2,938 matches
-
350 de articole în presa centrală, locală și agenții" și că "ultima confruntare pentru desemnarea celui mai mare român, din 21 octombrie, a fost [...] lider de audiență la nivel național, aducând în fața micilor ecrane, în medie, 1.468.000 de telespectatori (rating 7,5%, share 18,6%)" (Ibidem). Campania a avut un site propriu (vezi http://www.mariromani.ro, accesat la data de 17.03.2010) frecventat de cel puțin câteva mii de persoane. A apărut și o carte dedicată evenimentului
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
antiromânească în mass-media italiană, media românească a transmis, cu punctualitate și cu comentarii polemice, revista presei. "Violatorul român rămâne tema preferată a presei italiene", era debutul știrilor matinale din Italia. Postul de televiziune Realitatea Tv, era asaltat de mesaje din partea telespectatorilor, care erau citite în direct în timpul emisiunii "Martor ocular". Aceste mesaje erau, invariabil de tipul celui trimis de Marius, un român care locuia deja de zece ani în Italia: "Este o rușine ceea ce se întâmplă aici. Soția mea este italiancă
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
locale italiene. Practic a fost pus la punct o emisiune de știri în limba română care a intrat în undă în zona de nord-vest a Italiei (Piemonte, Liguria, Valle d'Aosta). Aceste zone au un potențial de 170 000 de telespectatori 116. Consulatul statului român de la Torino a promovat o astfel de acțiune fiind sprijinit activ de Ministerul de externe al Statului Român. Acestui program i-a fost alăturată o altă transmisiune, tot în limba română, întitulată "Teleobiectiv" la postul de
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
asemănător dacă am vrea să știm care sunt valorile încarnate de eroii din revistele pentru copii. Dar logica ce stă la baza analizei cantitative permite și aprofundarea documentelor relativ scurte, de genul unei dezbateri televizate care durează 40 de minute. Telespectatorul obișnuit își formează o impresie generală asupra pozițiilor apărate, asupra argumentelor dezvoltate, asupra priceperii participanților, asupra simpatiei sau antipatiei pe care le creează aceștia. O analiză de conținut cuantificată cu ajutorul unui computer per-mite aprofundarea și specificarea. Printr-o analiză lexicologică
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
pe treabă și speră ca prin nebăgare de seamă, postul să nu piardă audiența. Cum asta? Prin sistemul talmeș-balmeș. Adică din emisiunile transmise, trebuie să reiasă clarneclar mesajul actualei echipe manageriale. Și în mare, cam asta ar trebui să înțeleagă telespectatorul din emisiunile sale. Băsescu ar trebui să plece de la Cotroceni, dar ar trebui să stea. E un președinte care face multe greșeli dar face și multe lucruri bune. Mai multe lucruri bune, decât greșeli și mai multe greșeli, decât lucruri
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Păi, să vedeți că m-a luat și pe mine cumva valul, doar din motive strict matematice, din moment ce calculele unor domni, foarte englezi de felul lor, au estimat că două miliarde de inși o să se uite. Și gândiți-vă, câți telespectatori ar fi fost dacă „nunta secolului", n-ar fi picat chiar în zi de lucru, iar cei vreo două miliarde de chinezi nu ar fi avut sarcină de partid și de stat să muncească, până devin prima economie a lumii
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
din cei 11.000, de 0 (zero) kilometri în 2008, 0 (zero) km în 2009, 0 (zero) km în 2010. Imaginați-vă dragi români, care-i îndopați pe „revoluționari" cu bani cum se îndopau cândva curcanii cu nuci, dialogul dintre telespectatorii pakistanezi, indieni sau de pe meleagurile Bangladeshului dacă ar vedea asemenea știri la ei la televizor. Prima replică ar fi o întrebare: „Auzi mă da' România asta nu cumva e țara ceea care a intrat acu' câțiva ani în Uniunea Europeană?". Iar
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
unui chestionar de tip test, difuzat cu ocazia unei seri tematice consacrate burgheziei pe canalul Arte. Construit după o idee a lui Guy Darbois, producătorul acestei seri, chestionarul avea drept obiectiv explicarea, în manieră ludică, a noțiunii de avere. Fiecare telespectator putea răspunde de acasă la întrebări, pe măsură ce apăreau pe ecranul televizorului. Acestea delimitează dimensiunile obiective și materiale, dar și aspectele care țin de experiențele trăite, inclusiv cele afective, care autorizează apartenența la acest mediu. Acesta este sensul întrebării legate de
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
încadrat un comentator de telejurnal. Tipul tremură ca frunza, vorbește repede, foarte precipitat, cu ochii bulbucați, privind mereu într- o parte și alta de parcă s-ar teme de vreo lovitură, și cu broboane de transpirație rece pe frunte, spune: “Stimați telespectatori, întrerupem știrile noastre din această seară pentru a vă comunica o știre extrem de importantă”. Imediat apare pe întregul ecran scris cu roșu, mare și fosforescent, “BREAKING NEWS” (ca să înțeleagă tot americanu’, nu numai românu’). Acesta apariție va trebui să pâlpâie
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
insuportabilă. Prezentatorului TV i se face resuscitare prin respirație gură la gură de o frumoasă asistentă, care știindu-l căsătorit, nu se știe ce gânduri clocește acum sub zulufii aurii. În film apare clar și fără dubii cum mai mulți telespectatori leșină și nu are cine să-i resusciteze, nici măcar să dea telefon la 112. În cele din urmă toți cei vreo șase-șapte bucăți telespectator dau creștinește colțu’ și în felul acesta filmul bifează primele crime în serie, crime perfecte, cu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
gânduri clocește acum sub zulufii aurii. În film apare clar și fără dubii cum mai mulți telespectatori leșină și nu are cine să-i resusciteze, nici măcar să dea telefon la 112. În cele din urmă toți cei vreo șase-șapte bucăți telespectator dau creștinește colțu’ și în felul acesta filmul bifează primele crime în serie, crime perfecte, cu alibiuri beton, fără a putea fi prinși vreodată făptașii. Doar când este absolut convins că leșinații au clacat definitiv și nu mai suflă, reporterul
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
convins că leșinații au clacat definitiv și nu mai suflă, reporterul special se adună voinicește din șanț, se ridică direct în picioare, își șterge elegant fruntea și mucii cu mâneca, apoi clătinându-se ca de o grea povară, comunică: “Stimați telespectatori, am întrerupt programul obișnuit al știrilor de la ora cinci, numite și „Necrologul de la ora cinci” , pentru a vă da o știre extrem de importantă: în ultima zi nu a fost nici o crimă. Și nu numai atât, se pare că nu s-
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
ora cinci, numite și „Necrologul de la ora cinci” , pentru a vă da o știre extrem de importantă: în ultima zi nu a fost nici o crimă. Și nu numai atât, se pare că nu s-a întâmplat nimic senzațional. Absolut nimic, stimați telespectatori! Rămâneți în continuare cu noi, vom reveni în scurtă vreme cu amănunte, legat de această informație”. Izbucnește în plâns, cade la loc în șanț, pitindu- se bine, fiindcă detectivul Puarot (așa se va numi detectivul din filmul meu) deja plecase
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
acel decembrie al idioțeniei generale, era undeva la Buzău în „oastea țării”, și o spune pesonal, că s-a comportat eroic. Zice el cu aplomb: „Am prins teroriști la Buzău. Intrau în unitate după muniție și armament.”. Nui așa stimate telespectator că rămâi uimit la asemenea declarație. Iată că în sfârșit, cineva are curajul să spună pe șleau adevărul! Nu simțiți că este un moment înălțător, în dezlegarea încurcatelor ițe ale terorismului din timpul revoluției? Întrebat fiind de moderator dacă nu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
partea rezervată divertismentului și sociabilității reprezintă 30% din timpul cât o persoană de peste 15 ani este trează și depășește timpul afectat activităților casnice 3. Ceea ce se consumă din belșug sunt ficțiunile și jocurile 4, muzica și călătoriile. În 2001, fiecare telespectator francez a privit timp de 74 de ore filme la cinematograf și timp de 262 de ore ficțiune televizuală. Turismul a devenit prima industrie mondială: în 1998, numărul turiștilor se ridica la 625 de milioane, iar previziunile menționează 1,6
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
faza III, produsele purtătoare de sens hrănesc infinit mai mult decepția consumatorilor decât produsele utilitare. Să ne întoarcem la televiziune. Se știe că, odată cu apariția telecomenzii, zappingul a devenit o practică pe cât de obișnuită, pe atât de generală. Fără îndoială, telespectatorii „zappează” pentru a evita reprizele de publicitate, dar și pentru a căuta „altceva”, pentru a găsi un program mai atrăgător. Cum să nu recunoaștem în acest fenomen expresia insatisfacției, a decepției, a iritabilității cărora publicul le cade pradă? Dacă schimbarea
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
altceva”, pentru a găsi un program mai atrăgător. Cum să nu recunoaștem în acest fenomen expresia insatisfacției, a decepției, a iritabilității cărora publicul le cade pradă? Dacă schimbarea canalului este atât de frecventă, înseamnă că, mai mult sau mai puțin, telespectatorul se plictisește, înseamnă că o decepție - desigur, nu foarte profundă, dar totuși reală - sălășluiește cvasistructural în raportul cu micul ecran. Această situație e inedită. În societățile tradiționale, viața materială era dificilă, uneori constituind chiar o sursă de spaime sau de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
invidie, nici ranchiună și nici dorința secretă de a asista la prăbușirea lor. Mediatizarea fericirii trece dincolo de marile celebrități. În faza III crește numărul emisiunilor de televiziune centrate pe indivizi obișnuiți ale căror vise frumoase se împlinesc chiar sub ochii telespectatorilor. „Staruri la domiciliu”, „Vis de o zi”: televiziunea se prezintă ca o instanță magică și generoasă, un fel de Moș Crăciun care împarte daruri și călătorii, șterge datorii, îi ajută pe nevoiași, organizează întâlniri excepționale: numai și numai fericire. Jocurile
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
produs cele treizeci de rebuturi, corespunzând celor 10.000 de produse livrate. Subansamblele defecte au fost împachetate separat. Sperăm să fiți mulțumiți”. Prima glumă ilustrează mecanismul constituirii sensului în strânsă dependență cu contextul. Gluma evocă un context împărtășit cultural de telespectatorii serialului Star Trek și poate fi înțeleasă doar de cei care cunosc acest context: Lt. Worf este un personaj din Star Trek. El face parte din societatea extraterestră Klingon. El repetă adeseori un proverb klingonian: „It’s a good day
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
construcției personajelor filmice, plecând de la cele livrești, cât și de sincronicitate, de pliere a emoției, între personajele de pe ecran și vocea celor care le dublează). Secționarea, apoi, seriala a filmului rupe legătură și emoția eventuale care s-ar crea între telespectator și personajele filmului. Timpul scurs între difuzarea unui episod și a următorului diminuează receptarea din punct de vedere emoțional. Telespectatorul va trebui să facă un efort emoțional pentru a reintră în atmosferă episodului anterior și a face racordul cu ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
vocea celor care le dublează). Secționarea, apoi, seriala a filmului rupe legătură și emoția eventuale care s-ar crea între telespectator și personajele filmului. Timpul scurs între difuzarea unui episod și a următorului diminuează receptarea din punct de vedere emoțional. Telespectatorul va trebui să facă un efort emoțional pentru a reintră în atmosferă episodului anterior și a face racordul cu ceea ce urmează să se întâmple. Dramă romantică. Așa ar putea fi și este, de fapt catalogat filmul. Povestea a doi tineri
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
manifestare a abilității de a da formă ideilor, sentimentelor și orientărilor personale. Ecranizarea operelor literare este, fără îndoială, o abordare creativă care necesită atât o interpretare selectivă, cât și abilitatea de a recrea și susține o tonalitate deja stabilită. În ceea ce privește telespectatorii, oricât de nemulțumiți ar fi aceștia de rezultat și de abaterile de la original, ei au continuat să-și dorească să vadă cum arata cărțile. Creându-și în mod constant propriile secvențe mentale cu evenimentele și personajele din române, ei au
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
bani este prin vânzarea culturii britanice. Asemeni Mării Britanii, serialele și producțiile cinematografice s-au schimbat și ele. Fidelitatea față de român nu mai avea aceeași importantă covârșitoare. Ceea ce conta acum era abilitatea de a atrage o gamă mai largă de telespectatori, să spună o poveste frumoasă, susținută de imagini fascinante. Astfel, stilul hollywoodian și cultură britanică au fuzionat. Televiziunea britanică a încercat pentru prima dată o astfel de fuziune în 1986 cu Northanger Abbey, dar nu cu un foarte mare succes
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
John Thorpe se destind în băile române, iar generalul Tilney are un vultur american pe post de animal de companie. Această producție a fost un punct de plecare pentru televiziunea britanică mai devreme decât era așteptat, șocând pe mulți dintre telespectatorii obișnuiți cu seriale mai temperate. O altă creație importantă a lui Jane Austen, dramă romantică Mândrie și prejudecată, din 1995, o are ca protagonistă pe Elizabeth Bennett, una dintre cele cinci surori care trăiesc într-o zonă rurală britanică în
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Nici grădinile italiene din film nu se potrivesc cu descrierea făcută de Austen grădinilor din Pemberley. În schimb, ne sunt arătate grădini formale, cu arbuști de tisa și gazoane cu modele geometrice. Imaginile acestea nu fac decât să-i întărească telespectatorului convingerile că Darcy este un om rigid și sever, pierzând mult din latura lui mai sensibilă. Aceasta poate fi și o explicație a faptului că producătorul filmului i-a încredințat lui Darcy un câine mare cu ochi blânzi, care ar
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]