61,456 matches
-
ele cît de repede poate. O sarcină care mie una mi se pare nițel ipocrită. După cîte pelicule văzute și scrise" te faci cronicar de film orientat doar către pelicule viitoare? Se poate considera atunci că ți-ai făcut și temele trecutului? Aș prefera hibridul, încrucișarea dintre criticul de film și analistul de film (calchiez din engleză, firește), ultimul avînd privilegiul unei aprofundări eseistice a subiectului, care ar fi oricum mai de sinteză", dar și a evitării - parțiale, cel puțin - a
Culmea reconstrucției piscinei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10581_a_11906]
-
Facultății pentru Istorie, Arte și Orientalistică) nu face excepție. Coordonatorul său, profesorul Helmut Loos, originar din Bonn și sosit în Leipzig în urmă cu zece ani din Chemnitz, este neobosit în promovarea istoriografiei muzicale și a cercetărilor de arhivă cu tema muzicilor est-europene, intenționând să creeze treptat o rețea de cunoștințe și să faciliteze compararea realităților muzicale din diferite regiuni central- și est-europene. De aceea, Helmut Loos organizează anual un simpozion internațional la care participă de regulă cercetători germani, austrieci, unguri
Ucraina acasă la Mendelssohn by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10607_a_11932]
-
să faciliteze compararea realităților muzicale din diferite regiuni central- și est-europene. De aceea, Helmut Loos organizează anual un simpozion internațional la care participă de regulă cercetători germani, austrieci, unguri, polonezi, cehi, ruși, români, ucraineni ș.a. De curând (între 6-10 mai), tema centrală a fost Ucraina, iar simpozionul de la Mendelssohnhaus s-a integrat între două rame concertistice, un recital de pian în aceeași locație și un concert simfonic la Radiodifuziunea locală, MDR (Mitteldeutscherrundfunk). Ce nu știm despre muzica ucraineană Toate acestea au
Ucraina acasă la Mendelssohn by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10607_a_11932]
-
acum "digitalizați", simplul fapt de a le prezenta este impresionant, chiar emoționant. Spiritul științific revine când le compari cu partitura bartókiană în care aceste surse se regăsesc. În fine, câteva referiri concrete la partituri ale compozitorilor ucraineni contemporani au întregit tema simpozionului cu subtitlul "Idee și istorie a unei mișcări muzicale naționale în contextul său european". Am preferat (unei căutări școlărești de corale luterane în piese de Edison Denisov, Valentin Silvestrov ș.a., sau unei de altminteri acribice analize a concertelor lui
Ucraina acasă la Mendelssohn by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10607_a_11932]
-
poate deveni o fatală amenințare e - pentru Era Desperado - o chestiune de cantitate mai mult decât de noutate. Jonathan Swift a fost, în acest sens, un Desperado avant la lettre, și destui alții ca el. Ceea ce apărea însă izolat - ca temă, mai ales - în pre-modernism, apare în trans-romanul de care vorbim constant și nu numai ca temă. Ajungem aici la convenția verbală a trans-romanului, convenția de la care am pornit când am discutat inovația modernistă. Aparent limbajul trans-romanului e clar și reconfortant
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
de noutate. Jonathan Swift a fost, în acest sens, un Desperado avant la lettre, și destui alții ca el. Ceea ce apărea însă izolat - ca temă, mai ales - în pre-modernism, apare în trans-romanul de care vorbim constant și nu numai ca temă. Ajungem aici la convenția verbală a trans-romanului, convenția de la care am pornit când am discutat inovația modernistă. Aparent limbajul trans-romanului e clar și reconfortant. Trans-romancierul fuge de neclaritate din toate puterile. Tehnica lui este aceea de exacerbare a suspansului prin
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
lucru devine convenție și că orice convenție (ca orice altă lege pe pământ) e făcută pentru a fi dărâmată? Ceea ce e totuși înspăimântător la acest joc secund contemporan este că undeva, la rădăcina glumei cu convenția, încolțește și certitudinea filozofică - tema esențială a trans-romanului Desperado - că viitorul (și nu e vorba de viitorul fericit din basm) - viitorul omului pe pământ s-a rupt, a murit. Acest tragism tematic este cauza neîncrederii formale a trans-romanului în convențiile de orice fel.
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
tablou orientativ al expeditorilor de scrisori. Corespondenții cei mai frecvenți rămân istoricii și filologii, dar aria problematică e mult mai extinsă. Enciclopedismul preocupărilor lui Nicolae Iorga e prea bine cunoscut. Așa se explică faptul că Valeriu Bologa îl consultă pe teme de istoria medicinei, iar Petre Sergescu îi relatează succesele sale în susținerea unor conferințe de istoria matematicii. Multitudinea domeniilor din viața universitară clujeană în care Nicolae Iorga este implicat sau solicitat nu este o surpriză. Pentru că în volum avem numai
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
Iorga din 1919 până în 1940 reușesc să reconstituie diagrama unei relații, dar și să reamintească efortul de construcție a unei puternice și durabile Universități în centrul Ardealului. Explorarea arhivelor Bibliotecii Academiei Române, valorificarea fondului personal Andrei Pippidi, selecția scrisorilor pe o temă majoră, redactarea unui aparat critic util și substanțial sunt operațiuni documentare realizate de Petre }urlea și Stelian Mândruț cu multă trudă și un desăvârșit profesionalism, favorizând o instructivă călătorie în trecut.
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
sfîrșit, răspunse primul romancier, scoțînd din buzunarul jiletcii o cutioară de sidef. Mi-a lăsat cutia cu purici mie." Așa că romancierul "împroprietărit", care-și drămuiește proza în foiletoane, trece la treabă. Era într-o vreme cînd "țara", ca titlu, ca temă, se purta. Doar că el îi scoate altă față, nu gravă, cum erau și cele desenate în respectul tradiției, și celelalte, întocmite din crize și deplîngeri. Kutyland-ul lui Arghezi e România moftului. Bunăoară, insul nostru, scriitor, poftește să se urce
Un regat nițel absurd by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10595_a_11920]
-
cultural și de ce merită să te duci acolo. Are 98 de pagini format A4, hîrtie lucioasă și poze color. Costă 2,9 lei noi. Articole scurte și bine scrise, fără parti-pris-uri sau balcanisme. Am remarcat, în numărul acesta, o delicioasă temă inactuală: Trapezista și Cișmigiul văzut de sus, de Lucian D. Cișmigiu. Este vorba de Leona Dare, pe care o putem vedea în trei poze, "una dintre cele mai voluptuoase femei din epocă", adică de la sfîrșitul secolului al XIX-lea, cea
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10610_a_11935]
-
cenzuri. Frumoasă și lista din articolul Bestseller-urile mele de Simona Sora (cu titluri precum Despre Îngeri de Andrei Pleșu, Ușa interzisă de Gabriel Liiceanu, Bietele corpuri de Sonia Larian etc.), precum și fraza ei finală, care amintește de o celebră temă despre cărți a lui Nicolae Manolescu: "Să nu uităm însă că majoritatea cărților vii, adică citite, nu stau în ruptul capului la locul lor, se pitesc pe sub pat, cad în spatele biroului, alunecă în interiorul fotoliului sau pleacă adesea, fără să spună
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10587_a_11912]
-
Gheorghe Grigurcu Sacrul reprezintă, o știm prea bine, una din temele cele mai generoase ale artelor plastice. Dar raportul sacrului cu acestea, cu plăsmuirile artei în genere se cuvine abordat într-o perspectivă mai profundă ce ne îngăduie a împărtăși gîndul că arta, indiferent de subiectul, de orientarea, de mijloacele sale
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
curentul trece", cînd, altfel spus, relația magistru-discipol se convertește într-una de colegialitate și parteneriat, apare șansa reală ca perioada doctorală să devină cu adevărat formativă. Nu-mi fac iluzii, lucrul acesta se întîmplă rar, iar motivele sînt diverse: uneori tema lucrării e prost aleasă, ori candidatul e mai interesat de obținerea diplomei decît de valoarea tezei, ori raporturile dintre autor și îndrumător încremenesc într-o cordialitate rece și formală (din vina unuia, a celuilalt sau a amîndurora), ori profesorul e
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
din ce pricini, cu părintele cam troglodit al lui Darie, e cînd batjocura dezinhibaților ei elevi, cînd un fel de zînă păcălită. Pînă aflăm că domnița rătăcind, sfioasă, prin cancelarii e, de fapt, una din fecioarele despletite, încasîndu-și pedeapsa. O temă de interbelic. Se amestecă, în cărticica lui Vinea, pe care-o cunoscuseră, la jumătatea anilor '20, paginile Contimporanului, sumedenie de stiluri. Unul e de evocare, păstrînd destul din duioșia lui Pillat: "iată, această femeie în crinolină este bunica pe care
Avangarda înapoi! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10637_a_11962]
-
aport individual benevol. Sau pentru că nu intră în fișa postului. Angajatul român e un tip/ o tipă cu personalitate? Care-i sînt calitățile și defectele stas? Sînt cert și multe orgolii, dar aș prefera să mă abțin de la generalizări pe tema personalității, căci nu am competențele necesare pentru a evalua. Aș spune doar că este în general un angajat... dezangajat de ceea ce se întîmplă în întreprindere, ceea ce nu este numai vina lui, dar este clar un defect. Credeți că angajatorul român
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
în alt fel este o experiență curentă. Dar ce te faci cînd relatarea unui gazetar este alterată de o antipatie apriorică și cu neputință de vindecat? Ne gîndim la conferința de presă de la GDS, din joi 4 mai, avînd ca temă parteneriatul dintre AER și Ministerul Culturii. Incompatibilitatea de opinii între Gabriel Liiceanu, președinte al Asociației Editorilor din România (AER), și ministrul secretar de stat Ioan Onisei a făcut ca de proiectul parteneriatului să se aleagă praful. Acest episod l-am
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10631_a_11956]
-
am găsit înfățișat în două reviste culturale bucureștene: Revista 22 și Observator cultural. În prima revistă, Rodica Palade comentează sobru și nepărtinitor episodul petrecut pe 4 mai la sediul GDS, dar o face în așa fel încît cititorul poate înțelege tema dezabterii, scopul participanților (organizarea Tîrgului de carte Bookfest) și miza întîlnirii (fondurile de trebuință pentru organizarea tîrgului). Să citim acum același episod descris de Ovidiu Șimonca în Observator cultural de săptămîna trecută. Pe Șimonca nu-l preocupă defel fondul chestiunii
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10631_a_11956]
-
atunci scutește-mă de dijmă,/ de spaima de-a fi viu, de cifra șapte,/ îngăduie-mă ca noroi pe cizmă/ căci, ori de câte ori te simt pe-aici, mă/ frec de zid și zidul îmi dă lapte." (Copil de zid ). Indiferent de tema aleasă și de registrul în care o plasează (grav ori ironic, amar sau sentimental), poetul își obține efectele printr-o aparentă jonglerie de cuvinte, scoasă dintr-o inepuizabilă fantezie lexical-asociativă; la un nivel mai profund, prin identificarea și actualizarea latențelor
Elegii de când era mai tânăr (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10639_a_11964]
-
după scandal, ignorând toleranță. țoapa este un complex de atitudini fără opreliști. Merge în autoturisme luxoase, uitând de căruță cu sau fără coviltir. În cotidianul Jurnalul Național, din 18 septembrie 2006, Carmen Dragomir a avut un dialog relevant pe această temă cu Ion Cristoiu. La întrebarea, știe, țoapa, că e țoapa, răspunsul a fost ferm. Nu! La tot pasul caută să se remarce, acele inconfundabile femei-patroane, cu păr pe picioare, gâtițe cu rochii țipătoare, îmbibate cu transpirația de rigoare. Sunt din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
evenimente literare rodite în America Latină, Asia, parte din Africa sau în țările europene asupra cărora se resimt încă tentaculele sovietice? Desigur, un răspuns ar fi obsesia exotismului. Să stârnească într-atât potențialul lector? Un altul ar fi evenimentul dramatic, ambele teme cu influență revelatoare în (re)defi nirea, chiar, (mulți)dimensionarea fenomenului literar. Oricât de incitative sunt asemenea subiecte, ele, totuși, nu au produs o mutație considerabilă a valorilor. Sau a identităților. O privire asupra dimensiunii estetice relevă faptul că marile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
pictură la București când mi-a spus: Modelul meu a fost Emil Ștefănescu, păcat că nu am avut talentul lui. Îmi aduc aminte de cum Emil ne-a povestit odată, (erau o plăcere orele de desen când după ce ne dădea o temă de desenat ne povestea lucruri interesante, mai ales pentru noi, tineri însetați de noutăți) cum, când era student la Belle-Arte, a participat și el cu o pictură la o expoziție la vernisajul căreia a venit și Regina Maria. Spre surprinderea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
pliante, cărți, broșuri, casete video, etc., pentru a le pune la îndemâna credincioșilor. o mai bună conlucrare a preoților cu: medicii ginecologi și întreg personalul medical, politicienii, juriștii, sociologii, reprezentanții asociațiilor Pro vita, Primul pas etc., pentru prevenirea avortului. conferințe pe tema avortului. atunci când perspectiva unei căsătorii nu există sau situația materială este cu adevărat un obstacol pentru menținerea sarcinii, există o șansă: adopția. conștientizarea tuturor privind gravitatea acestui păcat și numărul foarte mare de avorturi care s-au făcut și se
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
nr. 1886, 6 iunie, anul 1996, p. 1. footnote> Cercetările recente relevă faptul că România este și acum în fruntea Europei în ceea ce privește numărul de avorturi. publicarea de către preoți, și nu numai de către aceștia, a unor articole serios alcătuite privind această temă. o soluție propusă de părintele Nicolae Tănase - parohia Valea Plopului jud. Prahova, ar fi ca, femeia să poată lăsa copilul după naștere, spre întreținere și creștere, la o familie cu mulți copii, care să fie îngrijită și de comunitatea parohială
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
clar decât în oricare dintre lucrările sale modul în care înțelege autorul unirea cu Dumnezeu. Sfântul Grigorie susține că unirea cu Dumnezeu reprezintă scopul însuși al operei In Canticum canticorum. Acest studiu se va concentra pe unirea mistică divină ca temă organizatoare a omiliilor și vom argumenta că înțelegerea sfântului asupra unirii cu Dumnezeu este întru totul fondată pe exegeza sa asupra Sfintei Scripturi. După Sfântul Grigorie, scopul primordial al imagisticii încărcate de sexualitate din textul însuși al Cântării Cântărilor este
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]