3,583 matches
-
pentru a defini identitatea celor care în decembrie 1989 ucideau civili (și militari) și stârneau panică în rândul populației. Ivan Evseev (în antologia Timișoara 16-22 decembrie 1989, 1990, p. 35) definește foarte bine termenul pus în circulație în decembrie 1989: terorist este „o vocabulă fără o funcție de identificare, de decupare a unei realități, ci un calificativ de ordin moral”. Definiția clasică a teroristului indică faptul că acesta plasează bombe înăuntrul unor instituții cu miză politică, ia ostatici din rândul politicienilor, ucide
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
antologia Timișoara 16-22 decembrie 1989, 1990, p. 35) definește foarte bine termenul pus în circulație în decembrie 1989: terorist este „o vocabulă fără o funcție de identificare, de decupare a unei realități, ci un calificativ de ordin moral”. Definiția clasică a teroristului indică faptul că acesta plasează bombe înăuntrul unor instituții cu miză politică, ia ostatici din rândul politicienilor, ucide politicieni sau personalități cu statut de eminențe cenușii ale unei mișcări politice, sociale; într-adevăr, nu întotdeauna bombele sunt plasate în instituții
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
cenușii ale unei mișcări politice, sociale; într-adevăr, nu întotdeauna bombele sunt plasate în instituții cu caracter politic- ele pot fi plasate și în locuri publice, cu scopul de a ucide cât mai mulți civili. Nimic din această definiție a teroristului nu a fost aplicabilă pentru cazul românesc, în decembrie 1989. Întrucât au sesizat respectiva inadecvare, unii analiști ai evenimentelor din decembrie 1989 au propus termenul contrarevoluționari, alții, pe acela de diversioniști. Consider că cel mai potrivit este, într-adevăr, ultimul
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
propus termenul contrarevoluționari, alții, pe acela de diversioniști. Consider că cel mai potrivit este, într-adevăr, ultimul termen propus, acela de diversioniști. Interpelat de Comisia de Cercetare a Evenimentelor din Decembrie 1989, Nicu Ceaușescu îi numea, ironic, „extratereștri” pe presupușii teroriști! Indiferent de originea și identitatea lor, „teroriștii” au fost proiectați ca un fel de „îngeri ai morții”, făpturi nocturne (având o componentă vampirică, la nivel simbolic), antrenându-se în buncăre, deplasându-se prin complicate rețele subterane, dotați cu un armament
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
diversioniști. Consider că cel mai potrivit este, într-adevăr, ultimul termen propus, acela de diversioniști. Interpelat de Comisia de Cercetare a Evenimentelor din Decembrie 1989, Nicu Ceaușescu îi numea, ironic, „extratereștri” pe presupușii teroriști! Indiferent de originea și identitatea lor, „teroriștii” au fost proiectați ca un fel de „îngeri ai morții”, făpturi nocturne (având o componentă vampirică, la nivel simbolic), antrenându-se în buncăre, deplasându-se prin complicate rețele subterane, dotați cu un armament redutabil și sofisticat. În ceea ce privește interpretările asupra identității
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
securiști (reprezentanți ai unor facțiuni naționaliste) fideli lui Ceaușescu; 2. orfani români (deși nu neapărat) crescuți de Securitate și instruiți ca gardă personală a lui Ceaușescu; porecliți „ienicerii”, respectivii ar fi fost formați și antrenați cu mentalitate de kamikaze; 3. teroriști arabi (libieni, palestinieni, iranieni etc.); 4. agenți străini (în principal sovietici și maghiari); 5. militari sovietici racolați din rândul unor basarabeni (a căror limbă maternă era româna); 6. franctirori izolați (lunetiști), acționând independent; 7. deținuți de drept comun din penitenciarele
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
au simpatizat revoluția și au sprijinit-o), acționând la ordinele Frontului Salvării Naționale (coordonatorul acțiunii fiind generalul Nicolae Militaru, noul lider al MApN); 9. membri din Direcția de Informare a Armatei (DIA), acționând la ordinele noii Puteri postceaușiste; și 10. teroriștii nu au existat în carne și oase, psihoza legată de ei fiind întreținută intenționat, întrucât erau folosiți ca presiune psihologică asupra populației; victimele rezultate au fost justificate ca fiind urmarea unor erori de tactică, neglijențe militare, gloanțe ricoșate, faptului că
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
și folosiți ca gardă personală a lui Ceaușescu, au alcătuit împreună comandouri, dar travestiți în ofițeri MApN, pentru a crea confuzie! Generalul Iulian Vlad, fostul șef al Securității, interpelat de Comisia de Cercetare a Evenimentelor din Decembrie 1989, afirmă despre „teroriștii” din timpul revoluției că „nu au fost teroriști în sens clasic”, ci „ucigași de meserie” (!), dar puțini la număr. Majoritatea victimelor care au pierit începând cu 22 decembrie nu au fost ținte ale așa-numiților teroriști, ci „au murit din
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
au alcătuit împreună comandouri, dar travestiți în ofițeri MApN, pentru a crea confuzie! Generalul Iulian Vlad, fostul șef al Securității, interpelat de Comisia de Cercetare a Evenimentelor din Decembrie 1989, afirmă despre „teroriștii” din timpul revoluției că „nu au fost teroriști în sens clasic”, ci „ucigași de meserie” (!), dar puțini la număr. Majoritatea victimelor care au pierit începând cu 22 decembrie nu au fost ținte ale așa-numiților teroriști, ci „au murit din jocul întâmplării”, consideră Iulian Vlad, fiindcă „s-a
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
s-a tras aiurea”, iar civilii au primit arme pe care le-au folosit în mod iresponsabil. Pe de altă parte, precizează el, din erorile ordinelor de luptă au pierit diverși ofițeri care au fost prezentați intenționat mai apoi ca „teroriști”: cadavrele acestora au fost profanate (s-a procedat inclusiv la decapitări, li s-au stins țigări în ochi, s-a urinat pe cei morți); cu alte cuvinte, s-a profitat de cadavrele unor ofițeri uciși din greșeală, în nebunia revoluției
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
au stins țigări în ochi, s-a urinat pe cei morți); cu alte cuvinte, s-a profitat de cadavrele unor ofițeri uciși din greșeală, în nebunia revoluției, întrucât aceste cadavre puteau folosi pentru a justifica așa-zisul război inițiat de „teroriști” (Săndulescu, 1997, pp. 203, 390). Opinia lui Iulian Vlad nu poate fi încadrată, astfel, în nici una dintre cele zece teorii privind identitatea „teroriștilor”, întrucât el precizează doar că nu a fost vorba de „teroriști în sens clasic” (și că termenul
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
greșeală, în nebunia revoluției, întrucât aceste cadavre puteau folosi pentru a justifica așa-zisul război inițiat de „teroriști” (Săndulescu, 1997, pp. 203, 390). Opinia lui Iulian Vlad nu poate fi încadrată, astfel, în nici una dintre cele zece teorii privind identitatea „teroriștilor”, întrucât el precizează doar că nu a fost vorba de „teroriști în sens clasic” (și că termenul „teroriști” trebuie înțeles mai degrabă metaforic), fără să avanseze o identitate a celor pe care îi numește „ucigași de meserie”. În continuare, reiau
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
justifica așa-zisul război inițiat de „teroriști” (Săndulescu, 1997, pp. 203, 390). Opinia lui Iulian Vlad nu poate fi încadrată, astfel, în nici una dintre cele zece teorii privind identitatea „teroriștilor”, întrucât el precizează doar că nu a fost vorba de „teroriști în sens clasic” (și că termenul „teroriști” trebuie înțeles mai degrabă metaforic), fără să avanseze o identitate a celor pe care îi numește „ucigași de meserie”. În continuare, reiau cele zece opinii asupra identității teroriștilor, întrucât unele dintre ele au
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Săndulescu, 1997, pp. 203, 390). Opinia lui Iulian Vlad nu poate fi încadrată, astfel, în nici una dintre cele zece teorii privind identitatea „teroriștilor”, întrucât el precizează doar că nu a fost vorba de „teroriști în sens clasic” (și că termenul „teroriști” trebuie înțeles mai degrabă metaforic), fără să avanseze o identitate a celor pe care îi numește „ucigași de meserie”. În continuare, reiau cele zece opinii asupra identității teroriștilor, întrucât unele dintre ele au argumentații speciale. 1. Datele oficiale indică arestarea
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
nu a fost vorba de „teroriști în sens clasic” (și că termenul „teroriști” trebuie înțeles mai degrabă metaforic), fără să avanseze o identitate a celor pe care îi numește „ucigași de meserie”. În continuare, reiau cele zece opinii asupra identității teroriștilor, întrucât unele dintre ele au argumentații speciale. 1. Datele oficiale indică arestarea multor persoane suspectate de terorism, o parte, probabil, în mod hazardat și aleatoriu: 1.425 de persoane, dintre care 820 de militari, 580 de civili, iar 25 erau
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
speciale. 1. Datele oficiale indică arestarea multor persoane suspectate de terorism, o parte, probabil, în mod hazardat și aleatoriu: 1.425 de persoane, dintre care 820 de militari, 580 de civili, iar 25 erau cetățeni străini. Susținătorii teoriei potrivit căreia teroriștii ar fi fost securiști (de diferite coloraturi) fideli lui Ceaușescu consideră că respectivele persoane au fost eliberate tocmai fiindcă, în cele din urmă, atât Securitatea, cât și alte forțe înrudite trecuseră de partea revoluției, iar noua Putere era interesată să
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
și, mai târziu, poate chiar în Serviciul Român de Informații. Există voci care creditează o contrarevoluție dirijată de Securitate, dar înfrântă de revoluție. Silviu Brucan (Generația irosită..., 1992, pp. 230, 232), deși intră în categoria celor care îi identifică în „teroriști” pe securiști, are o teorie mai nuanțată. „Teroriștii” ar fi aparținut, spune el, în special unităților de luptă antiteroristă, care au fost înființate în 1988, având înregistrați 800 de luptători, cu scopul de a preveni posibile atentate împotriva lui Ceaușescu
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de Informații. Există voci care creditează o contrarevoluție dirijată de Securitate, dar înfrântă de revoluție. Silviu Brucan (Generația irosită..., 1992, pp. 230, 232), deși intră în categoria celor care îi identifică în „teroriști” pe securiști, are o teorie mai nuanțată. „Teroriștii” ar fi aparținut, spune el, în special unităților de luptă antiteroristă, care au fost înființate în 1988, având înregistrați 800 de luptători, cu scopul de a preveni posibile atentate împotriva lui Ceaușescu. Aceste unități au fost antrenate și echipate pentru
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de a preveni posibile atentate împotriva lui Ceaușescu. Aceste unități au fost antrenate și echipate pentru un război de gherilă urbană, așa cum a fost și cel desfășurat în perioada 22-25 decembrie 1989. Alte trupe din care au putut fi recrutați „teroriștii” astfel indentificați de Brucan sunt: Academia Militară a Securității de la Băneasa, având 2.000 de ofițeri; Direcția a V-a însărcinată cu apărarea lui Ceaușescu, având 450 de ofițeri; Securitatea din București, având 600 de ofițeri. Brucan afirmă că, deși
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Brucan sunt: Academia Militară a Securității de la Băneasa, având 2.000 de ofițeri; Direcția a V-a însărcinată cu apărarea lui Ceaușescu, având 450 de ofițeri; Securitatea din București, având 600 de ofițeri. Brucan afirmă că, deși o parte dintre teroriști au fost arestați, ei au fost eliberați ulterior de către colegii lor care funcționau legal în cadrul Armatei, după ce Securitatea fusese subordonată acesteia. Într-o lucrare coordonată de Costache Codrescu și dedicată rolului Armatei în decembrie 1989 (Armata română în revoluția din
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
o lucrare coordonată de Costache Codrescu și dedicată rolului Armatei în decembrie 1989 (Armata română în revoluția din decembrie 1989..., 1994) se semnalează, cu lux de amănunte, felul în care militarii din Armată erau asaltați cu diverse dezinformări legate de „teroriști” privind existența unor tabere de teroriști străini care se antrenează în România sau parașutarea unor teroriști (străini) cu scopul de a ataca obiective strategice. Potrivit acelor dezinformări, respectivii teroriști ar fi urmărit infectarea apei potabile, minarea unor edificii, declanșarea unor
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
și dedicată rolului Armatei în decembrie 1989 (Armata română în revoluția din decembrie 1989..., 1994) se semnalează, cu lux de amănunte, felul în care militarii din Armată erau asaltați cu diverse dezinformări legate de „teroriști” privind existența unor tabere de teroriști străini care se antrenează în România sau parașutarea unor teroriști (străini) cu scopul de a ataca obiective strategice. Potrivit acelor dezinformări, respectivii teroriști ar fi urmărit infectarea apei potabile, minarea unor edificii, declanșarea unor epidemii etc. Nimic din toate acestea
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
revoluția din decembrie 1989..., 1994) se semnalează, cu lux de amănunte, felul în care militarii din Armată erau asaltați cu diverse dezinformări legate de „teroriști” privind existența unor tabere de teroriști străini care se antrenează în România sau parașutarea unor teroriști (străini) cu scopul de a ataca obiective strategice. Potrivit acelor dezinformări, respectivii teroriști ar fi urmărit infectarea apei potabile, minarea unor edificii, declanșarea unor epidemii etc. Nimic din toate acestea nu s-a întâmplat, dar din cauza dezinformărilor, în Armată s-
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
din toate acestea nu s-a întâmplat, dar din cauza dezinformărilor, în Armată s-a creat un haos operațional, coloane de blindate fiind deplasate dintr-o parte în alta în funcție de locul unde se bănuia că ar fi spațiul de acțiune al „teroriștilor” (p. 116). Televiziunea română a constituit locul predilect de sinteză a dezinformărilor, conturând o imagine exagerată a forțelor care se opuneau revoluției, inducând în eroare comandamentele militare și creând o stare de derută în rândul populației (p. 121). Majoritatea dezinformărilor
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
care 34 erau militari în termen; aceștia au fost împușcați fără somație, deși fuseseră chemați tocmai ca să apere aeroportul Otopeni). Creierul acestor dezinformări, sugerează lucrarea coordonată de Costache Codrescu, ar fi fost Securitatea (chiar dacă instituția nu este numită ca atare). „Teroriștii” ar fi fost diversioniști, în speță tineri, fără acte, îmbrăcați camuflat, dotați cu arme, care au acționat atât asupra civililor, cât și asupra militarilor; numărul lor era de câteva sute; aveau o bună pregătire fizică și păreau să fie instruiți
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]