105,057 matches
-
lui Dumnezeu este temperată de experiențele naturii extatice a iubirii, revelate ca dorință. Adică, iubirea care caută să atragă sufletul dincolo de el însuși spre uniunea cu Dumnezeu. Extazul divin sau experiența comuniunii cu Dumnezeu nu este o experiență în care sufletul este răpit chiar și pentru un moment din succesiunea timpului într-o stare eternă. Nu există o stare de odihnă definitivă pentru suflet, căci, în iubirea sa pentru Dumnezeu, el este în continuu tras și scos din el însuși. Aceasta
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
spre uniunea cu Dumnezeu. Extazul divin sau experiența comuniunii cu Dumnezeu nu este o experiență în care sufletul este răpit chiar și pentru un moment din succesiunea timpului într-o stare eternă. Nu există o stare de odihnă definitivă pentru suflet, căci, în iubirea sa pentru Dumnezeu, el este în continuu tras și scos din el însuși. Aceasta este ceea ce înțelege Sfântul Grigorie prin extaz: „experiența intensă a dorului, a dorinței și iubirii al cărei rod este epektasis - tinderea spre Dumnezeu
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
este în continuu tras și scos din el însuși. Aceasta este ceea ce înțelege Sfântul Grigorie prin extaz: „experiența intensă a dorului, a dorinței și iubirii al cărei rod este epektasis - tinderea spre Dumnezeu ... Nu există o vedere finală, căci experiența sufletului în întuneric nu este - nu poate fi o theoria, deoarece în acest întuneric vederea nu poate fi cu putință. Prezența lui Dumnezeu nu poate fi văzută sau cuprinsă, ci doar simțită și acceptată”<footnote Andrew Louth, Originile tradiției mistice creștine
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
nu poate fi văzută sau cuprinsă, ci doar simțită și acceptată”<footnote Andrew Louth, Originile tradiției mistice creștine..., p. 137. footnote>. E sigur că se produce o depășire a stării ontologice, dar „această ieșire din sine este eterna tensiune a sufletului în starea de iubire, este o ieșire fără negarea condiției ontologice”<footnote Pr. Dr. Ștefan Florea, op. cit., p. 314. footnote>. Această sesizare mistică este departe de a fi o înțelegere totală a lui Dumnezeu, căci chiar în extaz, vederea lui
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
Liviu, Doctrina Sfântului Har la Marii Părinți ai secolului al IV-lea, în Orizonturi Teologice, Anul I (2000), Nr. 2, p. 161. footnote>. Pentru a fi obiectul contemplației noastre, Dumnezeu iese oarecum din El Însuși, își arată slava Sa, transfigurează sufletul și întreg universul prin energia Sa, prin luminile Sale, lumina taborică fiind strălucirea cea mai caracteristică a acestei energii divine. Aceste considerații vor sta în centrul sintezei palamite de mai târziu<footnote Tomáš Špídlik, Spiritualitatea Răsăritului Creștin ..., p. 392. footnote
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
luminile Sale, lumina taborică fiind strălucirea cea mai caracteristică a acestei energii divine. Aceste considerații vor sta în centrul sintezei palamite de mai târziu<footnote Tomáš Špídlik, Spiritualitatea Răsăritului Creștin ..., p. 392. footnote>. Dar întrebarea ce s-ar putea pune sufletelor profund religioase este aceasta: nu trebuie oare ca și omul să iasă oarecum din el însuși pentru a veni la întâlnirea cu Dumnezeu? Este vorba de problema extazului, a „ieșirii din sine”<footnote Ibidem, p. 393. footnote>. Este ieșirea din
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
de înțelesuri. Aceasta e rugăciunea cea mai înaltă. Cea mai de jos de ea e însoțită de o gândire la înțelesul cuvintelor rugăciunii, desigur o gândire plină de emoție, existențială. Dar e de un grad mai înalt rugăciunea în care sufletul nu se mai gândește la faptele și la însușirile lui Dumnezeu exprimate prin rugăciune, ci la El însuși”<footnote Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, nota explicativă nr. 353, în Filocalia ..., vol. VIII, p. 156. footnote>. Sfântul Grigorie crede deci că
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
gândește la faptele și la însușirile lui Dumnezeu exprimate prin rugăciune, ci la El însuși”<footnote Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, nota explicativă nr. 353, în Filocalia ..., vol. VIII, p. 156. footnote>. Sfântul Grigorie crede deci că există momente când sufletul este răpit în Dumnezeu. Dar când el face referire la extaz, limbajul său e de obicei metaforic și pare să vrea să spună că sufletul e constant atras și scos din sine însuși în simțirea dorului după o cunoaștere a
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
în Filocalia ..., vol. VIII, p. 156. footnote>. Sfântul Grigorie crede deci că există momente când sufletul este răpit în Dumnezeu. Dar când el face referire la extaz, limbajul său e de obicei metaforic și pare să vrea să spună că sufletul e constant atras și scos din sine însuși în simțirea dorului după o cunoaștere a lui Dumnezeu tot mai adâncă. Astfel există un paradox în adânca desfășurare a sufletului în experierea lui Dumnezeu pe care o face, în vreme ce totuși tânjește
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
e de obicei metaforic și pare să vrea să spună că sufletul e constant atras și scos din sine însuși în simțirea dorului după o cunoaștere a lui Dumnezeu tot mai adâncă. Astfel există un paradox în adânca desfășurare a sufletului în experierea lui Dumnezeu pe care o face, în vreme ce totuși tânjește după mai mult. „Dacă există cu adevărat un element extatic în învățătura Sfântului Grigorie, acesta e natura extatică a iubirii, care caută permanent să scoată sufletul din sine însuși
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
adânca desfășurare a sufletului în experierea lui Dumnezeu pe care o face, în vreme ce totuși tânjește după mai mult. „Dacă există cu adevărat un element extatic în învățătura Sfântului Grigorie, acesta e natura extatică a iubirii, care caută permanent să scoată sufletul din sine însuși pentru a-L uni cu Dumnezeu așa cum este El în El Însuși. Pentru a descrie această iubire, iubire care e în esență o dorință de unire cu Cel iubit, Sfântul Grigorie folosește atât ἔρως cât și ἀγάπη
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
și ἀγάπη”<footnote Andrew Louth, Originile tradiției mistice creștine..., p. 136. footnote>. Și erosul (ἔρως), ca manifestare a iubirii dumnezeiești, sub formele ei cele mai înalte, duce tot la unire, dar în alt chip. El implică totdeauna o ieșire a sufletului din sine însuși, o „strămutare a sufletului în Dumnezeu”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, VI, P. G. XLIV, col. 889D. footnote>, cu un cuvânt, extazul. Acesta este opus experierii de până acum a prezenței dumnezeiești, care avea
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
mistice creștine..., p. 136. footnote>. Și erosul (ἔρως), ca manifestare a iubirii dumnezeiești, sub formele ei cele mai înalte, duce tot la unire, dar în alt chip. El implică totdeauna o ieșire a sufletului din sine însuși, o „strămutare a sufletului în Dumnezeu”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, VI, P. G. XLIV, col. 889D. footnote>, cu un cuvânt, extazul. Acesta este opus experierii de până acum a prezenței dumnezeiești, care avea loc printr-o tot mai profundă pătrundere
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
Dumnezeu”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, VI, P. G. XLIV, col. 889D. footnote>, cu un cuvânt, extazul. Acesta este opus experierii de până acum a prezenței dumnezeiești, care avea loc printr-o tot mai profundă pătrundere a sufletului în sine însuși, unde afla pe Dumnezeu prin harul Său. Această acțiune de ridicare a sufletului peste sine și, în general, desfășurarea întregii vieți duhovnicești în această fază, se datoresc exclusiv harului, iubirii dumnezeiești, ca dar de sus. Sub raportul
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
cu un cuvânt, extazul. Acesta este opus experierii de până acum a prezenței dumnezeiești, care avea loc printr-o tot mai profundă pătrundere a sufletului în sine însuși, unde afla pe Dumnezeu prin harul Său. Această acțiune de ridicare a sufletului peste sine și, în general, desfășurarea întregii vieți duhovnicești în această fază, se datoresc exclusiv harului, iubirii dumnezeiești, ca dar de sus. Sub raportul eforturilor proprii, sufletul a intrat acum, așa cum zice Sfântul Maxim Mărturisitorul, „în ziua a VII-a
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
însuși, unde afla pe Dumnezeu prin harul Său. Această acțiune de ridicare a sufletului peste sine și, în general, desfășurarea întregii vieți duhovnicești în această fază, se datoresc exclusiv harului, iubirii dumnezeiești, ca dar de sus. Sub raportul eforturilor proprii, sufletul a intrat acum, așa cum zice Sfântul Maxim Mărturisitorul, „în ziua a VII-a a odihnei de puterile naturale”, „în Duminica vieții îndumnezeite”, sau „Sâmbăta odihnei”<footnote Dumitru Stăniloae, Membru de onoare al Academiei Române, Viața și scrierile Sfântului Maxim Mărturisitorul, în
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
Nyssenoque Platonis Imitatoribus, Gottingen, 1908; R. E. Heine, Perfection in the Virtuous Life, Cambridge, Massachusetts, 1975. Jean Daniélou, Mystique de la Ténèbre chez Grégoire de Nysse ..., col. 1872 1835. footnote>. „Beția trează” este un oximoron gregorian utilizat pentru a descrie experiența sufletului în Dumnezeu concomitent cu tânjirea progresivă în Dumnezeu: „Acestea zicându-le Cuvântul către mireasă (suflet - n.n.)<footnote În limba greacă sufletul este de genul feminin. footnote>, îmbie prietenilor tainele Evangheliei, zicând: «Mâncați, prietenii Mei, și beți, și vă îmbătați, frații
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
1975. Jean Daniélou, Mystique de la Ténèbre chez Grégoire de Nysse ..., col. 1872 1835. footnote>. „Beția trează” este un oximoron gregorian utilizat pentru a descrie experiența sufletului în Dumnezeu concomitent cu tânjirea progresivă în Dumnezeu: „Acestea zicându-le Cuvântul către mireasă (suflet - n.n.)<footnote În limba greacă sufletul este de genul feminin. footnote>, îmbie prietenilor tainele Evangheliei, zicând: «Mâncați, prietenii Mei, și beți, și vă îmbătați, frații Mei». Căci cel ce cunoaște cuvintele tainice ale Evangheliei nu va vedea nici o deosebire între
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
chez Grégoire de Nysse ..., col. 1872 1835. footnote>. „Beția trează” este un oximoron gregorian utilizat pentru a descrie experiența sufletului în Dumnezeu concomitent cu tânjirea progresivă în Dumnezeu: „Acestea zicându-le Cuvântul către mireasă (suflet - n.n.)<footnote În limba greacă sufletul este de genul feminin. footnote>, îmbie prietenilor tainele Evangheliei, zicând: «Mâncați, prietenii Mei, și beți, și vă îmbătați, frații Mei». Căci cel ce cunoaște cuvintele tainice ale Evangheliei nu va vedea nici o deosebire între cuvintele de aici și învățătura de
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
care nu apare niciodată la fel, ci se schimbă în timp: mugure, floare, pe cale de a se coace, apoi bine coaptă devine vin. De aici și chemarea la beție (sobria ebrietas) adresată de Verb. Întreaga ființă se unește cu El, sufletul se mărește, crește fără încetare. Cu cât dorește mai mult, cu cât iubește mai mult, cu atât primește mai mult”<footnote Jean Boesse, Grigorie de Nyssa, în Marie-Madeleine Devy, Enciclopedia doctrinelor mistice, vol. I, traducere de Olimpia Berca, Timișoara, Editura
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
mult, cu cât iubește mai mult, cu atât primește mai mult”<footnote Jean Boesse, Grigorie de Nyssa, în Marie-Madeleine Devy, Enciclopedia doctrinelor mistice, vol. I, traducere de Olimpia Berca, Timișoara, Editura Amarcord, 1997, p. 311-312. footnote>. Beția sobră care învăluie sufletul răpit în extaz subliniază totdeauna supraabundența bucuriei care face sufletul să iasă din sine. Ea se datorește unei intense participări la viața dumnezeiască, ceea ce Sfântul Grigorie, după cuvântul psalmistului, simbolizează prin grăsimea casei lui Dumnezeu și râul desfătării (Ps. 35
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
mult”<footnote Jean Boesse, Grigorie de Nyssa, în Marie-Madeleine Devy, Enciclopedia doctrinelor mistice, vol. I, traducere de Olimpia Berca, Timișoara, Editura Amarcord, 1997, p. 311-312. footnote>. Beția sobră care învăluie sufletul răpit în extaz subliniază totdeauna supraabundența bucuriei care face sufletul să iasă din sine. Ea se datorește unei intense participări la viața dumnezeiască, ceea ce Sfântul Grigorie, după cuvântul psalmistului, simbolizează prin grăsimea casei lui Dumnezeu și râul desfătării (Ps. 35, 8<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, P.
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
evenimentele epocii pe care o străbatem azi - am discutat pe larg cu dl. Alexandru Danielopol, aflat la venerabila vârstă de aproape 90 de ani. ...Paris, 26 octombrie 2005, după-amiaza. Scriitorul Jean-Yves Conrad, bun cunoscător al Capitalei Luminii și prieten de suflet al lui Alexandru Danielopol, pe care Îl consideră conștiința sa spirituală, ne este ghid printr-un labirint de străzi din Arondismentul 15, prin care se circulă infernal, mașină lângă mașină. Căutăm Place Violet. La numărul 9: „Maison Anthelme-Payen” (Casa de
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
care a creat, În colaborare cu francezii, prima companie de transport transcontinental din lume. Era o idee de-a lui, aceea de a vehicula, și pe calea aviației, pacea și Înfrățirea Între popoare. Vă spun toate astea cu durere În suflet, căci, pentru mine, totul s-a terminat! Nu s-a terminat! Faceți parte din istorie... S-a terminat, nu mai am mult de trăit. Unde v-ați născut? În București, la 17 mai 1916. În 2006, o să am 90 de
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
Sovietică”. Ce-ar fi pățit aceștia dacă erau „repatriați”? O singură cale aveau de ales: Siberia, În lagăre deja pregătite! În luptă cu VÎșinski, da, cu fiorosul VÎșinski, eu am reușit imposibilul: am salvat de la deportare peste 300.000 de suflete de români basarabeni, bucovineni și herțeni. Poate chiar mai mulți. M am bătut pe viață și pe moarte pentru soarta lor. Acum, cine se bate? Intrăm În Uniunea Europeană fără Basarabia? Intrăm fără Bucovina de Nord? Pe ele cui le
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]