2,381 matches
-
Ioan Alexandru sau drumul spre ființă Dus-întors. Adorare și contemplare Dacă icoana este chip al invizibilului care ne privește, imaginea ascunsă întipărită în pânza vizibilului, înseamnă că ea se arată în lume (și în lumea poemului) drept fața epifanică a supranaturalului care însuflețește natura. Natura însăși dobândește chip, întemeietor și rostitor, fiind astfel "slujitoarea unei destinații de slavă", căci ea "se adeverește purtătoarea posibilităților infinite de creștere și arătare"1. Natura e ca atare destinată să se depășească prin slujirea unei
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
altă atitudine în fața existenței naturale, ci se lasă pătrunsă de adâncul lucrurilor, acolo unde nu natura ca atare se dă în spectacol, îi întâmpină privirea absorbind-o în decorul ei spectacular. Vocația ei este pe măsura nemăsurii dăruite, a finalității supranaturale, în deschisul depășirii și al transcenderii 2. Natura e chemată să străbată acest drum al creșterii lăuntrice, la fel cum ochiul e chemat să se deschidă spre ceea ce îi orbește iluminator vederea. Atunci el e "pe drumul cel bun", pe
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
suficientă. În alt sens însă, natura trebuie să fie afectată, scoasă din nemișcare sau din mișcarea ei iluzorie; ea e creată pentru a fi mișcată, pentru a trece în ceea ce ea însăși nu are de la sine. Dar trecerea în ordinea supranaturală nu s-ar putea realiza fără un sacrificiu complet al finitului care încearcă să se închidă în finitudine, fără moartea ca limită prin care se trece. Natura trecută prin moartea propriei limite e natura răsturnată din ordinea ei, act eshatologic
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
răsturnată din ordinea ei, act eshatologic în care finitul se arată in-finit, în acea culme a sfârșitului care nu încetează să ne "înceapă". Drumul poemului - și al imaginii deschise în înțelegere - e prin urmare de la forma naturală la finalitatea ei supranaturală. Drum la sfârșitul căruia atitudinea față de natură atinge două stări: starea de adorare și starea de contemplare. Cea dintâi reprezintă jubilația extatică a ochiului care, ajuns în lumina preagolului iradiant, vede limpede, înțelege mai presus de vedere, se abandonează acestei
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în bucuria mută a stării de adorare. Drumul s-a așternut până aici între realitatea naturală și Logosul care se înfățișează vederii transfigurate, înălțată în irespirabilul și în insuportabilul transcendentului. Imaginea își desăvârșește natura din perspectiva - dintotdeauna deschisă - a finalității supranaturale, se șterge în evlavie pentru a sluji prototipului să se arate în icoana transparentă. Vederea panoramică vede lucrurile de la înălțime în adevărata lor splendoare, în strălucirea lor originară. Dar ce e astfel transpus în vedere trebuie depus în mărturie, rostit
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ființa de la cel care i-o dă și dispare. Natura ajunge la ființă pentru că e făcută să crească, finalitatea ființării coincizând cu originea înființării. De aceea, trecerea la prezență are loc la limită, în taina întâlnirii naturii cu finalitatea ei supranaturală, a chipului cu prototipul. Acolo unde, în adâncul nevăzut al naturii devenită icoană, aștepți "să fii luat la nuntă și să fii născut", în limita eshatologică unde sfârșitul reînființează natura, renăscând omul în condiția de fiu divin. Dispunerea (Ent-stellung) de
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
288. 32 * * * (PD), p. 234. Deoarece "natura nu este în sine decât o scriere de care se slujește revelația dumnezeiască" (Nikolai M. Tarabukin, Sensul icoanei, Editura Sophia, București, 2008, p. 56), ea trebuie de-scrisă de naturalitatea ei pentru ca sensul supranaturalului să se poată revela. 33 Zid (E); Vina (E); Împărăteasă, iubirea (E), pp. 138, 133, 176. 34 Pe munte (E), p. 193. 35 Mai ascuns decât viața (PD), p. 310. 36 "Căci chipul acestei lumi trece" (1 Cor., 7, 31
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Teologia mistică, II). În mod analog, pictarea chipului ascuns al peisajului dezafirmă orice determinație a vizibilului care voalează, "ca să cunoaștem într-un mod neacoperit acea necunoaștere acoperită de toate cele cunoscute în toate cele existente și ca să vedem acel întuneric supranatural ascuns de toată lumina aflătoare în cele existente" (op. cit., p. 150). "Negația - comentează J.-L. Marion -, departe de a deschide către vid, degajează și sublimează o siluetă, așa cum sculptorul [sau pictorul, în cazul poemului lui Turcea, n. n.] eliberează din materia
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de fizică sau de chimie, colecționează pietre, reproduc experiențele descrise de savanți. Unii se lasă păcăliți de cîțiva șarlatani abili, ca medicul german Mesmer, care afirmă că vindecă toate bolile cu ajutorul "magnetismului animal", sau misteriosul Cagliostro, ale cărui pretinse puteri supranaturale cuceresc pentru moment înalta societate franceză. Această modă științifică explică și înmulțirea academiilor. Acestea sînt înființate de suverani, care încearcă să atragă pe cei mai mari savanți ai Europei prin pensii, recompense și alte avantaje. După modelul Societății regale din
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
t. ) 1 Revistă pentru femei (n. t.) 2 Bunăvoință (în limba engleză în original, n. t.) 1 Public Relations (relații publice, în limba engleză în original, n. t.) 2 Abreviere consacrată pentru Clubul Regal de Vânătoare (n. t.) 1 Personaj supranatural din mitologia scandinavă. (n. t.) 1 Băuturi răcoritoare (n. t.). ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- P.C. JERSILD Vânătoarea de porci 6 7
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
bine termenul „dulceață”), sunt fenomenele prin care se exterioriza alesul Francisc. Esența vieții Sărăcuțului răzbate din nenumăratele rugăciuni ce l-au însoțit mereu, în pelerinajul vieții sale: „Dumnezeule Preaînalt și Preasfânt, risipește întunecimea sufletului și inimii mele... Dăruiește-mi sensul supranatural de a Te cunoaște, pentru a putea îndeplini Voia Ta Sfântă, care nu îmi dorește pierzarea”. Frații povesteau despre chipul lui Francisc, care era întunecat și trist, înainte de a se ruga în fața Răstignitului, dar după ce El l-a privit și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
ceară socoteală cu privire la sursa ei de inspirație : Cine-ți dezvăluie aceste/ nenorociri copleșitoare,/ venite de la zei grămadă,/ și te stârnește să ne cânți/ oracole ce înfioară ? Oamenii obișnuiți nu sunt în stare să descifreze corect cuvintele inspirate de o putere supranaturală : Un daimon plin de ură/ s-a năpustit asupra ta/ și te silește însuși el să-ți cânți printre suspine/ durerile de moarte. Iar noi nu deslușim sfârșitul. Inițial, Casandra se supără din cauză că i se pune la îndoială competența : Cumva
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
înfruntarea inițială între umbra fatidică a îngerului morții (I, p. 191) cu aripi negre de vultur (I, p. 194) și zeul Apollon, floare înflăcărată, centru radios al lumii (I, p. 192), apariție de o luminozitate infinită (I, p. 194) : făpturile supranaturale se luptă pentru viața oamenilor . Personajele și obiectele stau sub semnul luminii sau al întunericului, după cum aduc speranța vieții sau presimțirea morții. Înainte de nuntă, Alkestis era limpede, mai luminoasă ca aerul delphic, dar peste atelajul tras de un leu și
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
bine că soția lui nu s-a înșelat vreodată când a spus că va ninge sau va ploua, Ionel nu o socotește magiciană, ci doar înzestrată cu o sensibilitate mai deosebită (III, p. 639). Chiar fără a o considera neapărat supranaturală, toți remarcă acuitatea ei perceptivă. Țiclete constată că Marghioala are vedere bună, vede luna când nu se vede pe cer (I, p. 614) și o numește Regina zăpezilor : aduci zăpezile, ce spui, aia se întâmplă (III, p. 640). Ulterior, el
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
în togă roșie despre care se zice că ar fi un zeu (III, p. 64). Când acesta îi oprește pentru o clipă pe lictori să pună mâna pe fiii trădători, mulțimea crede că are loc intervenția salvatoare a unei făpturi supranaturale (Iată zeul ! Păziți-i bine ! O să-i răpească ! - III, p. 70), acțiune dorită de cei înclinați spre clemență (tu, zeu în togă roșie, salvează-i ! - III, p. 72). Străin, nălucă sau divinitate, Petronius se distinge din forfota umană a Romei
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
87). Iubita eroului, Aglaia, e convinsă că cel drag nu poate fi intimidat de nicio forță a întunericului într-o epocă istorică guvernată de raționalitate : O să-l amenințe cu răzbunarea zeilor ? Trăim o eră luminată. Cine mai crede în ceva supranatural ? (III, p. 88). În schimb, Pilades se teme ca nu cumva prietenul său să devină victima propriilor fantasme inconștiente : Nu mai credem în supranatural, într-adevăr. Dar îl mai avem în sânge, iar Gorgias este foarte deștept ! Să nu găsească
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
raționalitate : O să-l amenințe cu răzbunarea zeilor ? Trăim o eră luminată. Cine mai crede în ceva supranatural ? (III, p. 88). În schimb, Pilades se teme ca nu cumva prietenul său să devină victima propriilor fantasme inconștiente : Nu mai credem în supranatural, într-adevăr. Dar îl mai avem în sânge, iar Gorgias este foarte deștept ! Să nu găsească el cuvântul magic, care va trezi ceva în Oreste, ceva mai tare ca rațiunea și ca voința ? (III, p. 88). Într-adevăr, Gorgias recurge
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
din apropierea Reșetilovkăi. Ritmul este foarte lent, iar detaliile abundente. Apar laolaltă rudele care se instalează în casă, încercând să o îngrijească pe suferindă, preotul duhovnic, venit și el pentru a încuraja și a smulge un suflet din ghearele disperării. Lumea supranaturală intervine și ea prin demoni și îngeri, primii îngrozesc și vânează sufletul hotărât să se piardă prin sinucidere, ceilalți intervin la timp pentru a împiedica un deznodământ întunecat. Este singura dată când în textul Autobiografiei apare viziunea, se deschide poarta
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
și ea prin demoni și îngeri, primii îngrozesc și vânează sufletul hotărât să se piardă prin sinucidere, ceilalți intervin la timp pentru a împiedica un deznodământ întunecat. Este singura dată când în textul Autobiografiei apare viziunea, se deschide poarta spre supranatural. O formulă foarte atipică față de tot restul textului și pe care de fapt, autorul are grijă să o și izoleze, atribuind-o altcuiva, cumnatei sale, și punând-o în rama povestirii în povestire. Ea se și întitulează de altfel „Povestire
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
în rama povestirii în povestire. Ea se și întitulează de altfel „Povestire despre mama mea. Ce s-a întâmplat după plecarea mea de la ea.” și se termină prin cuvintele „Până aici povestirea despre mama mea.” În plus, aceste porți spre supranatural, ni se spune, i se deschid mamei, după multe zile de nemâncare, slăbirea trupului și a sănătoasei judecăți. Departe deci, de a subscrie la pretenția accesului la supranatural, personajul-narator își păstrează distanța față de acest episod, căutând un narator-secund care să
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
cuvintele „Până aici povestirea despre mama mea.” În plus, aceste porți spre supranatural, ni se spune, i se deschid mamei, după multe zile de nemâncare, slăbirea trupului și a sănătoasei judecăți. Departe deci, de a subscrie la pretenția accesului la supranatural, personajul-narator își păstrează distanța față de acest episod, căutând un narator-secund care să-și asume toată responsabilitatea pentru cele povestite și pe care îl găsește în persoana cumnatei sale. Din spațiul acordat povestirii, ca și din multitudinea detaliilor, trăsături caracteristice și
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
ocultism. În consecință, în perioadele de criză socio-economică, cînd oamenii nu reușesc să facă față realității sociale, elementul ocult devine o orientare ideologică eficace, care contribuie la explicarea unor circumstanțe neplăcute sau de neînțeles prin apelul la mitologiile religioase sau supranaturale. În timpul crizei din societatea germană, după Primul Război Mondial, de exemplu, s-a putut remarca o proliferare a filmelor de groază; în America, primul val de astfel de filme a apărut în timpul crizei economice din '30. După explozia bombei atomice
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
etc. De fapt, mai multe din filmele importante ale lui Spielberg sînt infuzate de acest gen de ocultism nebulos pe care T.W. Adorno îl definea în mod subtil ca pe "metafizică pentru fraieri" (1974:24). Deși incursiunile în domeniul supranaturalului ale lui Spielberg și ale colaboratorilor permit individului să experimenteze într-o manieră simbolică anxietățile cărora nu le-ar putea face față într-o narațiune cu un caracter mai realist, filmele sale din 1980 tind să proiecteze temeri reale asupra
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ce combină înclinația lui Tobe Hooper către macabru și pentru imagini șocante cu talentul cinematografic al lui Spielberg. Camera de filmat este în permanentă mișcare pe toată durata filmului, creînd imagini și suprapuneri uimitoare; luminile creează efecte surprinzătoare în sugerarea supranaturalului; montajul este rapid, oferind publicului un suspans de calitate. Dimpotrivă, filmul lui Brian Gibson, Poltergeist II: De cealaltă parte (1986) (Poltergeist II: The Other Side) este o producție mediocră sub aspect cinematografic; narațiunea sa destul de complicată pătrunde mai adînc pe
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
oferind publicului un suspans de calitate. Dimpotrivă, filmul lui Brian Gibson, Poltergeist II: De cealaltă parte (1986) (Poltergeist II: The Other Side) este o producție mediocră sub aspect cinematografic; narațiunea sa destul de complicată pătrunde mai adînc pe teritoriul ocultului și supranaturalului. Cu toate acestea, ocultismul simplist al filmului oferă o alegorie a temerilor burgheziei și voi aborda pelicula tocmai din această perspectivă. Carol Clover (1992) atrage atenția asupra faptului că în Poltergeist I femeile au o poziție privilegiată. Mama și fiica
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]