2,516 matches
-
descriu relații spațiale sau arată dimensiunea prin deschiderea palmelor în lateral. De exemplu, profesorul poate gesticula cu mâna pentru a indica direcția în care trebuie să se deplaseze un grup de elevi. 7) Mișcări ritmice (rhythmic movements): gesturi care indică tempoul comunicării didactice sau al altor acțiuni. Asemenea unui dirijor care impune muzicienilor același ritm, gesturile dirijorale 118 mențin fluența ritmului de vorbire al profesorului, asigurând dinamismul și forța comunicării. 8) Sublinierile (underliners): gesturi prin care se evidențiază un cuvânt, o
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
gândirii); b) kinetografe (arată funcționarea corpului uman sau o acțiune concretă); c) pictografe (sugerează o imagine, mărimea unui obiect); d) bastoane (accentuează anumite cuvinte); e) reglatorii (mențin și controlează interacțiunea); f) mișcări spațiale (descriu relații spațiale); g) mișcări ritmice (indică tempoul discursului și al acțiunii). Exerciții de eficientizare a comunicării gestuale 1. Dacă analizați definițiile gestului din perspectiva relației gest-cuvânt observați cum unele susțin inseparabilitatea sau separabilitatea limbajului gestual de cel verbal. Explicați și analizați variabilele care diferențiează limbajul gestual de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
reprezentativ pentru elita artistică din Iașii anilor 19201940 trebuie să citească și memoriile pianistului Radu T. Constantinescu (1900-1986), profesor, director al Conservatorului ieșean și principal fondator al Filarmonicii din Capitala Moldovei. Figurile descrise în paginile sale inspirate defilează într-un tempo susținut de forța sufletească a naratorului, în stare să retrăiască la vârsta de 80 de ani tot ce i-a marcat destinul în mod definitiv. Muzicienii, scriitorii, pictorii, profesorii, medicii aduși în prim plan cu o vorbă de spirit, un
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
reprezentativ pentru elita artistică din Iașii anilor 19201940 trebuie să citească și memoriile pianistului Radu T. Constantinescu (1900-1986), profesor, director al Conservatorului ieșean și principal fondator al Filarmonicii din Capitala Moldovei. Figurile descrise în paginile sale inspirate defilează într-un tempo susținut de forța sufletească a naratorului, în stare să retrăiască la vârsta de 80 de ani tot ce i-a marcat destinul în mod definitiv. Muzicienii, scriitorii, pictorii, profesorii, medicii aduși în prim plan cu o vorbă de spirit, un
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
persoana a III-a singular), pară (substantiv sau adjectiv, genul feminin singular) vs. pară (verb, modul indicativ, timpul perfect simplu, persoana a III-a singular) etc. Intonația realizată "prin îmbinarea variațiilor de înălțime cu intensitatea și durata sunetelor, cu pauzele, tempoul și ritmul vorbirii și cu alte elemente fonice, legate de timbrul sunetelor și de culoarea vocii: mirată, emoționată, nedecisă etc." (Turculeț, 1999, p. 256) este cea care generează curba melodică a mesajului oral, reprezentată în scris prin semne de punctuație
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
la tărâmul pe care l-a dorit Chopin“. Ultima parte a programului, aranjamentul făcut de Enescu primei rapsodii române, este și ea cotată ca succes, Luiza Borac evitând „exagerarea piesei în termeni de volum sau forțarea neplăcută în schimbările de tempo“. Cronica lui Evan Dickerson a apărut în „Musical Pointers“, o revistă publicată pe web, din 2002, și care, ca și „Seen and Heard International“, are ca program editorial recenzarea evenimentelor muzicale live și a discurilor din întreaga lume. Recitalul Luizei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
sinuos. Intervine apoi o mișcare mai domoală (un poco meno allegro) - trio-ul. Melodia oboiului și a fagotului prim, susținută de ceilalți suflători, creează - împreună cu sprinteneala gingașă a viorilor - efecte pline de farmec. Melodia ia amploare. Sonoritățile descresc apoi. Reapare tempo-ul inițial, cu reluarea scherzo ului, apoi a trio-ului; în încheiere revine iarăși scherzo-ul, dar prescurtat - numai prima lui secțiune. Partea a IV-a (allegro ma non troppo) este construită, ca și prima, în forma de sonată. Înfățișarea
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
timp de furtună, cântecele păsărilor, murmurul pâraielor, viața oamenilor de la munte, toate lăsau urme adânci în sensibilitatea sa . Natura îl reconforta, îi insufla noi forțe vitale. Partea I a ,,Pastoralei” are titulatura ,,Impresii de bucurie trezite de sosirea la țară”. Tempoul (allegro ma non troppo) nu păstrează nimic din fervoarea acelui obișnuit ,,brio” beethovenian. Orchestra sună aici transparent, fraged, limpede, trezind imagini aproape vizuale, picturale. E dimineață; se arată primele raze de soare; în aerul răcoros, în care se prelungesc parcă
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
din palme, alții strigă, aleargă”... Acest dans este de fapt secțiunea II (trio) a unui scherzo. El se va relua aidoma după repetarea secțiunii I, care se va mai auzi pentru a doua oară - dar foarte prescurtată și într-un tempo mai rapid (presto) - trecând fără întrerupere în mișcarea următoare. Partea IV (allegro). Compozitorul sugerează aici dezlănțuirea înfricoșătoare a forțelor naturii: tunetele, vijelia. Este o muzică descriptivă cu momente onomatopeice, așa cum întâlnim și în încheierea părții II. Beethoven a scris intenționat
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
a forțelor naturii: tunetele, vijelia. Este o muzică descriptivă cu momente onomatopeice, așa cum întâlnim și în încheierea părții II. Beethoven a scris intenționat în aceste pagini chiar și figuri ce nu pot fi executate în mod riguros, cu claritate, în tempo-ul indicat. Totuși expresia, în sensul cel mai propriu - melodia nu lipsește; acest lucru se simte din cele dintâi măsuri la viorile prime, ale căror câteva sunete sunt insuficiente pentru a exprima ceeace este mai important: sentimentul, emoția, produse de
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
să fie de acord. După melodia de mai sus, se ivește la viori o melodie, urmată după un scurt timp de o alta deosebit de expresivă, care nu mai e susținută de ritmul ce sugera tic-tac-ul metronomului: Partea a III-a ,,Tempo di Menuetto”, se deschide cu o temă ce amintește menuetele viguroase ale lui Haydn. În schimb, a doua secțiune melodică vădește o fină rezonanță mozartiană. Este parcă o evocare a ,,frumoaselor vremuri de odinioară” o parodiere a stilului pompos, aici
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
prima audiție a Simfoniei a IX-a. Memorabilul program din 7 mai 1824 cuprindea Uvertura op. 124, trei părți din Missa Solemnis și Simfonia a IX-a. Concertul a fost condus de dirijorul Umlauf, sub supravegherea lui Beethoven, care indica tempoul fiecărei părți. De altfel, chiar afișul menționa că Beethoven, personal, va lua parte la conducerea concertului. Compozitorul surd nu mai putea să-și dirijeze lucrarea. El stătea lângă Umlauf, urmărea mișcările dirijorului, ale orchestranților, buzele cântăreților și ceeace nu auzea
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
sale plină de muzică, muzica pe care o cântau cei din jurul lui. În Scherzo, în momentul când motivul atât de caracteristic a fost atacat de timpani, publicul a izbucnit în aplauze, Beethoven nu le auzea. El continua să aibe grija tempoului și atunci cântăreața Unger, una dintre soliste, îl luă de mână și îl întoarse cu fața spre public. Foarte calm, cu o figură împietrită parcă, se înclină, mulțumind. Întreruptă, muzica a trebuit să fie reluată încă odată. Orchestranții erau și
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
grav un motiv persistent, coborâtor. Pe el suflătorii suprapun accentele tragice despre care vorbește muzicologul citat. Partea II-a a Simfoniei nu este, după cum ne-am putea aștepta, o mișcare lentă; e un scherzo; el poartă la început mențiunea de tempo ,,molto vivace” ( în această Simfonie cele două părți mediane sunt deci inversate). Scherzo-ul se deschide cu un motiv ritmic foarte pregnant: Am remarcat înainte intersantul fapt că în această mișcare timpanii atacă singuri, fără să fie întovărășiți de vreun
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
Accentuat ( Bine accentuat) Marțial; eroic ( de obicei ritm de marș) Mai puțin mișcat Moderat; reținut; mai potolit Nu prea Patetic Mai vioi; mai însuflețit Mai mișcat Puțin Extrem de repede Cât se poate de repede Reținut Susținut; ponderat Jucăuș; glumeț În tempo de marș Liniștit Vioi Explicația succintă sau traducerea principalilor termeni tehnici folosiți în limbajul muzical internațional. ACORD. - Acordul este o suprapunere de sunete, cântate simultan. Acordul cel mai simplu este alcătuit din trei sunete. Îndeplinește o funcție esențială în muzică
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
Amplitudinea mișcării făcută cu gândul cuprinderii a cât mai mult spațiu, fie că este executată cu Întregul corp sau cu un segment, capătă conotații artistice și realizează o comunicare mai directă, mai clară. Nu numai mișcările largi, făcute la un tempo rar, sunt plastice. Mișcarea poate căpăta plasticitate atunci când, ceea ce se transmite, este cursiv, sigur și necesită o convingere. Nerăbdarea, Însuflețirea, graba, dorința trebuie să-și găsească un corespondent În mișcarea de sugestie. Atunci când nu se realizează comunicarea, plasticitatea poate să
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
mai ales estetic. 3.1. CARACTERISTICI GENERALE În „Dicționarul comunicării nonverbale" (Givens B. D., 2002), dansul este catalogat ca „o repetare a unor serii de mișcări ritmice ale corpului sau a unor părți din corp (picioare, mâini, umeri), Într-un tempo muzical, având ca fundament oscilarea alternativă a mersului". Dansul este un fenomen de interacțiune umană, un mod de acționare a indivizilor unul asupra celuilalt. În timpul dansului, individul se adaptează la ceilalți, ajustându-și comportamentul. El remarcă pe alții și este
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
mișcării corporale a unor stări, idei mesaje; eleganță și plasticitate; unitate și cursivitate; siguranță și precizie În coordonările segmentare; plasament segmentar corect și precis, cu Încadrare Într-o varietate de aspecte spațiale; varietate În dinamism, imprimat de diversitatea ritmurilor și tempo-urilor muzical; concordanța cu particularitățile de formă și conținut ale muzicii pe care se evoluează. Unul din obiectivele principale ale dansului este educarea esteticii mișcării (ținută și execuție artistică) și realizarea execuției tehnice, conform standardelor artistice specifice dansului. Educația estetică
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
unor ritmuri variate conduce la educarea aptitudinilor coordonative. Ritmul se poate educa printr-o metodologie specifică. Într-o primă etapă mișcările corpului se subordonează ritmurilor impuse de muzică, pe baza indicațiilor date de profesoară, apoi pe baza propriilor priceperi muzicale. Tempoul reprezintă viteza de execuție a unei piese muzicale. Tempoul mișcării trebuie să corespundă indicațiilor de tempo ale piesei muzicale: Tempouri lente: Largo = larg Adagio = foarte lent Grave = grav Lento = lent Tempouri mijlocii: Larghetto = puțin larg Andante = fără grabă Andantino = mergând
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
se poate educa printr-o metodologie specifică. Într-o primă etapă mișcările corpului se subordonează ritmurilor impuse de muzică, pe baza indicațiilor date de profesoară, apoi pe baza propriilor priceperi muzicale. Tempoul reprezintă viteza de execuție a unei piese muzicale. Tempoul mișcării trebuie să corespundă indicațiilor de tempo ale piesei muzicale: Tempouri lente: Largo = larg Adagio = foarte lent Grave = grav Lento = lent Tempouri mijlocii: Larghetto = puțin larg Andante = fără grabă Andantino = mergând Ritenuto = gradat Încetinit Moderato= moderat Tempouri vioaie, rapide: Allegretto
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
Într-o primă etapă mișcările corpului se subordonează ritmurilor impuse de muzică, pe baza indicațiilor date de profesoară, apoi pe baza propriilor priceperi muzicale. Tempoul reprezintă viteza de execuție a unei piese muzicale. Tempoul mișcării trebuie să corespundă indicațiilor de tempo ale piesei muzicale: Tempouri lente: Largo = larg Adagio = foarte lent Grave = grav Lento = lent Tempouri mijlocii: Larghetto = puțin larg Andante = fără grabă Andantino = mergând Ritenuto = gradat Încetinit Moderato= moderat Tempouri vioaie, rapide: Allegretto=puțin mai repede Allegro = rapid Vivace = vioi
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
mișcările corpului se subordonează ritmurilor impuse de muzică, pe baza indicațiilor date de profesoară, apoi pe baza propriilor priceperi muzicale. Tempoul reprezintă viteza de execuție a unei piese muzicale. Tempoul mișcării trebuie să corespundă indicațiilor de tempo ale piesei muzicale: Tempouri lente: Largo = larg Adagio = foarte lent Grave = grav Lento = lent Tempouri mijlocii: Larghetto = puțin larg Andante = fără grabă Andantino = mergând Ritenuto = gradat Încetinit Moderato= moderat Tempouri vioaie, rapide: Allegretto=puțin mai repede Allegro = rapid Vivace = vioi Presto = foarte repede Pe parcursul
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
date de profesoară, apoi pe baza propriilor priceperi muzicale. Tempoul reprezintă viteza de execuție a unei piese muzicale. Tempoul mișcării trebuie să corespundă indicațiilor de tempo ale piesei muzicale: Tempouri lente: Largo = larg Adagio = foarte lent Grave = grav Lento = lent Tempouri mijlocii: Larghetto = puțin larg Andante = fără grabă Andantino = mergând Ritenuto = gradat Încetinit Moderato= moderat Tempouri vioaie, rapide: Allegretto=puțin mai repede Allegro = rapid Vivace = vioi Presto = foarte repede Pe parcursul piesei muzicale tempoul se poate schimba, acest lucru fiind indicat cu
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
unei piese muzicale. Tempoul mișcării trebuie să corespundă indicațiilor de tempo ale piesei muzicale: Tempouri lente: Largo = larg Adagio = foarte lent Grave = grav Lento = lent Tempouri mijlocii: Larghetto = puțin larg Andante = fără grabă Andantino = mergând Ritenuto = gradat Încetinit Moderato= moderat Tempouri vioaie, rapide: Allegretto=puțin mai repede Allegro = rapid Vivace = vioi Presto = foarte repede Pe parcursul piesei muzicale tempoul se poate schimba, acest lucru fiind indicat cu accelerando (accelerare) și ritardando (Încetinire). 3.3.2.2. Noțiuni de dinamică Dinamica este schimbarea
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
larg Adagio = foarte lent Grave = grav Lento = lent Tempouri mijlocii: Larghetto = puțin larg Andante = fără grabă Andantino = mergând Ritenuto = gradat Încetinit Moderato= moderat Tempouri vioaie, rapide: Allegretto=puțin mai repede Allegro = rapid Vivace = vioi Presto = foarte repede Pe parcursul piesei muzicale tempoul se poate schimba, acest lucru fiind indicat cu accelerando (accelerare) și ritardando (Încetinire). 3.3.2.2. Noțiuni de dinamică Dinamica este schimbarea intensității sunetelor (Abadné HH, 1983, pag.501). Intensitatea se referă la tăria, la nuanțele de forță ale
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]