2,198 matches
-
seara, câte clopote mai rămaseră în oraș, cu cel mare de la Mitropolie, anunțară capitularea bulgarilor și rein stalarea sfântului în biserica Mitropoliei. Mackensen, prin atitudinea lui în această împrejurare, precum și într a răpirii documentelor de la Academia Română, se arătă plin de tact. doamna lydia philippescu [Una din stările psihologice cele mai interesante era a d-nei Lydia Philippescu,](Ibidem, p. 150.) prietenă cu mine de douăzeci de ani, de când lucram împreună. Primită cu brațele deschise în București la vârsta de 20 de ani
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
sălii de mâncare și văzu defilarea în mare ținută, rămase încremenită: d-na Triandafil la brațul colonelului german în uniformă, în frac I. Militineu, George Lerescu, Nindi Romalo, d-rele Bilciurescu și altele în rochii decoltate, numai fiica colonelului avusese tactul să nu-și schimbe costumul de infirmieră pe o rochie de bal când lumea se mai omora. Biata d-na Pherekyde nu știa unde să se vâre și, după ce îmbrățișă pe prea eleganta ei verișoară, plecă repede acasă, scandalizată de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ne bucurăm împreună de bi nele ce văd că se apropie din ce în ce, acum că a început și Dum nezeul nostru să ne ajute“. Cu câtă mândrie și iubire apropia viața soțului de a fiului și cu cât tact îi aduce acestuia singura încurajare care putea să-l atingă în acele clipe de încercare și deprimare între cele două păci. Știrile bune curgeau, fie prin Wangler, de la ofițerii germani, fie prin scrisorile de acasă și din Moldova, ce primeam
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
sub ochii ei, cu vederea, poate, prea scurtă, și fusese nevoit să recurgă la d-na Mavrogheni. D-ra Romalo era tipul clasic al domnișoarei de onoare, foarte frumoasă, înaltă, impozantă, distinsă, rezervată, se zicea că nu prea inteligentă, dar avea tact și nici odată nu fu atinsă de nici o insinuare. Mai târziu, măritându-se cu d. Serge Voinescu, părăsi Curtea. Pe la 1886, terminându-și studiile la Geneva, își luă rândul Joița Davila, devenită orfană prin moartea generalului. Într-adevăr, în acel
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
reluă viața ei lumească, dar de veci singuratică. Doamna Olga Maurojeny devenise marea doamnă de onoare, datorită regelui pe care îl ținea în curent cu toate cele petrecute în cercul reginei. Aducea astfel un mare serviciu și acesteia. Avea un tact și o cunoștință desăvârșită a lumii noastre. Era însă pasionată, când judeca pe cineva era fără apel și nu se sfia pentru a-și explica verdictul. Astfel, aflând că Lincuța Romniceanu comi sese o mare necuviință față de tatăl său și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
care nici dânsa nu o putea suferi. Ținea mult la rudele ei și mai ales la frate său, Alex. Catargi, căruia contribui să i se dea legațiunea din Petersburg. Deși nu era înaltă, dar subțire, avea o înfățișare impozantă, un tact deosebit, o inteligență subtilă și un aer de grande dame, care îi prindea minu nat în rolul ei. Cu toate capriciile și fanteziile reginei, a știut să mențină la Curte o bună ținută și o atmosferă demnă, care se împrăștie
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
iluștri" l-aș situa, pe primul loc, fără ezitare, pe Ion Nicolau, titularul catedrei de patologie între anii 1936 și 1939 și al catedrei de pediatrie între anii 1939 și 1953. Astfel de clasificări sunt subiective și par lipsite de tact. Dar Nicolau a fost o excepție căruia nu i se potrivesc regulile. Era de proveniență bucureștean, format în celebrul Institut "Cantacuzino". Ca și ceilalți "cantacuziniști", avea o cultură uriașă și era de o erudiție medicală neobișnuită. O biografie rezumativă ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
brutal, terorist am putea spune, în felul cum era alcătuită revista, controlau sumarele și tot ce era pus în pagini, emițând pretenții a căror neglijare atrăgea cele mai grave învinuiri, până la aceea de nepatriotism. Cu suplețe, cu inteligență, cu un tact poate neașteptat de la firea lui impulsivă, G. Ivașcu a condus ambarcațiunea României literare pe ape mereu învolburate și printre stânci mereu amenințătoare. A făcut și destule concesii, cu neputință de evitat, de altfel, dar a izbutit, cu prețul lor, să
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
probleme cu care se confruntă Fabiani. Totuși părerea lui Vespucci despre activitatea lui Fabiani era foarte bună: "Scis etenim ipse quantopere fide et taciturnitate văleat, quantumve în scribendo velociter et concinne literarum caracteres exprimat..." ["Știi și tu valoarea, seriozitatea și tactul de care dă dovadă, si cu câtă rapiditate și elegantă scrie propriile scrisori"]. În data de 22 noiembrie 1511 Ser Luca apare că unul dintre angajații din cadrul cancelariei care se regăsește în calitate de martor la redactarea testamentului lui Machiavelli 112. Fabiani
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
în viața mea cărora vreau să le dedic victoria. Unul este cumătrul meu, Rică Pârâianu, care și-a sărbătorit ziua de naștere și mi-a urat succes aseară, iar al doilea este președintele asociației Top Sport, Constantin Apostol, care, prin tactul de care a dat dovadă, a știut să ne mobilizeze și să ne facă să jucăm așa cum jucăm acum.” Antrenorul Științei s-a ferit să mai facă remarcări: “Mi-am propus ca atunci când vom avea de remarcat pe cineva să
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
adică nestabilitatea în guvern, nesiguranța de a doua zi, continuă și sub noua domnie a Principelui Carol. Dacă însă ar fi trăit el zece ani mai mult, desigur ar fi revenit asupra celor scrise la 1867. În adevăr, nu puțin tact, nu puțină răbdare și pricepere în conducerea afacerilor statului, nu puțin curaj și patriotism au trebuit tânărului Principe, ca să aplaneze atâtea asperități, să se strecoare prin atâtea primejdii într-o țară care nu-l cunoștea, pe care nu o cunoștea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
presiuni asupra națiunilor dezvoltate să coboare barierele tarifare împotriva importurilor africane și a propus ca jumătate din ajutorul adițional promis la Monterrey să meargă în Africa. În al treilea rând, propunerile NEPAD, ai căror fondatori le-au declarat, plini de tact, dar neverosimil, ca fiind bazate pe Planul Marshall din 1948, au fost o temă centrală la o întrevedere a G-8 în Kananaskis, Alberta, în iunie 2002. Rezultatul a fost angajamentul de a reduce datoriile a 22 țări africane cu 19
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
al bunului meșteșug („meșteșug“, spuneau cronicarii noștri bă trâni) al vieții noastre, adică primele noțiuni, sensibile, inteligi bile mai Întâi cu buzele, cu limba, cu cerul gurii și cu dinții, despre ceea ce se cheamă bun-gust În toate, măsură În toate, tact, finețe, delicatețe, simț al proporțiilor și fericită știință În alegerea, Îmbinarea și dozarea câtorva elemente din vasta și diversa ordine creatoare a naturii animale și vegetale; cum și o viziune clară, variată și extrem de nuanțată a vieții noastre pe plan
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
căutare. Am stat o dată cu ea la masă, eu, Petre Grant, talentatul desena tor, și cu bunul, priceputul la grătar (Dumnezeu să-l odihneas că!) stimatul patron al cârciumii noastre, Niculae Gherondache. Vă rog să credeți că a fost plină de tact și de cuviință, cum și de o amabilă și rezervată deferență Înaintea curiozității noastre ingrate. Era ca moartă pentru noi toți masculii; trăia numai cu taina ei, de va fi avut-o. Ne am dus apoi, Petre Grant și cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
avut marea surpriză de a fi primiți de o doamnă. O doamnă foarte frumoasă și tânără, extrem de bine îmbrăcată, chiar elegantă, care s-a prezentat "Lili" și ne-a condus la locurile rezervate. Această doamnă ne-a prezentat plină de tact condoleanțele de rigoare pentru pierderea comandantului de grup, a dat dispoziții să fim serviți după ce s-a interesat foarte atent de eventualele noastre preferințe, ne-a servit cu un "stempel" de "Steinhager" (un păhăruț de băutură foarte tare, care era
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
lui pe ruta Călărași!»“ Temerile directorului se dovedesc a fi întemeiate. Furat de poveste, de dramatismul mocnit al istorisirii, tânărul comite mai multe erori ceferiste, pe care șeful de birou din Minister, care a întocmit referatul, le surprinde cu mult tact. El mărturisește că a citit pe nerăsuflate romanul, că n-a mai avut în mână o carte la fel de profundă de circa douăzeci de ani. De pe vremea când era adolescent și citea numai cărți de aventuri și de dragoste. Șeful de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
toată seara ca să pună la punct proiectul unui tip de hârtie igienică de lux, care să salveze de la faliment linia de cartoane. Nici n-a apucat bine patronul să iasă pe ușă, că domnul Milică, faimos pentru lipsa lui de tact, i se adresează doamnei Violeta mai mult decât intim: „Auzi, mămico, pe la Nisa, pe acolo pe unde ți-a plimbat fundu’ grecul ăla al tău plin de bani, hârtia era parfumată?“. „Nea Milică - începe să geamă băiatul cu probleme urinare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
printre profesorii noștri patrioți care mereu ne explicau diferite momente din istoria zbuciumata a Bucovinei, în acei ani grei ai totalitarismului, când nu era voie să se pronunțe acest cuvânt pentru locurile noastre, dar profesorul V. Tiganescu se tranforma cu tact și înflăcărare uneori în profesor de istorie, care era celalta specialitate a sa. În ultima clasa de liceu a fost o perioda și dirigintele nostru, cănd profesorul T.Galan a fost concentrat, atunci am putut să ne dăm seama mai
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93280]
-
omul acesta nu știa să conducă a crescut și mai mult, Însă logica elementară ne spunea că acest lucru nu era posibil, că pe această șosea oricine În afara unui șofer experimentat ar fi căzut de mult În prăpastie. Plin de tact și răbdare, Alberto i-a smuls adevărata poveste. Omul suferise un accident care, conform spuselor lui, l-a lăsat cu o vedere slabă, ceea ce explica de ce luase atît de multe gropi. Am Încercat să-l facem să-și dea seama
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
ca să-și dea contribuția bănească precum și a brațelor, reușind să ridice o adevărată catedrală în localitatea ce o păstorea. Ba, după terminarea acesteia, a reușit să construiască o frumoasă biserică și în filiala Trebeș, devenită apoi parohie de sine stătătoare. Tactul și îndemânarea în a lucra cu sufletele i-au atras aprecierea și stima credincioșilor săi, care la moartea sa, în 1978, l-au deplâns și regretat, păstrându-i o amintire neștearsă în sufletele lor. (Pr. Gheorghe Pătrașcu, Zile de încercare
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
ale excursiei noastre i se păreau a se adăuga în chip fatal mizeriilor generale ale existenței sale. Atunci m-am simțit nefe ricit și eu, mai cu seamă că nu aveam cum să-l ajut... Cu toate acestea am avut tactul și forța de a păstra tăcere, căci ceea ce aș fi putut să-i spun l-ar fi enervat și mai mult pesemne... În sfârșit, la mica serie de accidente (cu totul neglijabile din punctul meu de vedere), a urmat o
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
baia reginei Angliei. Nici nu aveam dispozitive speciale pentru evacuarea materiei grosiere, apoi igienizarea și parfumarea finală a încăperii cu minunatul balsam olfactiv al produsului englezesc Lenor. Nu. Dacă ați încerca să vă imaginați un asemenea decor, aș considera cu tact , delicatețe și deosebită gingășie că imaginația dumneavoastră manifestă grave disfuncționalități și v-aș recomanda necesitatea urgentă a consultării unui specialist în materie. Nu. "Baia" noastră se reducea la o căldare de tablă deasupra căreia, într-o periculoasă poziție de echilibristică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
din tot județul care vor asista la aceeași lecție și abia după aceea vom mai sta de vorbă. Nu știu ce avea de gând să facă el, dar eu m-am dus chiar atunci la inspectorat, m-am plâns de lipsa de tact a inspectorului și mi-am anunțat lecția cu spectatori. Apoi am trecut pe la toate școlile și l-am chemat chiar eu pe fiecare profesor în ziua și la ora stabilită. A fost o risipă mare de energie, dar pe atunci
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
la rutina de zi cu zi: „De ce țipi?“. Sau unele rumegări filosofice de genul „De ce m-ai făcut?“. La astfel de întrebări mama se prefăcea că nu-mi înțelege scrisul, ridica din sprâncene și-mi punea deoparte mesajul, cu mult tact și calm. Începusem și eu să mă întreb dacă Romică avea să o ducă la Felix sau nu, deși înțelesesem din discuțiile dintre soră-mea cu taică-meu că sus-numitul era o prezență fantomatică. După ce a pierdut o primăvară și-
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
manifesta vădit fenomenul de respingere, nu era de invidiat. Tinerețea și lipsa de experiență mă dezavantajau. Dar, specialitatea de psihopedagog și pregătirea inițială de învățător m-au ajutat să fiu acceptat și respectat în scurtă vreme. A fost nevoie de tact și înțelegere, de răbdare și înțelepciune, de clarviziune și fermitate în biruirea dificultăților. Am dobândit, astfel, o experiență utilă care m-a condus la concluzia că aroganța și intransigența, ca și toleranța excesivă și lipsa de autoritate sunt dăunătoare în
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]