7,135 matches
-
v satisfacțiile constau în ocaziile oferite de boală, printre care și acelea de a se putea sustrage unor relații negative sau frustrante care pun pe subiect în fața unor exigențe excesive; v introversiunea este un fenomen de retragere în măsura în care individul este sustras de la anturaj și, în același timp, concentrat asupra lui însăși; v regresiunea - boala oferă individului un statut de dependență, statut în cadrul căruia pacientul își justifică slăbiciunea față de el și față de ceilalți. Funcția de regresiune poate fi reprezentată de tendința de
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
a se lăsa apoi îndelung așteptat, întruchipează pentru ea masculinitatea ideală, virilitatea absolută. Rareori în literatura română erosul apare, ca aici, în plinătatea manifestărilor lui carnale, dar cu o atât de inocentă impudoare. După 1948 T. a reușit să se sustragă, în cele mai multe romane - o singură excepție: Dunărea revărsată - rigorilor realismului socialist, prin ocolirea „temelor majore”, a căror abordare implica, prin definiție, asumarea unei ideologii. Cea mai cunoscută scriere a sa, Toate pânzele sus!, e o aventură nautică, plasată la intersecția
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
versurile lui Z. au de la început o claritate aparte, în sensul concentrării maxime asupra unei idei. Poetul vizează în primul rând lumea lăuntrică, dovedindu-se un „intimist înrăit” care, într-un discurs lirico-muzical, expune „radiografii corecte ale unei biografii interioare”. Sustrăgându-se efemerului, el aspiră să se situeze în atemporalitate și vede „amforele stelare” ca niște depozite misterioase de amintiri. Poeziile din Iubește clipa de față (1994) aparțin tot liricii naive, caracteristică arătându-se și de această dată sinceritatea rostirii. Dominantă
ZEGREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290729_a_292058]
-
trupul în sărutări [...] ca-ntr-un năvod”. El se visează Hercul ce „despică oceanul”, pentru ca ajuns la iubită, „ostrovul feciorelnic să-ți jefuiesc de rod”. Carnalul erosului apare ca efect al reacției naturii la tentativa omului de a i se sustrage cu totul, prin spirit: „S-a străduit natura ca omul să nu-i scape; / Iubirea îl urcase deasupra ei prea tare, / Și-a-nmormântat-o-n carne”. Orația îndrăgostitului se adresează când unei iubite, când unui iubit. Obiectul erotic este invocat prin apelative ca
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
a fost denumit „clientelism” și considerat a fi „corupție”, dar este un mecanism deocamdată indispensabil supraviețuirii capitaliștilor autohtoni (Pasti, 2004). Odată cu intrarea în noul mileniu, capitaliștii români ating perioada lor de maximă ascensiune. Încep achizițiile de mari dimensiuni, până atunci sustrase privatizării prin statutul de regii autonome. Achiziționează tutunul, o parte a căilor ferate, mai multe regii municipale și orășenești, transportul auto, domină industria construcțiilor. Pentru a câștiga respectabilitate și a evita plata unor taxe, înființează companii în străinătate, în numele cărora
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
acestuia sunt diferite în ceea ce privește sfera somatică în raport cu sfera vieții sufletești, a ființei umane. Între normalitatea și anormalitatea biologică și cea psihică există o diferență calitativă importantă. Ființa biologică „asimilează” în mod automat factorii de mediu de la care nu se poate sustrage și de care depinde existența sa; pe când ființa psihică se „acomodează adaptativ” la evenimentele vieții trăite, conform unor strategii gândite conștient. În procesul de adaptare al ființei psihologice intervine conștiința reflexivă, educația, cultura, experiența de viață, aptitudinile etc. Față de aceste
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
multor persoane și nu a individului izolat. Situația este întotdeauna o întâlnire a omului cu lumea sa. Fiecărei situații îi este caracteristic faptul că ea decurge dintr-o situație anterioară ei, și că reprezintă ceva de la care nu te poți sustrage, ceva care nu poate fi evitat. În cazul situațiilor inacceptabile, individul adoptă diferite „conduite de evitare”: revoltă, contestare, histrionism, fugă etc. Orice situație se poate schimba. Ea este o realitate inevitabilă, dar concomitent și un orizont deschis către alte posibilități
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de dependență creează un tip special de legătură interumană, exprimat prin relația „medic - bolnav”, având în centrul ei interesul comun pentru boală. Evaziunea Unele boli au pentru bolnavi o funcție de evaziune, oferindu-le un mijloc eficient de a se putea sustrage de la propriile sale obligații pe care le percepe ca pe niște dificultăți. Evaziunea prin boală se manifestă, după Barker, prin următoarele aspecte: a) exagerarea simptomelor clinice morbide; b) dispoziție pesimistă a bolnavului; c) caracterul variant, inconstant, atipic al simptomatologiei clinice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
etc. Acestea reprezintă aspectul pozitiv al bolii. 6) Modelul substractiv este opusul modelului aditiv. În cazul acesta bolnavul nu suferă de „ceva care este în plus”, în corpul său ci de „ceva care este în minus”, care „i-a fost sustras” și care trebuie să-i fie restituit. Aceasta poate fi exemplificată prin următoarele: „mi-am pierdut memoria”, „mi-am pierdut judecata”, „mi-a dispărut somnul” etc. Toate acestea reprezintă aspectul negativ al bolii. 7) Modelul malefic consideră boala ca reprezentând
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
morți inevitabile și care apare mult mai greu de suportat de către individ decât moartea pe care și-ar putea-o produce singur. e) Suicidul moral, este cel care se raportează la o datorie eroică de la care individul nu se poate sustrage decât cu prețul dezonoarei. f) Suicidul-elecție apare ca o stare psihică particulară caracterizată printr-o atracție irezistibilă a individului către moarte, dar care pentru ceilalți apare de neînțeles, ca un act absurd. Teoria sociogenezei suicidului a fost emisă de E.
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
urmare a unor acte ale acestuia, fie că este vorba de intenții imorale, fie că este vorba de acte reprobabile moral, fie că este vorba de acte morale care trebuiau să fie făcute, dar de la efectuarea cărora individul s-a sustras sau a refuzat ca să le facă. Orice suferință psiho-morală este consecința unui act de vinovăție. A unui act sau serii de acte de care Eul personal este direct responsabil. Răspunderea față de actele comise are întotdeauna un caracter de „durere sufletească
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care caută să o evite într-o manieră sublimată, tocmai apelând la aceste domenii „explicative” ale „pseudoștiințelor”. În sensul acesta, atmosfera opiniei publice pare a fi o vastă panoramă onirică care cuprinde întreaga societate și căreia nu i se poate sustrage nimeni. Expansiunea nevoilor culturale generată de „cultura de masă” este favorizată de două grupe de factori: prelungirea duratei de școlarizare și complexitatea formării profesionale, dezvoltarea distracțiilor, a divertismentului. Civilizația distracțiilor, a petrecerii „timpului liber”, a „distracțiilor libere” sau „divertismentului” este
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a „modelor” pe toate planurile: limbaj, conduită, vestimentație, imagine corporală, stil de viață. În aceste circumstanțe viața socială devine un vast spectacol o combinație de imagini în care sunt angajați toți membrii societății și de la care nimeni nu se poate sustrage, decât cu riscul de a se autoizola sau de a se considera marginalizat. Un rol esențial în acest proces de înlocuire a valorilor cu forme lipsite de conținut, revine modelelor publicitare, impuse propagandistic, ca soluții exemplare și pe care masele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
grupurile pot determina orientări ale curriculumului educațional în direcții ce le interesează, profitând de mecanismele democratice ale societății; - crizele sociale, economice și politice antrenează întotdeauna și schimbări curriculare; de regulă, aceste crize antrenează și școala, care nu li se poate sustrage, fiind adesea incriminată și considerată responsabilă de apariția crizelor pe alt plan decât cel propriu-zis educațional: în SUA, conflictele din al doilea război mondial, din Coreea și Vietnam au provocat reacții publice împotriva școlii (secundare și superioare), considerată responsabilă de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fi deschisă la întâmplare și, cu atât mai puțin, ea nu poate fi frunzărită. Cine vrea să își facă o «idee» despre ea plonjând pe o pagină sau alta și crezând că poate să ia o «mostră» din ea așa cum sustragi cu pipeta o picătură dintr-un lichid va avea net senzația că citește, în cuvintele limbii sale, o limbă străină. El nu va înțelege literalmente nimic și va sfârși prin a închide cartea cu superioritatea celui care, de la nivelul bunului-simț
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cu un statut de noțiune indicibilă, având un aer nou, original, „reprezentarea socială” a devenit prin difuzare un concept comun, și-a pierdut aerul de inefabil, puterea de sugerare pe care o are un cuvânt (sau o expresie) ce se sustrage definițiilor unificatoare. Or, Moscovici refuză și acum să dea o definiție constrângătoare conceptului său. Cel sosit mai târziu în lumea celor ce studiază reprezentările sociale este frapat de constatarea că, deși toți cercetătorii vestici subliniază importanța contextului social în alimentarea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pentru elevi și studenți, se organizau periodic (lunar, săptămânal) ședințe de „învățământ de partid”, reuniuni în care se „dezbăteau” (de fapt, se afirmau, fără discernământ) ultimele „adevăruri” emise prin „documente” de partid (cuvântări, hotărâri, rapoarte etc.). Nimeni nu se putea sustrage acestor reuniuni de îndoctrinare. Întreaga populație activă era supusă impregnării. D. Experimentul Pitești Un caz cu totul deosebit de schimbare prin teroare a structurii interioare a personalității este acela al „reeducării” studenților deținuți politici în închisoarea Pitești, în perioada comunismului stalinist
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a fost preocupat de calificarea sa și a celor cu care a lucrat, a fost „penetrat” de discursul ideologic la care a fost expus întreaga sa viață. Un profesionist care observă dezorganizarea și dezinteresul generalizat, dar care nu se poate sustrage gândirii sociale dominante. Un alt caz: un foarte bine cotat arhitect, a cărui evoluție este marcată de un accident biografic („Tatăl meu a fost închis, dar nu vreau să vă povestesc despre asta”, „taică-meu era băgat prin beciurile primăriei
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
-l încadrau la categoria I, astfel încât bietul țăran pierdea”. O ingineră își amintește de anii petrecuți în fabrică, când toată lumea fura câte ceva. „Maiștrii, împreună cu unii din conducerea fabricii, de fapt, sub oblăduirea lor, făceau tot felul de șmecherii pentru a sustrage ulei, benzină, orice se putea. Iar eu răspundeam de aceste produse. Se formase o rețea de sustragere a uleiului șera o fabrică de ulei - n.n.ț și benzinei.” Evaziunea ia uneori forme mult mai grave. O profesoară de chimie relatează
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
care va încerca să le scoată din țară. Sursa din mediul artistic, în special literar, se comportă frecvent ca un agent al cenzurii: îi semnalează ofițerului nuanțe și detalii care scapă ochiului profan, urmărește etapele de creație a operelor „necorespunzătoare”, sustrage manuscrise din redacții pentru o lectură în avanpremieră, la sediul Securității, dacă nu reușește, face mulaje după cheile casei victimei, pentru o percheziție secretă, duce muncă de convingere cu confrații rebeli, făcând pe agentul de influență, și, în general, este
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cele de o importanță deosebită, care ar trebui să aibă cu totul alt regim; d) greșeli în păstrarea și utilizarea resurselor sistemului. Discurile de orice tip, casetele, benzile sunt împânzite prin toată unitatea, prin toate birourile, putând fi folosite sau sustrase cu multă ușurință de alte persoane. Un suport din afară poate fi introdus printre cele deja existente, strecurându-se astfel și virușii distructivi. Hârtia de imprimantă (de regulă, cea care conține mici greșeli sau a doua copie a unei lucrări
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
nimeni nu poate să-i „imite” semnătura. O semnătură digitală nu înseamnă și recunoașterea dreptului de proprietate asupra textului transmis, ci ea atestă faptul că persoana semnatară a avut acces la el și l-a semnat. Documentul poate fi și sustras de undeva. Totuși, atunci când semnarea este cuplată cu crearea documentului, semnătura poate oferi o probă evidentă a originii documentului. În această categorie intră fotografiile realizate cu camere digitale bazate pe chei private. În acest caz, proba este de necontestat. Așa
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
automată a datelor. În anii 1980-1981, se înregistrează cel mai mare nivel al furtului de circuite integrate din Silicon Valley, California, abundând piața cu astfel de componente, vândute ilegal. În 1982, crima anului a fost din domeniul spionajului industrial: hoții sustrăgeau secretele de fabricație pentru a câștiga, ulterior, piața. În 1983, escrocheria se află pe locul întâi, producătorii dezinformând cumpărătorii pe linia performanțelor produselor scoase la vânzare. În 1984, pe primul loc s-a situat încălcarea legilor referitoare la export, scoțându
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
accesului la ele. Una dintre cele mai interesante metode de testare și evaluare a securității unei rețele este metoda A & P (Attack & Penetration - atacă și penetrează) care se bazează pe un scenariu real de atac, incluzând capacitatea de a vizualiza, sustrage, modifica, distruge sau de a interzice accesul la informațiile companiei în calitate de „entitate din exterior”, care nu cunoaște operațiunile organizației, și de „entitate din interior”, consultant, auditor sau partener de afaceri. Aceste scenarii se aplică la nivelul Internet, intranet, extranet și
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
conceptuală a subiectului și impregnează discursul, subordonându-și mai ferm materia istorico-literară utilizată spre exemplificare, ierarhizarea judecăților, strunind într-o măsură libertatea asociativă a eseului. La ofertele temei se adaugă și o disponibilitate ludică, învederând tentativa autorului de a se sustrage capcanelor din „tratatele” serioase. Astfel, bibliografia enormă, ce tinde spre exhaustivitate, depășește bilanțul simplificator de opinii și pare uneori articulată și exhibată ironic, parodic, în acest „tratat” de comicologie, cel dintâi la noi. Aceluiași domeniu, complinit cu un exercițiu de
POPA-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288911_a_290240]