevul își justifică tema aleasă); -delimitarea subiectului supus
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
Ahoe, la formele fixe de poem: sonetul, rondelul. Construiește - foarte arghezian uneori - mici meditații existențiale („Nu mă grăbesc să birui mai departe/ Cu nici o clipă dincolo de moarte, / Ori să-mi mulez de pe acum statuia/ Spre fala mea și cinstea nimănuia...”), succinte arte poetice, scrutează angoase ori bizare peisaje interioare, trasează discret filoanele unei erotici afectat „deocheate”, de fapt pură, profundă, ascuns-sentimentală. Discursul poetic este în general sobru, fără risipă de zgomot și culoare, aproape desuet-convențional, în pofida unor irizații de „mitocănie” (calculată
PACA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288599_a_289928]
-
multiple și adeseori conflictuale, iar odată cu destructurarea unor coordonate sociale vechi, caută noi identități, care sunt pe cât de precare, pe atât de conflictuale. Problemele individualizării persoanelor iau așadar forma conflictelor de rol și a conflictelor identitare. O astfel de descriere succintă a individualizării din perioada tranziției postcomuniste este importantă numai întrucât sintetizează principalele probleme cu care s-ar confrunta statul național sau persoanele individuale prinse în proces (i.e. birocratizare și conflicte de rol, respectiv anomie identitară și conflicte identitare). Totuși, dincolo de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
stat înainte de privatizare etc.), cultural (e.g. prin simboluri dintre cele mai diverse) etc. Transferul ia acea formă pe care individul singular și societatea pluriformă le negociază tacit sau explicit. Efecte ale „programelor instituționale” Enunțurile de până acum sunt evident abstracte, succinte și, în mare parte, ipotetice, sugerând doar o abordare pe care trebuie în continuare să o detaliez. Ca premisă a detalierii, propun să admitem că, din punct de vedere macrosocial, tranziția postcomunistă este dominată de trei „programe instituționale” . Primul vizează
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
activitate urmărea atât informarea străinilor, cât și a conaționalilor asupra adevărurilor despre originea și ființa poporului român. Prima lucrare - Brevis historica notitia origines et progressu nationis daco-romanae (1778) - este cunoscută și citată de istoricii contemporani lui M. După câteva variante succinte și după un Răspuns la critica lui Iosif Carol Eder privind Suplica românilor din Transilvania (redactat în latină, tradus și publicat abia în 1971), alcătuiește, între 1800 și 1806, marea sa operă, Istoriia și lucrurile și întâmplările românilor, rămasă în
MICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288108_a_289437]
-
au fost abordate și explicit în câteva lucrări. În 1779 el tipărea la Viena, pentru prima dată cu litere latine, o Carte de rogacioni pentru evlavia homului chrestin, încercând să evidențieze caracterul pur latin al limbii române și prin prezentarea succintă a unui sistem ortografic etimologizant. Demonstrația devine mult mai complexă în Elementa linguae daco-romanae sive valachicae (Viena, 1780), prima gramatică românească tipărită, scoasă cu colaborarea de ultim moment a lui Gheorghe Șincai. Lucrarea consemnează legile fonetice ale evoluției cuvintelor de la
MICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288108_a_289437]
-
Sorescu criticul se dovedește a fi un analist minuțios și aplicat, la curent cu conceptele și metodele critice moderne, pe care le utilizează adecvat obiectului cercetărilor sale. Itinerar critic printre poeți, Sub semnul poeziei (1999) reunește o suită de eseuri succinte, axate pe cărți reprezentative ale unor poeți contemporani, asupra cărora M. se apleacă interesat de viziunea acestora asupra poeziei, de mișcarea lăuntrica și de atitudinile lirice. Lirica lui M. se prezintă în două registre, „scindata între miraj și reverie” (Al.
MILEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288138_a_289467]
-
valorii. Demersul exegetic este deseori, dacă e considerat pe porțiuni restrânse, unul cu focalizare apropiată, cu stăruință asupra detaliilor, dar vădește întotdeauna preocuparea pentru ideile generale, cu referiri la imaginea de ansamblu. Traseul carierei critice a lui M. începe cu succinte monografii despre scriitori români contemporani (Mihail Sadoveanu, Maria Banuș) și continuă cu un masiv volum de abordări critice, Romanul românesc contemporan (1959). În anii următori, deși criticul continuă să arate interes actualității literare, își deplasează atenția și spre istoria literară
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]