4,311 matches
-
1971). În articolul pe care redactorul de la Corriere della Sera l-a intitulat „Eu sunt împotriva avortului” - când, de fapt, ar fi fost mai bine să-l intituleze „Eu sunt împotriva unei lupte triumfaliste pentru legalizarea avortului” -, nu am rezistat tentației de a deschide o scurtă și, implicit, schematică paranteză ecologică. Or, tocmai în această paranteză s-a strecurat o observație a mea privind iubirea așa-numită „împotriva naturii” (dar nu neapărat homosexuală) și am profitat de ea ca să plasez o
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
păstreze”. Aceasta este esența. Dar acestea sunt cuvinte, deoarece se bazează pe un sofism sau pe un fapt pur subiectiv: libertatea resimțită ca o constrângere este o contradicție în termeni. Fapt e că în acel moment cumplit (începutul anilor ’40) tentația era să te sinucizi, iar teroarea era atât de profundă și colectivă, încât sugera soluții care n-ar fi putut să fie ulterior analizate după metodele cunoscute ale psihologiei și psihanalizei. Senzația că firea lui Don Milani are ceva greșit
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
înainte de toate un mare codificator și un mare organizator. Așa se face că el - vai mie! - a pus bazele Bisericii. Fiind un fariseu (un fariseu sensibil, sfâșiat și de îndoieli, incapabil de orice formă de exercitare a puterii, străin de tentațiile Rațiunii de Stat), și Don Milani îmbinase misticismul cu pragmatismul, până la predominarea istorică treptată a acestuia din urmă. Și Don Milani a vrut și a putut să fie înainte de toate un organizator. Este adevărat că „organizarea” sa era contrară celei
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
cu Evanghelia, lipsa de cultură generală și teologică; 5. cauze educaționale: instabilitatea crescândă a familiei, conflictul între generații, criza în plan educațional, neasumarea responsabilității din partea responsabililor educaționali, mediu favorabil, dezorientarea fundamentală a multor părinți; 6. cauze individuale: nevoia de apartenență, tentația noului, tendința de individualizare a omului modern, curiozitatea vârstei, aspirația către o viziune pozitivă a viitorului, setea spirituală, nevoia de siguranță, nevoi intelectuale, întrebări fundamentale suscitate de situațiile de criză existențială, schimbarea concepției de viață; 7. cauze psihomaladive: răutatea și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Într-o revistă din Constanța de unde se putea afla că se Întîmplase ceva la vămi, de unde se puteau difuza amănunte interesante. Departamentul de cercetare avea la dispoziție mijloace financiare extraordinare. Salariile la Europa Liberă erau foarte mari tocmai ca să Împiedice tentațiile bănești care ar fi putut veni din partea organelor comuniste. Și totuși, au exista și acolo agenți de informații, și la nivel foarte Înalt. Departamentul de cercetare avea alt director decît acel al radioului, un director adjunct englez, iar În ultimii
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
specializate, precum și lectura lucrărilor științifice dedicate suferințelor Bisericii sub comunism contrazic ultima frază a autoarei. Fraze de genul „sîntem români și creștini de 2000 de ani” au devenit o modă după 1989 și nici memorialista nu este ocolită de această tentație: „iar cei care emit concluzii ce nu au nimic comun cu realitatea, ștergînd cu buretele ignoranței și al doctei lor aroganțe peste cei două mii de ani [s.n.] cînd Biserica a fost modalitatea de rezistență, nu numai națională, dar și spirituală
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
domnului Soros este surprinzător cu atît mai mult cu cît vine din partea unei persoane care se dorește a fi promotor al deschiderii și progresului În fostele țări comuniste. Din păcate, constatăm că acest obiectiv pierde rapid teren În fața tendinței și tentației de a folosi clișee care ne reamintesc de Începutul deceniului IX. Îi recomandăm domnului Soros să dedice mai mult timp studiului textelor de lege pe care le incriminează și totodată să dea atenție și calificativelor pe care oficialii europeni care
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Diana Cristev, N. Florescu, Barbu Cioculescu, Liviu Călin, Ion Vartic, Marin Mincu, Mircea Popa, Ioana Em. Petrescu. Textele inedite ale scriitorilor români și străini sunt însoțite, de asemenea, de studii și comentarii critice întreprinse de Ov. S. Crohmălniceanu (T. Arghezi. Tentațiile Thaliei, 1/1975), Al. Oprea (Gala Galaction, Frumoasa epistolă de altădată, 1/1975), Mihnea Gheorghiu (Gherea și responsabilitatea socială a scriitorului, 4/1975), Șerban Cioculescu ș.a. Dezbaterile organizate de Muzeul Literaturii Române și prezidate de Șerban Cioculescu se regăsesc în
MANUSCRIPTUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287999_a_289328]
-
parodicului; se ajunge la Galgenhumor - la „umorul de spânzurătoare”. Pare limpede că Herodiada lui Mallarmé a dictat împărțirea în cântece, inclusiv apelul la secvențe dialogate. Propensiunea spre grotesc stă însă și sub influența Salomeei lui Jules Laforgue, de unde resorturi funambulești, tentația de a descompune un profil, o scenă consacrată, pentru a le reface apoi parodic. De la autorul Moralităților legendare provine ideea subtitrării, încât modelul Hamlet sau urmările pietății filiale înlesnesc formula: Salomeea sau Urmările unei proaste educațiuni. La o radiografiere atentă
MANIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
câini dormitează, pe când „focuri blestemate scot limba pe comori”. Poetul e interesat de arhetipuri, dar nu în măsura în care ele îi acaparează pe Blaga și pe Voiculescu. Aproape despuiate de aura vechimii, aici funcția lor e mai curând de nuanță decorativă, fără tentații de cunoaștere mitico-magică. La Blaga și Voiculescu fluidul poetic vine din adâncuri tectonice străvechi, la M., mai mult dinspre superstiții decât dinspre mituri. Despre relațiile poetului cu „artele-surori”, revelatoare este această frază-credo: „Poezia trebuie să oglindească în vers adevăruri pe
MANIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
produsul final la timp, vor fi menționați și sper că prezența lor va fi simțită. O parte din „datoriile” mele sunt către instituții. Am petrecut anul universitar 1990-1991 la Wissenschaftskolleg zu Berlin, unde am fost primit cu ospitalitate și generozitate. Tentația de a petrece câtva timp la Berlin la doar un an de la căderea Zidului s-a dovedit irezistibilă. După ce am muncit timp de șase săptămâni Într-o cooperativă din landul Mecklenburg, În Germania de Est (alternativa aleasă pentru a evita
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
atelier, produse impecabile ale unor mașini ce zumzăie ușor”. În sfârșit, parte integrantă a ultramodernismului lui Le Corbusier era și respingerea tradiției, istoriei și gusturilor moștenite. După ce explica originea ambuteiajelor din Parisul contemporan, el avertiza cu privire la pericolul de a ceda tentațiilor de reformă. „Trebuie să refuzăm să acordăm până și cea mai mică atenție lucrurilor care sunt: haosului de acum”. și accentua: „aici nu putem găsi nici o soluție”. În schimb, spunea Le Corbusier, trebuie să luăm „o foaie albă de hârtie
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
o mare parte a problemei constă În limitările sistematice și necesare ale muncii de cercetare, oricând scopul ei final este aplicarea concretă a rezultatelor de către practicieni, Într-o mare varietate de condiții. Aceasta Înseamnă că există probleme mai profunde decât tentația instituțională de a deține controlul centralizat, patologiile administrative sau Înclinația către proiecte demonstrative satisfăcătoare din punct de vedere estetic, dar nerentabile economic. Chiar și În cele mai bune condiții, rezultatele dobândite În laborator și datele obținute pe parcelele experimentale ale
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Mureșanu”, revista are ca redactor pe I.G. Dimitriu. Un cuvânt de deschidere relevă programul unei publicații care, ca și „Caete de dor”, ce apărea în același timp la Paris, își propune să se dedice „numai și numai ideii”, sustrăgându-se tentației disputelor politice, de care suferea o bună parte a presei exilului. „Când am pus bazele acestei reviste, a cărei continuitate o definește titlul « Înșir’te mărgărite» - se spune în articolul semnat de întreaga grupare, întemeiată de Ștefan Baciu și de
INSIR’TE MARGARITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287558_a_288887]
-
din D.R. Popescu, Nicolae Velea, Sorin Titel. Se simt influențele lui Jean-Paul Sartre, André Gide, numele subversive ale anilor ’50, si se întrevăd procedeele Noului Român francez. Încercările Siminei de a realiza un cuplu cu Grigore, ezitările, revenirile, indecizia anunță tentația psihologiei abisale, fascinația valorilor arhetipale. Vocația teoretică brutal exprimată și voluptatea discuției privind construcția romanesca fragmentează excesiv textul. Studiul Corola de minuni a lumii (1975), o „interpretare stilistica a sistemului poetic al lui Lucian Blaga”, exprimă un efort conceptual demn
INDRIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287550_a_288879]
-
sunt explicitați de teorii de o fort) oarecum mai mare decât au dovedit a avea teoriile politicii internaționale. În niciunul dintre cazuri, ins), acele teorii non-politice nu s-au dovedit sufficient de puternice încât s) furnizeze explicații sau predilecții solide. Tentația pozitiv) c)tre reducție este slab), dar, cu toate acestea, în politică internațional) tendința de a reduce a fost proeminent). Aceast) pasiune poate fi mai am)nuntit explicat) prin ad)ugarea, la rațiunea teoretic) pe care tocmai am prezentat-o
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
c)utarea p)cii? Deciziile și activit)țile naționale par a fi de o important) copleșitoare. Aceast) condiție practic), al)turi de eșecul teoriilor internațional-politice de a furniza fie explicații conving)toare, fie o îndrumare util) cercet)rii, a alimentat tentația corespunz)toare de a adopta abord)ri reducționiste. Teoria economic) a imperialismului, dezvoltat) de Hobson și Lenin, este cea mai reușit) dintre aceste abord)ri*. Spunând ,,cea mai reușit)”, nu o înțeleg corect) în mod necesar, ci mai degrab) cea
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Hobson, și capacitatea acesteia de a explica tendința c)tre export de capital, care se presupune c) d) naștere imperialismului. Atât Hobson, cât și Lenin, pun imperialismul pe seama impulsului care-și are originile în subconsumul de pe plan intern, combinat cu tentația furnizat) de goana dup) profituri mai mari, prin investiții în str)în)țațe. Sunt țintite profiturile mai mari, oricum ar fi ele obținute, așa cum ar spune-o cu ușurinț) Hobson și Lenin. Teoria economic) a lui Hobson nu poate, prin
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
pattern de relații, sistemul ca având o structur) general), iar structura ca fiind o colecție de elemente care influențeaz) comportamentul conduc)torilor și operațiunile statelor în raport cu care se formeaz) pattern-ul de relații. Cu toate acestea, eșecul de a rezista tentației de a înv)lui aproape totul în interiorul structurii, face imposibil) utilizarea schemei de sistem a lui Hoffmann, ca fundament al unei teorii a relațiilor internaționale care s) identifice elemente distincte, s) defineasc) diferitele niveluri de abstractizare, s) încerce s) stabileasc
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
puteri ale lumii, unitatea dintre ele putea fi doar imaginat). Raporturile politice dintre marile puteri europene tindeau c)tre modelul jocului de sum) zero. Fiecare putere consideră pierderea suferit) de cel)lalt ca fiind propriul s)u câștig. Confruntate cu tentația de a coopera în vederea avantajului reciproc, au devenit, fiecare în parte, precaute, fiind înclinate s) se retrag). Cînd, ocazional, unele dintre marile puteri chiar au f)cut un pas înainte c)tre cooperare, ele au acționat astfel pentru a se
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Statul care este preg)țiț pentru o ,,ripost) masiv)” nu este cert c) va g)și ocazia de a-si folosi capabilitatea. Dac) amputarea unui braț ar constitui unicul remediu disponibil, în cazul infect)rii unui deget, ar putea exista tentația s) se spere la cea mai bun) alternativ), și s) se lase boală netratat). Statul care poate acționa efectiv doar antrenând întreaga putere a arsenalului s)u militar, s-ar putea întâmpla s) uite ameninț)rile pe care le-a
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
într-un grad înalt. Într-o lume nuclear), contrar unor aserțiuni, dialectica inegalit)ții nu are drept rezultat egalitatea efectiv) a statelor puternice și a celor slabe. Armele nucleare contracareaz) armele nucleare; ele mai servesc și la limitarea escalad)rii. Tentația unei ț)ri, de a angaja, tot mai mari resurse de fort), este temperat), dac) oponenta ei deține capacitatea de a crește miza inițial). Forță poate fi folosit) cu mai puțin) ezitare de acele state capabile s) pareze, s) treac
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
c)tre alții a forței, într-o lume în care nemulțumirile și disputele abund), a pune cap)ț conflictului într-o lume beligerant), ar fi nevoie de tot atât de mult) înțelepciune, cât și putere. De vreme ce dreptatea nu poate fi obiectiv definit), tentația unei națiuni puternice este de a pretinde c) soluția pe care caut) ea s-o impun) este una just). Pericolele aduse de sl)biciune sunt corelate cu tentațiile puterii. Și cum r)mane ins) cu speranță american), c) sarcinile sale
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
mult) înțelepciune, cât și putere. De vreme ce dreptatea nu poate fi obiectiv definit), tentația unei națiuni puternice este de a pretinde c) soluția pe care caut) ea s-o impun) este una just). Pericolele aduse de sl)biciune sunt corelate cu tentațiile puterii. Și cum r)mane ins) cu speranță american), c) sarcinile sale globale ar putea fi împ)rt)site în cadrul unui cerc mai larg, odat) ce un stat vest-european ar deveni a treia mare putere? Cu toate c) mulți americani
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
comunistă în secolul XX, București, Humanitas, 1996, 542 p., passim; cea mai temeinică lucrare pe care o cunoaștem asupra Revoluției din octombrie în ipostaza de termen de comparație cu Revoluția franceză) și Stephen Koch (Sfârșitul inocenței. Intelectualii din Occident și tentația stalinistă. 30 de ani de război secret, București, Editura Albatros, 1997, 558 p., passim). Dăm un eșantion din analiza făcută de François Furet (p. 84) mitologiei „sovietice“: „Să proclami vechea Rusie, abia ieșită din autocrație, patria clasei muncitoare internaționale, însemnă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]