3,755 matches
-
destul de preciși. Acest fapt este demonstrat de studiile de înaltă specialitate și o serie de statistici efectuate de: Solomon M.I. și Hellon C.P. (1980): Suicide age in Alberta Canada între 1951-1977 Archives Psychiatry (pg. 511-573) Whitlock F.A. (1971): Migration and suicide (pg. 840-848). Nimeni din anturajul lui Nicolae Petrașcu nu a putut remarca o atitudine care să dea de bănuit un astfel de deznodământ, deci conform celor arătate și de specialiștii de mai sus, ipoteza sinuciderii cade. Desigur că s-ar
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Justiție, zărită de pe podeaua cu care tocmai ai făcut cunoștință În urma unui preinfarct, sunt distracții efemere a căror frecvență regulată asigură suficiente bucurii și dezamăgiri, Într-o succesiune de fulguranțe, pentru ca din șirul lor să se poată trăi fără umbra suicidului, fără ca dimensiunea umană a vieții să poată fi prea mult - supărător sau poate tragic - comparată de protagonist cu aceea transcendentă, așa cum se Întâmpla cu romanul existențialist. Primul personaj din galeria imperturbabilor macho echenozieni intră repede În pielea lui Mersault, ucigând
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Roman ianusic, Cinéma ia cititorul părtaș la dizolvarea realității imediat ce aceasta ia formă, vorbește despre indentitate și despre moarte ca despre simple convenții dramatice dar și, reciproc, despre perfecțiunea tragică a vieții al cătrei stăpân absolut poți deveni numai prin suicid. Căci Milo Tindle, dacă putem spune așa, se fait tuer. Milo Tindle este un Kirillov al sfârșitului de secol douăzeci, care se sinucide pentru a-și demostra că Își poate fi propriul dumnezeu, dar moartea lui nu transmite mesajul creștin
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de vedere, personalitatea antisocială ocupă o poziție avansată. Ei i se asociază și narcisicul „malign”, care, pe lângă atributele narcisice, integrează și imoralitatea antisocialului, o agresivitate direcționată spre cei din jur și spre sine, care poate culmina în acte automutilante sau suicid, ca expresie a anarhiei axiologice și morale, precum și trăsături paranoice accentuate. În același cadru, Beck și Freeman (1990Ă descriu stilul dominator-manipulativ și ego-sintonia personalităților patologice care aplică necondiționat în viață propriile convingeri. Mijloacele folosite pot diferi în funcție de contextul social și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
marcat și persistent instabilă; 4Ă Impulsivitate în cel puțin două domenii care sunt potențial autoprejudiciante (de exemplu, cheltuieli, sex, abuz de substanțe, condus imprudent, mâncat compulsive. Notă: Nu include comportamentul suicidar sau automutilant. 5Ă comportament, gesturi sau amenințări recurente de suicid ori comportament automutilant; 6Ă instabilitate afectivă datorată unei reactivități marcate a dispoziției (de exemplu, disforie episodică intensă, iritabilitate sau anxietate care durează, de regulă, câteva ore și numai rareori mai mult de câteva zileă; 7Ă sentimentul cronic de vid; 8Ă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Există o opinie tradițională, în acest sens și poate că studiile epidemiologice viitoare o vor confirma. Una dintre explicații ar fi creșterea progresivă a capacității de autocontrol odată cu vârsta și dispariția unei părți din pacienții cu tulburări de personalitate prin suicid, accidente, sau diverse boli. Unele studii indică pentru clusterul A o populație mai vârstnică decât pentru clusterul B. Dimensiunile dramatic/emoționale scad cu vârsta, la fel ca și cele agresive și impulsive. Pentru clusterul C nu se observă o predominență
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
developmentală TP borderline. POPE și colab. (1983Ă examinează rezultatul la 33 pacienți cu TP borderline la 4-7 ani după contactul inițial avut în spital. Se utilizează ca instrument DIB (GUNDERSON și colab., 1981Ă. Din lot, doi pacienți au murit prin suicid iar dintre ceilalți 31 de pacienți, 27 au fost intervievați telefonic. 13 aveau la început o tulburare de personalitate pură iar dintre aceștia la control 10 aveau o tulburare de personalitate definită sau posibilă, de tip histrionic, narcisic sau antisocial
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Edited by DE LUCIA WAACK J, GERRITIY DA, HALODNER C et al, Beverly Hills, CA, Sage, pp. 641-650 RACKER H (1968Ă - Transference and Countertransference. New York, International University Press RATHUS JH, MILLER AC (2002Ă - Dialectical behavior therapy adapted for suicidal adolecents. Suicide Life Threat Behav, 32: 146-157 REIST C et al (2003Ă - Impulsive-aggressive behavior: open label treatment with citalopram. Journal of Clinical Psychiatry, 64: 81-85 RENOLDS CF III et al (1999Ă - Nortriptiline and interpersonal psychotherapy as maintenance therapies for recurent major depression
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
necinstit sau poate fi defavorizat, deposedat de bunuri și situații, de statut și rol social. Manipulatorul poate urmări avantaje, satisfacții, plăceri perverse. Mai ales la TP din clusterul B e frecventă manipularea prin șantaj afectiv, prin amenințarea cu părăsirea, cu suicidul, prin realizarea unor tentative suicidare. Persoanele cu tulburări de personalitate se pot manifesta manipulativ și cu personalul medical sau cu cei dispuși să-i ajute încercând să-i determine să acționeze așa cum doresc ei sau străduindu-se să mențină o
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
copilului. De altfel, printre cele mai vizibile efecte ale absenței părinților asupra copiilor se remarcă: absenteismul școlar, rezultate slabe la învățătură, acte de indisciplină, autoizolare, trăirea sentimentelor de frustrare (mai ales în plan emoțional), etichetări și marginalizări din partea colegilor, depresii, suicid. Pornind de la această realitate, oamenii de știință își pun problema viitorului familiei românești. Încă din 1978 (59), M. Voinea vorbea de o restructurare a dimensiunilor familiei contemporane, această atrăgând după sine și o redistribuire a statusurilor și rolurilor în cadrul familiei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Cristian. (1997). Psihologia relațiilor dintre sexe. București: Editura Alternative. Petcu, Marioara. (1999). Delincvența. Repere psihosociale. Cluj-Napoca: Editura Dacia. Preda, Vasile. (1998). Delincvența juvenilă. Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujana. Rășcanu, Ruxandra. (1997). Implicații psihoclinice ale unor disfuncții sociale: conflict, violența, maltratare, suicid, homosexualitate. În M. Zlate (coord.). Psihologia vieții cotidiene. Iași: Editura Polirom. Rotariu, Traian. (1999). Asupra unor aspecte ale migrației interne în România. Sociologie Românească, III. Iași: Editura Polirom. Rotariu, Traian. (2003). Demografia și sociologia populației. Fenomene demografice. Iași: Editura Polirom
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
morală se regăsește atât în viața privată, cât și în cea colectivă. în viața privată, conform acestei clasificări, avem: violența criminală cu formele: violența mortală (omorârea victimei), violența corporală (lovituri, răni), violența sexuală (viol, abuz sexual); violența noncriminală, cu formele: suicid și tentativă de suicid, accidente (rutiere, de muncă etc.). O clasificare pe mai multe nivele a violenței umane regăsim în enciclopedia Web, Wikipedia astfel: violența personală, violența colectivă, violența instituțională. în violența colectivă, se identifică violența cetățenilor contra puterii (revoluții
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în viața privată, cât și în cea colectivă. în viața privată, conform acestei clasificări, avem: violența criminală cu formele: violența mortală (omorârea victimei), violența corporală (lovituri, răni), violența sexuală (viol, abuz sexual); violența noncriminală, cu formele: suicid și tentativă de suicid, accidente (rutiere, de muncă etc.). O clasificare pe mai multe nivele a violenței umane regăsim în enciclopedia Web, Wikipedia astfel: violența personală, violența colectivă, violența instituțională. în violența colectivă, se identifică violența cetățenilor contra puterii (revoluții, terorism, greve), a puterii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
violența colectivă, se identifică violența cetățenilor contra puterii (revoluții, terorism, greve), a puterii contra cetățenilor, precum și violența paroxistică, războiul. în violența personală intră acele acte de violență care sunt comise de un individ împotriva altcuiva (violența interpersonală), a lui înșiși (suicid, automutilare), a animalelor sau a unor obiecte (distrugerea bunurilor). Locul de desfășurare al acestor comportamente violente poate fi familia, spații publice sau de agrement din comunitate, diferite instituții (școală, locul de muncă, instituții de protecție socială, de reabilitare etc.). Aceste
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sau reprimări grave (fizice, emoționale, sexuale, asupra bunurilor materiale, marginalizare socială). Comportamentele violente pot fi direcționate spre ceilalți (în război, viol, acte de terorism, maltratare), spre ambient (distrugerea bunurilor), spre natură (distrugerea florei și a faunei) sau spre propria persoană (suicid, automutilare). Victima manifestă, în general, dorința de a evita comportamentul a cărui țintă e. Acest aspect de autoapărare lipsește adesea însă în violența domestică, sporind riscul dat de accesul permanent al agresorului la victimă. Pentru a evita atacul, victima poate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
un partener violent, dar și cu intervențiile inadecvate sau chiar neglijarea instituțională (Stark, Flitcraft, 1996). Este un sindrom reactiv și include: probleme medicale generale, nașteri premature și avorturi, abuz de substanțe, retragere progresivă din relațiile sociale și izolare, tentativă de suicid, maltratarea copilului și depresie și alte forme de atingere a sănătății mentale. într-un studiu pe 3.676 de victime ale violenței domestice traumatizate, condus de Universitatea din Yale, s-a constatat că femeile bătute aveau în medie o vizită
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de urgență ale spitalului municipal, unde s-a întreprins studiul (Stark, Flitcraft, 1996). Unele femei, victime ale „abuzurilor în serie” se regăseau săptămânal în aceste secții. Elementele definitorii ale acestor cazuri coincid cu elementele descriptive ale BWS: incidența tentativei de suicid de cinci ori mai mare decât în rândurile femeilor care nu erau victime ale violenței domestice; abuz de alcool, de 15 ori mai frecvent la aceste femei, comparativ cu grupul martor. în plus, femeile bătute alcoolice au vârste considerabil mai
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
deja la vârsta școlară, când copilul-victimă devine mai singuratic și mai evitant față de școală. Când hărțuirea de către colegi are loc la vârsta adolescenței timpurii, ulterior victima dezvoltă anxietate în relațiile sociale și depresie. în unele cazuri extreme, poate duce la suicidul victimei sau la acte disperate de o extremă violență îndreptate împotriva celorlalți. Căci victima hărțuirii poate deveni în anumite condiții agresor, probând încă o dată modul cum se aplică regula de funcționare a violenței: violența conduce la violență. Copiii maltratați în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
imediat, și incapacitatea lui de a veni în întâmpinarea dorințelor și a intențiilor altor copii. La adolescență, incapabil de a accepta frustrări legate de imposibilitatea părinților de a-i pune la dispoziție tot ceea ce își dorește, ajunge să amenințe cu suicidul. 1. Raport alternativ întocmit de FONPC. Toate situațiile în care copilul trăiește sentimente de umilință, spaimă și frică, neliniște, amenințare, confuzie, gelozie și lipsă de valoare, sentimentul că nu e iubit, batjocorire sau marginalizare, sunt situații de abuz sau neglijare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
iar abuzul căruia i-a căzut victimă nu face decât să-i sporească incapacitatea de a face față cerințelor școlare; depresie, anxietate, insomnii, coșmaruri; iritabilitate crescută, mânie, comportamente ostile cu agresorul, cu ceilalți adulți „care nu l-au apărat”, automutilare, suicid; frică de străini, de situații noi, de a-i pierde pe cei dragi, de a fi luat de acasă; nivel scăzut al stimei de sine, al încrederii în abilitățile proprii, în capacitatea de a se descurca; neîncredere, neajutorare, sentimente de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
războaie. în cazul abuzului sexual al copilului, în familie, sau în sistemul de protecție, situația acestuia, incapacitatea de a controla sau schimba, sentimentul neputinței și al unei dedublări căreia trebuie să-i facă față, fac mai dramatice încă urmările. Nebunia, suicidul și comportamentele de automutilare, precum și crima pot apărea ca niște consecințe firești în absența unor intervenții profesioniste adecvate și de durată cu copiii victime ale acestui tip de violență. 4. Neglijarea. Margaret Lynch (1985), promotoarea prevenirii abuzului și a neglijării
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
au supraviețuit, de ce copiii aceștia nu pot? asta spun părinții”(Luca, 2007). Reglementarea introdusă din 2006 s-a bazat în mare măsură pe statisticile alarmante evidențiate de o cercetare locală organizată de Alternative Sociale 2. Cercetarea arată creșterea tentativelor de suicid în rândurile copiilor cu părinți plecați în străinătate, creșterea semnificativă a delincvenței precum și a abandonului școlar. în același articol de ziar din Business Week, 2007, se spunea faptul că la secția de urgență a unui spital din Iași, din acea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în străinătate, creșterea semnificativă a delincvenței precum și a abandonului școlar. în același articol de ziar din Business Week, 2007, se spunea faptul că la secția de urgență a unui spital din Iași, din acea perioadă, se înregistra o tentativă de suicid al unui copil, la câte 4 zile și că mulți copii salvați povesteau personalului medical că părinții sunt plecați și că le este dor de părinți. Tentativa de suicid eșuată și salvarea biologică a copilului nu înseamnă și restabilirea sa
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
spital din Iași, din acea perioadă, se înregistra o tentativă de suicid al unui copil, la câte 4 zile și că mulți copii salvați povesteau personalului medical că părinții sunt plecați și că le este dor de părinți. Tentativa de suicid eșuată și salvarea biologică a copilului nu înseamnă și restabilirea sa psihică, nu vindecă durerea de a nu-și putea vedea părinții plecați. De altfel, în statisticile cercetărilor de nivel național amintite mai sus, 16% dintre copiii lăsați acasă de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Illinois. Studiul, început în 1975, este valorizat în începutul deceniului al nouălea, când compania trece printr-o perioadă de „cataclism”. Reacțiile celor disponibilizați au variat intre: crize cardiace, accidente vasculare cerebrale, cancer, tulburări mentale, manifestări violente la locul de muncă, suicid, divorț și, la polul opus, o treime dintre cei disponibilizați au prezentat o importantă dezvoltare personală, prin sporirea creativității lor și a încrederii în forțele proprii. Al doilea studiu, pe care îl prezintă autorul mai sus menționat, este cel întreprins
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]