5,643 matches
-
frenezia masochistă. Intri în horă și nu mai ai cale de întoarcere: joci. Și n-ai încotro, activitatea de gospodină este parte integrantă a prețului plătit ca să devenim eligibile în ochii extratereștrilor. Când se combină cu noi, aceștia acceptă înțelegerea tacită că ne vor fi alături la bine și la rău; binele la care se gândesc ei se petrece în cel mai fericit caz de trei-patru ori pe săptămână și de cele mai multe ori se termină mai rapid decât ne-am dori
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
nu zic nu, dar știți cum e: plăcerea fără pasiune e ca deflația fără excedent de cont curent: are viață scurtă. Relația noastră s-a stins încetul cu încetul: s-a ofilit pe nesimțite, apoi am eutanasiat-o prin înțelegere tacită... Coabitarea noastră stârnise o agitație foarte mare și la trattoria, unde colegii mă priveau ca pe protejata șefului: pe față erau toți numai un zâmbet, dar pe la spate îmi puneau bețe-n roate de câte ori puteau... Constatam cu amărăciune: ce mi-
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
o carte de botanică sau de istorie decât o culegere de versuri” (I, 264). Altundeva, mult mai explicit: „O operă de o oarecare importanță nu se naște din cercetări verbale, ci din sentimentul absolut al unei realități. Nici Saint-Simon, nici Tacit nu s-au coborât la literatură. Erau scriitori, nu literați. Un mare scriitor trăiește în limbaj; nu e preocupat de el din exterior. Nu meditează asupra stilului; își are stilul propriu. Se naște cu stilul lui” (I, 288). Dincolo de faptul
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
construcții oximoronice: pe de o parte orgoliul înfrângerii, pe de alta, stigmatele succesului. Între aceste două extreme, care la limită se suprapun, se va putea mișca el însuși. Extreme pe care Cioran și le asumă. Nu întâmplător îl admiră pe Tacit, la care vede „atâta tărie și atâta amărăciune”. Tacit, din care citează la un moment dat: „Căci setea de glorie este ultimul lucru de care se leapădă chiar și cei înțelepți” (I, 275). Cât privește problema discutată aici, iată, Tacit
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
de alta, stigmatele succesului. Între aceste două extreme, care la limită se suprapun, se va putea mișca el însuși. Extreme pe care Cioran și le asumă. Nu întâmplător îl admiră pe Tacit, la care vede „atâta tărie și atâta amărăciune”. Tacit, din care citează la un moment dat: „Căci setea de glorie este ultimul lucru de care se leapădă chiar și cei înțelepți” (I, 275). Cât privește problema discutată aici, iată, Tacit ar fi „fascinat de orgoliu, pe care-l urăște
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Tacit, la care vede „atâta tărie și atâta amărăciune”. Tacit, din care citează la un moment dat: „Căci setea de glorie este ultimul lucru de care se leapădă chiar și cei înțelepți” (I, 275). Cât privește problema discutată aici, iată, Tacit ar fi „fascinat de orgoliu, pe care-l urăște în același timp” (III, 283). Despre Cioran s-ar putea spune exact același lucru, deși ura e mai degrabă dispreț. În schimb, la fel de bine am putea spune că Cioran e sedus
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
să se creadă că ai talente pe care nu le ai decât în germene Ă nu-i oare o înșelăciune, ca să nu spun o escrocherie?” (II, 33). În fine, discutând despre glorie, Cioran invocă, așa cum am văzut deja, numele lui Tacit, dar și pe acela al lui Luther. Primul consacră dificultatea, dacă nu cumva neputința, de a ieși de sub teroarea eului. „Cât de adâncă este remarca lui Tacit că ultima dorință pe care o biruie înțeleptul este dorința de glorie (sau
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
În fine, discutând despre glorie, Cioran invocă, așa cum am văzut deja, numele lui Tacit, dar și pe acela al lui Luther. Primul consacră dificultatea, dacă nu cumva neputința, de a ieși de sub teroarea eului. „Cât de adâncă este remarca lui Tacit că ultima dorință pe care o biruie înțeleptul este dorința de glorie (sau mai degrabă: gloria e ultima prejudecată, ultima vanitate de care se leapădă înțeleptul). Puterea de a rămâne necunoscut e rară, ba chiar inexistentă Ă firește, la acela
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
fără să vi se spună că performanța dumneavoastră este sub standard și că prima dată când ați aflat că conducerea era nemulțumită a fost atunci când v-au chemat și v-au concediat. De prea multe ori, managerii au o înțelegere tacită cu angajații, potrivit căreia lipsa veștilor înseamnă vești bune. Apoi, din senin, aceștia concediază pe cineva fără să îi dea angajatului vreo șansă să își îmbunătățească rezultatele. La o fabrică de plastic din orașul meu, un muncitor a fost chemat
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
caute adâncimi chiar și acolo unde totul pare să fie doar de suprafață! Liliana Negrilă 3.2.4 Camuflarea în lumea viului CAMUFLAREA ÎN LUMEA VIULUI Mariana Fotescu ARGUMENT În fiecare habitat în care există prădători, are loc un război tacit. Armele sunt variate: culori și forme pentru lumea animală, strategii sofisticate în lumea oamenilor. Dar strategia folosită de toți vânații și de toți vânătorii este camuflarea. Societatea modernă, de consum, în care trăim, ne obligă să purtăm" măști". Masca poate
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
dramatice ale filmului, Valerian Sava găsește asemănări evidente și ecouri din Moara cu noroc; Stavrache e, într-adevăr, rudă bună cu Ghiță nu numai în ce privește dorința lui de a aduna avere, ci și în felul cum o face: el acceptă tacit relația dintre soție și popa Iancu, fratele său, căpitan de hoți ca și Lică Sămădăul; pe hangiță o cheamă Ana, ca și pe cea din Moara cu noroc; hanul este așezat într-un spațiu cu virtuți tragice conținute; însingurarea și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
arar, alene, greoi ca în vis. E drept că suntem în actul III, după teribilul incendiu, când "toți sunt obosiți, aproape că dorm" și e "o atmosferă întunecată". Dar în spatele paravanelor se simte... lehamitea totală, abandonul, vidul... Se semnează aici, tacit, despărțirea definitivă a fiecăruia de ceilalți. Violent, fascinant, tulburător spectacolul lui Alexa Visarion ne avertizează parcă: "Aveți-vă ca frații și mâncați-vă ca câinii." (Valentin Silvestru) [...] Paravanul lui Cehov, obiect metaforă ce domină finalul actului III, a devenit strategie
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
aduce în scenă o lume de antieroi, prin care se concretizează tema degradării vieții politice, sociale și private. Un argument care sprijină această aserțiune este modul în care evoluează relația dintre Cațavencu și Tipătescu, de la conflict la reconciliere, la acceptarea tacită a farsei alegerilor și a valorilor trucate. Pe fondul imoralității ce invadează viața publică și privată, cele două personaje ilustrează elocvent, cred eu, comportamentul unui „homo politicus“, perfect adaptat unei soțietăți fără prințipuri, în care „alesul“ nu poate fi decât
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
gonist și antagonist se modifică, Ghiță intrând în mecanismul necruțător al afacerilor necinstite ale lui Lică. Voința și forța lăuntrică a lui Ghiță se năruie treptat, sub ispita năval nică de a vedea banii grămadă înaintea sa. Sub complicitatea acceptată tacit, însă, între cei doi bărbați are loc o confruntare subterană pe viață și pe moarte: hotărâți amândoi și simțind fiecare că șia găsit omul (cap XII). Această înfruntare va sfârși prin ho tărârea lui Ghiță de ai aduce lui Pintea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
acte de încântare si seducție (folosindu-se din belșug cuvinte cu impact emoțional ca „încredere", „cooperare" etc.), la aceste prime contacte participând interlocutori fermecători. în momentul negocierii propriu-zise, atât interlocutorii, cât si discursul se schimbă. B. Substituirea îngăduie abandonarea acordurilor tacite, renunțarea la promisiunile indirecte si anularea eventualelor concesii verbale. Această metodă are si mai mult succes dacă reprezintă o variantă a „autorității limitate" (negociatorul face unele concesii de natură verbală, apoi, când „partea adversă" pare suficient de „prinsă", intervine șeful
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
prin "critica rațiunii istorice" este axată "pe conceptul de semnificație, și nu pe cel de valabilitate (cum o făceau contemporanii săi neokantieni), înțelegând subiectul ca viață concretă, într-un context istorico-social anumit"122. "În cadrul presupozițiilor asumate în mod declarat sau tacit, fiecare dintre perspectivele asupra absolutului" este adevărată, comentează Mircea Flonta 123. În același timp însă, după cum spune Dilthey, "oricare este unilaterală. Ne este interzis să vedem aceste laturi împreună. Lumina pură a adevărului o putem zări numai în raze diferit
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Potrivit art. 59 C.com obligația comercială, trebuie să fie executată în locul arătat în contract sau care ar rezulta din natura operației ori din intenția părților contractante. Dacă locul executării nu este stabilit expres în contract și nici nu rezultă tacit din natura operațiunii sau intenția părților contractante obligațiile comerciale trebuie executate la locul unde debitorul își avea sediul său comercial ori cel puțin domiciliul sau reședința la data încheierii contractului. Solidaritatea codebitorilor Potrivit art. 42 C.com. în obligațiile comerciale codebitorii
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
se constată executarea unei operații comerciale. Ca orice înscris sub semnătură privată, factura comercială face dovadă împotriva emitentului și în favoarea destinatarului ei. Dacă factura este acceptată de către destinatar, ea face dovadă și în favoarea emitentului, dovadă împotriva destinatarului. Acceptarea expresă sau tacită a facturii reprezintă un act juridic care obligă pe comerciantul acceptant la plată. Acceptarea facturii trebuie să fie manifestarea voinței persoanei care angajează pe comerciantul persoană juridică în raporturile cu terții. Corespondența comercială Prin corespondență comercială se înțelege orice fel
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
drept sau la o garanție, declarația de acceptare sau renunțare la succesiune etc.). S-a considerat însă ca și alte obligații pot izvorî dintr-un act juridic unilateral: obligația ofertantului de a menține oferta un anumit timp, stabilit expres sau tacit; obligația cuprinsa intr-un titlu la purtător; obligația promitentului fata de terțul beneficiar intr-o situație pentru altul. Aceste din urma obligații au fost considerate aplicațiuni ale angajamentului unilateral de voință. Ceea ce trebuie însă reținut: a nu se confunda contractul
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
răspunderii, dreptul de a denunța unilateral contractul, de a suspenda executarea obligațiilor sau care prevăd în detrimentul celeilalte părți decăderea din drepturi ori din beneficiul termenului, limitarea dreptului de a opune excepții, restrângerea libertății de a contracta cu alte persoane, reînnoirea tacită a contractului, legea aplicabilă, clauze compromisorii sau prin care se derogă de la normele privitoare la competența instanțelor judecătorești. Pentru ca aceste clauze să producă efecte este necesar să fie acceptate, în mod expres, în scris, de cealaltă parte. Se urmărește astfel
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
unui terț, va fi interpretată ca o acceptare a promisiunii de vânzare; prin remiterea voluntara a titlului către debitor, de către creditor, poate fi interpretată ca o iertare de datorie; continuarea locațiunii de către chiriaș după expirarea termenului echivalează cu o manifestare tacită a voinței de a continua relațiile contractuale. Voința juridică se poate manifesta expres sau tacit. Manifestarea de voință este expresă când rezultă din înscrisuri (scripta manent), cuvinte, gesturi sau semne care exprimă incontestabil intenția de a încheia contractul. Manifestarea de
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
a titlului către debitor, de către creditor, poate fi interpretată ca o iertare de datorie; continuarea locațiunii de către chiriaș după expirarea termenului echivalează cu o manifestare tacită a voinței de a continua relațiile contractuale. Voința juridică se poate manifesta expres sau tacit. Manifestarea de voință este expresă când rezultă din înscrisuri (scripta manent), cuvinte, gesturi sau semne care exprimă incontestabil intenția de a încheia contractul. Manifestarea de voință va fi tacită când rezultă din acte sau fapte care, deși nu exprimă direct
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
a continua relațiile contractuale. Voința juridică se poate manifesta expres sau tacit. Manifestarea de voință este expresă când rezultă din înscrisuri (scripta manent), cuvinte, gesturi sau semne care exprimă incontestabil intenția de a încheia contractul. Manifestarea de voință va fi tacită când rezultă din acte sau fapte care, deși nu exprimă direct intenția de a contracta, pot fi interpretate ca exprimând consimțământul de a încheia contractul. Problema care se pune este dacă tăcerea poate fi considerată o manifestare de voință juridică
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
deși nu exprimă direct intenția de a contracta, pot fi interpretate ca exprimând consimțământul de a încheia contractul. Problema care se pune este dacă tăcerea poate fi considerată o manifestare de voință juridică. Tăcerea nu poate echivala cu un consimțământ tacit. Uneori, însă, anumite împrejurări pot da tăcerii o semnificație juridică. Expresă sau tacită, voința juridică produce aceleași efecte. 3.2.1.2.2. Realizarea acordului de voință Contractul este acordul între două sau mai multe persoane cu intenția de a
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
consimțământul de a încheia contractul. Problema care se pune este dacă tăcerea poate fi considerată o manifestare de voință juridică. Tăcerea nu poate echivala cu un consimțământ tacit. Uneori, însă, anumite împrejurări pot da tăcerii o semnificație juridică. Expresă sau tacită, voința juridică produce aceleași efecte. 3.2.1.2.2. Realizarea acordului de voință Contractul este acordul între două sau mai multe persoane cu intenția de a constitui, modifica sau stinge un raport juridic, potrivit art. 1166 C.civ. Nu
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]