2,094 matches
-
sport și vile. Dacă fumezi niște țigări doar cu o idee mai bune decât Dreier, lumea începe imediat să se dea pe lângă tine. La masa la care se află astăzi Sfânta Pătrime mai stau două persoane care încearcă să demonstreze teorema lui Pitagora prin mijloace exclusiv grafice, ceea ce nu le reușește. Pentru Rainer, matematica ține de realism, deci nu‑l interesează. Dacă ar fi fost vorba despre literatură, s‑ar fi amestecat de mult și ar fi desființat pe cineva cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
amândouă! Parcă se afla la lecțiile de EPO din armată sau la cursurile de filozofie din facultate, pe care le uita imediat ce nu mai avea nevoie de ele. Îi era mult mai ușor să înțeleagă și să memoreze cifre, formule, teoreme, traseele încurcate ale instrumentelor de desen tehnic sau aplicațiile naturale și logice ale matematicii, care i se strecurau în minte imediat, decât să priceapă obscurele învățăminte, pe care tot încerca Rebegilă să i le bage în cap. Rotițele angrenajului se
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
Chinuindu-te de la un capăt la altul al ghemului? Ascunzîndu-te În el ca un vierme de mătase, hrănindu-te numai cu frunze, durere, gînduri negre, plîns și levitație? Dacă poți levita În poziție chircită, Într-o gogoașă. Nu poți. Vezi Teorema lui Pasolini. Se poate Însă și presupune că informațiile pe care le-am primit cu toții nu-s complete, omițîndu-se cu obstinație chicotitul Învățătorului. Miracolele n-ar mai fi avut nimic miraculos de-ar fi fost Însoțite de hohote de rîs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
apropia ziua în care trebuia să-și aleagă noul nume. Șovăia între Alberto și Tommaso și în fine se decise pentru cel din urmă, poate fiindcă citind din Summa theologica 11 Dumnezeu i-a apărut nu ca o abstracție sau teoremă, ci ca o ființă concretă și vie; o garanție pentru firea sa suspicioasă și totodată pătimașă. Viața la mânăstire se scurgea liniștit între rugăciuni, studiu și muncă. Un monitor în fiecare zi trebuia să raporteze Starețului tot ce se-ntâmpla
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
-l caut. Atenție, cei lacomi se îneacă; dezlănțuirea ta în a cunoaște n-ar putea fi cumva lucrarea diavolului? Mie mi se pare că tu absorbi prea mult, vei sfârși prin a fi covârșit sub munți întregi de date, cunoștințe, teoreme, filosofii, printre care te vei trezi plutind fără vâsle. Nu cred că un om, un singur om, trebuie să se angajeze într-o bătălie atât de cruntă cu cărțile: exagerând, te poți trezi pe buza prăpastiei; la un moment dat
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
degetul dublura care, după ce fusese făcut în toate felurile, ataca la rândul său spre a se apăra: analizele aveau ceva din acea îndărătnică cercetare a adevărului, pe care el o cunoștea perfect, și înaintau cu teze tot mai strivitoare, cu teoreme impecabile. Și judecătorul. Iată, Judecătorul era Dumnezeu, era Infinitul. Sigur că da, universul infinit era totuna cu Dumnezeu. Infinitul cuprinde tot ceea ce există, și este în chip necesar unul singur. Ceea ce există prin urmare e parte din Dumnezeu, iar omul
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
survenit destul de brusc după 1990, a produs perturbări relevante: a scăzut într-un fel dominanța bărbatului, situație care nu s-a canalizat însă, de regulă, înspre un mai mare egalitarism, ci precumpănitor în frustrări și agresivitate. Comportamentul altruist în familie. Teorema lui G. Becker. Familia ca unitate decizională ce urmărește maximizarea beneficiilor poate funcționa nu numai în varianta de autoritate dictatorială sau autoritate delegată, ci și atunci când ea are membri altruiști. Fără a intra aici în controversata și tulburătoarea întrebare: care
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
tulburătoarea întrebare: care este natura altruismului, să notăm că analiștii de orientare economistă îl privesc în termeni de utilitate. Un membru al familiei este altruist atunci când funcția lui de utilitate depinde de bunăstarea altui membru al familiei (Becker, 1991). Esența teoremei lui Becker este că prezența unei persoane generoase (altruiste) incită alți membri, chiar dacă egoiști, să maximizeze bunăstarea întregului grup familial. Formulată în termeni mai specifici, teorema „fiecare beneficiar, indiferent cât de egiost este, maximizează venitul familial al celui de la care
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
funcția lui de utilitate depinde de bunăstarea altui membru al familiei (Becker, 1991). Esența teoremei lui Becker este că prezența unei persoane generoase (altruiste) incită alți membri, chiar dacă egoiști, să maximizeze bunăstarea întregului grup familial. Formulată în termeni mai specifici, teorema „fiecare beneficiar, indiferent cât de egiost este, maximizează venitul familial al celui de la care a primit beneficiul (binefăcătorului) și, prin urmare, internalizează toate efectele acțiunilor lui la ceilalți beneficiari (Becker, 1991, p. 288)” se numește rotten kid” („copilul răutăcios”). Aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cât de egiost este, maximizează venitul familial al celui de la care a primit beneficiul (binefăcătorului) și, prin urmare, internalizează toate efectele acțiunilor lui la ceilalți beneficiari (Becker, 1991, p. 288)” se numește rotten kid” („copilul răutăcios”). Aceasta pentru că Becker demonstrează teorema pe un exemplu cu un frate rău și invidios pe sora sa, deoarece ea primește o mai mare atenție din partea tatălui.Servindu-se de un limbaj tehnico-matematic, el arată cum altruismul tatălui induce un „altruism” al băiatului față de sora sa
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
este aceea a canonului modern, sau mai precis a celor două paradigme literare existente Într-un curriculum școlar sau universitar: literatura premodernă și literatura modernă. Altfel spus: dacă literatura clasică face parte din bagajul de cunoștințe generale la fel de importante ca teorema lui Pitagora În matematică sau ca mecanica newtoniană În fizică, care ar fi sensul studierii literaturii moderne, contestatară, deierarhizantă, „nihilistă”? și Încă: studiul unei epopei, al unui cînt, al unei ode, al unui sonet, al unei tragedii face parte dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Minuit, 2006, Editura Leda-Corint, 2007 În traducere românească. Monsieur (1986), L'Appareil-photo (1989), La Réticence (1991), La Télévision (1997), Autoportrait (à l'étranger) (2000) Primul roman al lui Toussaint are tot trei părți, identificate oarecum geometric, printr-un moto bizar: teorema lui Pitagora. Există deci două catete și o ipotenuză, care alcătuiesc „figura” romanului. Aceeași obsesie a geometrie se regăsește și În Să fugi! : „De cînd jucam, fusesem transportat Într-o altă lume, o lume abstractă, interioară și mentală, unde muchiile
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
închidere operațională ceea ce gîndirea auto-organizării lăsa încă în vag. El înțelege să se situeze în interiorul însuși al mecanismului prin care persoana vie se autorealizează. El întărește punctul de vedere al auto-organizării. În final, Varela trebuie să treacă peste obstacolul faimoasei teoreme a lui Ashby despre imposibilitatea unei auto-organizări pure. El trebuie să elimine paradoxul unui meta-nivel și al unui nivel simultan, al coalizării între conținut și ceea ce îl conține, al unui reglator care este în același timp reglat în încercarea de
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
ar fi decît întoarcerea proiecției anterioare a sistemului asupra mediul înconjurător? În orice caz, în absența informațiilor externe, sistemul nu poate să se auto-organizeze, adică, să-și schimbe organizarea 86. Nici o auto-organizare în sens strict, într-un sistem închis, după teorema lui Ashby 87. Ordinea nu poate veni decît din zgomotul exterior. "Dar cînd factorii din exterior sînt aleatorii în raport cu starea prezentă de organizare și cînd efectele lor sînt o schimbare în organizare, care nu este obligatoriu destructivă, atunci se poate
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
Tiberiu Brăilean Theodor Codreanu, Transmodernismul, 2005 Tiberiu Brăilean, Grădinile lui Akademos, 2005 Gnoza de la Bilca, 2007 Fundamente filosofice ale economiei, 2008 Sisteme economice, 2009 Cassian Maria Spiridon, Aventurile terțului, 2006 Basarab Nicolescu, Noi, particula și lumea, 2007 Transdisciplinaritatea Manifest, 2007 Teoreme poetice, 2007 Thierry Magnin, Între știință și religie, 2007 Brigitte Chamak, Grupul celor zece sau metamorfozele raporturilor dintre știință și politică, 2009 André Sole, Creatori de lumi, 2009 Coperta : Florentina Vrăbiuță BASARAB NICOLESCU Qu'estce que la realite ? (c) MONTREAL
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
și (A', non-A', T'). Prin urmare, nu avem nevoie de un "cuart inclus", de o "cvintă inclusă" etc. În acest sens, terțul inclus este infinit terț sau, cum îl numește Christian Duchemin, terțul-fără-nume11. Acest rezultat trebuie apropiat de celebra teoremă a lui Peirce, demonstrată cu ajutorul teoriei grafilor: "...orice poliadă superioară unei triade poate fi analizată în termeni de triade, dar o triadă nu poate fi, în general, analizată în termeni de diade"12. Nu este vorba de o simplă analogie
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
unei triade poate fi analizată în termeni de triade, dar o triadă nu poate fi, în general, analizată în termeni de diade"12. Nu este vorba de o simplă analogie. Schema noastră poate fi desfășurată biunivoc pe grafi. Rezultă că teorema lui Peirce trebuie respectată. STRUCTURA GÖDELIANĂ A NATURII ȘI A CUNOAȘTERII Structura deschisă a ansamblului nivelurilor de realitate este în acord cu unul din rezultatele științifice cele mai importante ale secolului al XX-lea: teorema lui Gödel, privitoare la aritmetică
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
biunivoc pe grafi. Rezultă că teorema lui Peirce trebuie respectată. STRUCTURA GÖDELIANĂ A NATURII ȘI A CUNOAȘTERII Structura deschisă a ansamblului nivelurilor de realitate este în acord cu unul din rezultatele științifice cele mai importante ale secolului al XX-lea: teorema lui Gödel, privitoare la aritmetică și, prin urmare, la orice matematică ce include aritmetica, și care ne spune că un sistem de axiome suficient de bogat conduce inevitabil la rezultate fie indecidabile, fie contradictorii. Teorema lui Gödel exprimă un apofatism
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
ale secolului al XX-lea: teorema lui Gödel, privitoare la aritmetică și, prin urmare, la orice matematică ce include aritmetica, și care ne spune că un sistem de axiome suficient de bogat conduce inevitabil la rezultate fie indecidabile, fie contradictorii. Teorema lui Gödel exprimă un apofatism matematic și logic, ca un ecou al apofatismului religios 13. Ea ne spune că un sistem de axiome suficient de bogat conduce inevitabil la rezultate fie indecidabile, fie contradictorii. Această ultimă aserțiune este adesea uitată
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
și logic, ca un ecou al apofatismului religios 13. Ea ne spune că un sistem de axiome suficient de bogat conduce inevitabil la rezultate fie indecidabile, fie contradictorii. Această ultimă aserțiune este adesea uitată în lucrările de popularizare a acestei teoreme. Teorema lui Gödel are o importanță considerabilă pentru orice teorie modernă a cunoașterii. Mai întîi, ea nu privește doar domeniul aritmeticii, ci și orice matematică ce include aritmetica. Or, matematica, instrument de bază al fizicii teoretice, conține, evident, aritmetica. Ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
logic, ca un ecou al apofatismului religios 13. Ea ne spune că un sistem de axiome suficient de bogat conduce inevitabil la rezultate fie indecidabile, fie contradictorii. Această ultimă aserțiune este adesea uitată în lucrările de popularizare a acestei teoreme. Teorema lui Gödel are o importanță considerabilă pentru orice teorie modernă a cunoașterii. Mai întîi, ea nu privește doar domeniul aritmeticii, ci și orice matematică ce include aritmetica. Or, matematica, instrument de bază al fizicii teoretice, conține, evident, aritmetica. Ceea ce înseamnă
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
unei axiomatici care să conducă la o teorie completă (fără rezultate indecidabile sau contradictorii) marchează în același timp apogeul și punctul de amorsare a declinului gîndirii clasice. Visul axiomatic s-a prăbușit prin verdictul sfintei sfintelor gîndirii clasice rigoarea matematică. Teorema pe care Gödel a demonstrat-o în 1931 nu a avut însă decît un foarte slab ecou dincolo de un cerc restrîns de specialiști. Aceasta explică probabil ciudata tăcere a lui Lupasco asupra acestei teoreme și a semnificației sale epistemologice, atît
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
sfintei sfintelor gîndirii clasice rigoarea matematică. Teorema pe care Gödel a demonstrat-o în 1931 nu a avut însă decît un foarte slab ecou dincolo de un cerc restrîns de specialiști. Aceasta explică probabil ciudata tăcere a lui Lupasco asupra acestei teoreme și a semnificației sale epistemologice, atît de lupasciene. Structura gödeliană a ansamblului nivelurilor de realitate, asociată cu logica terțului inclus, implică imposibilitatea construirii unei teorii complete pentru a descrie trecerea de la un nivel la altul și, a fortiori, pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
descrie ansamblul nivelurilor de realitate. Unitatea care leagă toate nivelurile de realitate, dacă există, trebuie neapărat să fie o unitate deschisă. În Noi, particula și lumea, a cărei primă ediție a apărut în 1985, am ajuns la concluzia, fondată pe teorema lui Gödel, că, în măsura în care teoria unificată a interacțiunilor fizice va fi axiomatică și în întregime formalizată, ea va fi necesarmente incompletă. Prin urmare, ambițiosul proiect al unei Teorii totale (Theory of Everything), vis de unificare împărtășit de marea majoritate a
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
legi. În acest context, e limpede că nu poate exista completitudine: Nu putem ajunge niciodată la un portret exact și complet al realității"25, scrie Heisenberg. Incompleti-tudinea legilor fizice este deci prezentă la Heisenberg, chiar dacă nu face nici o referire la teoremele lui Gödel. Pentru el, realitatea se oferă ca "țesut de conexiuni de genuri diferite", ca o "abundență infinită", fără vreun fundament ultim. Această viziune este împărtășită de Pauli, care scrie: "Faimoasa "incompletitudine" a mecanicii cuantice este cu siguranță prezentă într-
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]