16,496 matches
-
Reforma agrară din anul 1864 „...este timpul ca cuvintele să se prefacă în fapte, ca legea să fie un adevăr” Vasile Sturza, deputat tecucean. Actul reformator cu cea mai mare rezonanță în epocă și în posteritate a fost publicat, după tipărirea inițială din „Monitorul oficial”, de către C. Hamangiu, în Codul General al României, volumul al IX-lea, p. 1396, cu titlul Lege pentru regularea proprietății rurale din luna august 1864. O primă prevedere a ei consemnează: „Sătenii clăcași (pontași) sunt și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pasiune, cu multă dăruire, a reușit să ajungă cu succes la finalizarea acestui proiect care îl pregătea de multă vreme. Aduc, de asemenea, mulțumiri fostului și actualului consiliu al primăriei, pentru acordul acordat sponsorizării și pentru interesul manifestat permanent la tipărirea și apariția acestei mărturii bogate în detalii utile și sentimentale. Oferim lucrarea drept omagiu de suflet, tuturor celor care s-au născut, au crescut și s-au format în vatra noastră de viață, de muncă, de dragoste și de speranță
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a pri mit să‐i fie nașul care imortalizează vechea denumire a orașului Bârlad” - se spune în numărul 15 din 20 aprilie 1926 a noii publicații. Numărul 20 al gazetei consemnează apariția sa săptămânală, girant responsabil fiind E. Tăbăcaru, iar tipărirea se realizează la N.P. Peiu - Bârlad. * Gazeta Tutovei Gazeta Tutovei, organ al intereselor generale, apare la 1 noiembrie 1915, este de nuanță conservatoare, își propunea să fie pe piață săptămânal, având redacția la Tipo grafia Toriceli C. Slobozeanu, strada Ștefan
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
îl avea ca președinte pe Artur Gorovei. În urma recomandării lui Gh. I. Kirileanu, ca „unul din cei mai buni folcloriști români" la acea dată, la 25-28 martie 1908, Secțiunea Literară a Academiei Române aprobă raportul lui Titu Maiorescu prin care propune tipărirea culegerii lui Al. Vasiliu care apare sub titlul „Cântece, urături și bocete de-ale poporului", la București în 1909, însoțite de 43 arii notate de Sofia Teodoreanu, profesoară la Conservatorul de muzică din Iași. Despre volum scriu cuvinte de aleasă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
elita evreiască a aflat că din „12 milioane de evrei împrăștiați pe tot globul numai 80 de mii dovedesc prin fapte că vor o țară a lor.” La Junimea Zionistă au mai scris: Bernard Steinberg, Șoil Mendelovici, Iehuda Ben Iacob. Tipărirea ziarului la Tipografia „Modernă” Bârlad. Girant al organului de propagandă zionistă - Lupu Zinger. * 90 Legalitatea Legalitatea, bisăptămânal, ziar politic, econom ic și literar, apare între 16 decembrie 1882 - 1 ianuarie 1884, la tipografia G. Cațafany (40x29 cm), anual 12 lei
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
te a 20 lei prețul 205 unui volum. Printre primii care subscriu se num ără profesorul G.D. Neștian din Bârlad, atrăgând atenția și simpatia lui N. Iorga către importantul centru de intelectuali - Bârlad. În plus, latifundiarul Al. Callimachi subvenționează integral tipărirea „Istoriei literaturii române în secolul XVIII‐ lea” și astfel apar la editura Minerva 31 de volume însumând 10.635 pagini de materiale documentare. Din această vastă colecție din „Studii și documente cu privire la istoria românilor” volumul al cincilea se ocupă și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
coordonator Gruia Novac, din colectivul redacțional mai făcând parte: Vasilian Doboș, Ancelin Roseti, Marian Constandache, Iorgu Gălățeanu, cu foarte mulți colaboratori externi dar puțini din localitate (21x30 cm.). Culegere computerizată și tehnoredactarea sunt asigurate de Bogdan Artene, foto Vasile Slabu, tipărirea la S.C. IRIMPEX S.R.L.Bârlad strada C. Hamangiu nr.15, adresa redacției: Biblioteca municipală „Stroe Belloescu” Bârlad, Bulevardul Republicii 109. Numărul 2 al revistei, apărut în august 2007 este ilustrat cu lucrări ale maestrului Marcel Guguianu căruia revista îi asigură
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
rău păstrate și expuse a fi pierdute.” În afara materialelor specifice tradiției și re licvelor, revista a publicat cronici, însemnări, diverse, o largă prezentare a cărților, revistelor și ziarelor primite la red acție. La loc important figurează donatorii care contribuie la tipărirea revistei: G. Tutoveanu, I. Antonovici, preot Șt. Vasilescu, C. Dornescu, Ovidiu D. Eremia, Oratin D. Eremia, Vasile Stoica, Tiberiu D. Eremia. * Virgil Caraivan a fost membru fondator al Societății Scriitorilor Români, membru în primul ei comitet, unul dintre istoricii de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și foști elevi ai acestora de la Liceul „Codreanu”. * Învinovățirea că Freamătul Literar ar fi o preluare a celuilalt „Freamătul” de la 1911 - 1912 nu‐i luată în seamă, nefiind esențială. Costel Dimitriu, se pare, că ar fi fost factorul principal în tipărirea revistei. Mai târziu el va ajunge general, cu multe publicații în domeniul militar. I. Manta‐Roșie, tatăl scriitorului Ion Hobana, absolvent la Liceul Codreanu, și Octavian Motaș, alt colaborator de la „Freamătul literar” - renumiți magistrați, primul și unul din însuflețitorii Cenaclului
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ca fiind cea mai valoroasă culegere de creații folclorice din toate ținuturile locuite de români. Prestigioasa revistă a avut un număr record de colaboratori, între ei numărându-se Nicolae Iorga, Alexandru Philippide, Sextil Pușcariu, Petru Caraman, Vasile Bogrea. Cheltuielile de tipărire erau acoperite, situație extrem de rară în istoria publicisticii românești și nu numai, din abonamente. Acum, la aproape 100 de ani de la apariția revistei, Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Vaslui va pune în circulație, într-o primă fază, printr-
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
iarmarocului din acel an cu distribuirea locurilor și arendarea barătcilor de pe teritoriul Casei proprietății. * Năzuințe Năzuințe, revistă literară, științifică, era la al 5-6-lea număr în februarie 1971 (anul III de activitate) și apărea la Liceul „Mihail Kogălniceanu" din Vaslui, cu tipărire la Bârlad. Publicau poezie Valentina Teclici, Anișoara Corcodel și Georgeta Țurcanu, alăturându-li-se profesorii lor: Șt. Bujoreanu, dr. Aurel Schroter, H. Steinberg, Mihai Cărăușu, Emilia Mihăilescu ș.a. Revista avea organizat și susținea un concurs de creație literară. Avea preocupări
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a crezut în editor, fondatori, finanțatori și realizatori. După ce i-am citit primele pagini notam în rubrica de față: „Cu o grafică plăcută și o hârtie care conferă confort coperții pe măsura artei moderne, fără a ne mărturisi locul de tipărire, colectivul redacțional format din Toni Iosipescu, Gruia Novac, Geta Androne, Iorgu Gălățeanu și Marian Constandachi încearcă un examen de experiment iar noi rămânem în așteptarea a ceea ce promite Gruia Novac: autori locali, că altfel „starea locului” rămâne doar o speranță
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
volante de cenaclu (cine avea mașină de scris o înregistra la Securitate) imediat după 1989 s-a lărgit mult aria de interes pentru presa scrisă. "Vremea Nouă" s-a transformat în (micul) Adevărul de Vaslui (am fost în redacție la tipărirea primului număr împreună cu Th. Pracsiu), de la 8 mai 2001, bisăptămânalul devine cotidian ca o componentă a Adevărului din București, Gazeta de Est (1990), doar vreo 30 de numere dar ce atacuri de presă !, Monitorul de Vaslui cu nr. 0 (zero
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
ale literaturii nu sunt un datum. Cu atât mai puțin eul. Cele dintâi trebuie recuperate, eul - cucerit. El e o veșnică adaptare la mediu, la circumstanțe, la condițiile momentului 14. Trecerea de la caracterul privat al jurnalului la cel public, prin tipărire, n-ar fi fost posibilă fără modificarea, fără construirea de sine permanentă a eului. Prin publicare, jurnalul intim Își pierde una din caracteristici, intimitatea (bătaia scurtă a privirii și a gândului), dar nu și subiectivitatea. Pe de altă parte, având
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
noastră", "patria noastră" care reamintesc permanent că identitatea este colectivă. Manualele școlare constituie un puternic factor de integrare, ele fiind difuzate în sute de mii, ba chiar la mai multe generații milioane de exemplare; textele, ilustrațiile și modul lor de tipărire sunt referințe comune pe întreg teritoriul statului, și aceasta pentru o lungă perioadă de timp" (Anne-Marie Thiesse, Crearea identităților naționale în Europa. Secolele XVIII-XX, traducere de Andrei-Paul Corescu, Camelia Capverde și Giuliano Sfichi, Editura Polirom, Iași, 2000, pp. 173-174). 38
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
a modificat complet soarta operei (de circulație folclorică, în cazul scriitorului francez și cultă, în cazul scriitorului spaniol), deși aceasta a constituit una la început cea mai importantă dintre sursele de inspirație. La originea celui dintâi volum rabelaisian în ordinea tipăririi sale, Pantagruel, au stat, după unii cercetători, mai multe legende despre uriași binefăcători circulând, în secolul al XV-lea, în regiunea Lyon, dintre care unele au fost culese și publicate, arborând formula eposului eroic cu uriași. Dar cine și le
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
prilej pentru a satiriza exacerbările didacticiste, adolescența și așa-zisele "fapte de vitejie" etc., iar de acum încolo, cele două opere vor fi tipărite împreună, în ordinea cronologic firească. Rabelais continuă însă și, în 1545, va obține privilegiul regal de tipărire a Cărții a treia despre faptele și pildele vitejești ale bunului Pantagruel, la a cărei lectură vom constata un conținut net diferit de cele scrise până atunci, totul învârtindu-se în jurul temei căsniciei, care suscită discuții din cele mai amuzante
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
poartă semnătura aceluiași "Domn François Rabelais, Doctor în medicină". De ce să fi recurs Rabelais la o asemenea stratagemă? Totuși, se bucura de o popularitate care a fost, în anumite momente, destul de mare în epocă, atrăgând și obținerea unor privilegii pentru tipărirea cărților sale, chiar dacă acestea erau, la scurt timp, retrase, iar volumele supuse cenzurii. Credem că, dincolo de orice amănunte de istorie literară, opțiunea sa a ținut și de ideea de parodie, anticipând procedeul tematizării naratorului pe care François Rabelais îl folosește
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Gospodăria Matrionei. Titlul dat de scriitor, Nu e sat fără un sfânt, a fost modificat la propunerea lui A. Tvardovski. Povestirea a fost publicată în numărul 1 din 1963 al revistei "Novîi mir". Acțiunea se petrece în 1956, dar la tipărire anul a fost schimbat cu 1953, pentru a desemna perioada pre-hrușciovistă, aceasta fiind o concesie făcută din considerente politice. Scriitorul va face o multitudine de modificări în varianta finală a povestirii 117. Tot în această perioadă, în condițiile relațiilor strânse
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
sfârșitul lunii ianuarie 1941-n.n.). Pentru elaborarea materialului, Cloyce Huston „a luat contact cu personalul curent cu această chestiune pentru a se informa și documenta”. Odată realizat și trimis la Washington, între altele, trebuia să fie utilizat și „pentru tipărirea unui volum pentru publicul american”. Serviciile americane erau interesate și de activitatea Organizației germane „Todt” din România, deci a trecut la realizarea unei documentări și la întocmirea unui raport pentru a stabili „punctele centrale și de aprovizionare ale organizației”. Primul
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
sociologie etc. Deosebit de restrânsă este bibliografia preze ntat ă în cazul revistei „Ion Creangă” de la Bârlad (p.229-230). Importantă pentru cititori ar fi fost mai cu seamă informația lansată în „Adevărul” din 31 ianuarie 2005 de publicistul Constantin Coroiu, privind tipărirea ei în ediție anasta tică , lucru realizat și despre care există făcute menționări în lucră rile destinate presei locale. Despre „Păreri tutovene”, ziar independent democr at, se reia informația de la I. Hangiu (Dicționarul, p.4 02), fără a o mai
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
păstra de Academie. Academia Română sau traducătorii premiați (am pre fera Academia, ca cea mai superioară instituție culturală) se vor adresa celor mai importante și mai răspândite edituri de traduceri a operelor străine din Franța, Anglia și Germania, pentru editarea și tipărirea într-un număr cât mai mare posibil de exemplare a traducerilor respective. Beneficiul dreptului de traducător (care se confundă după legea noast ră d in 1923, ca și după legile franceze, engleze și germane, cu dreptul de autor) va aparține
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
9. — Traducerea poeziilor lui M. Eminescu în limba franceză, engleză sau germană, premiată cu Ma rele Premiu C. Hamangiu, va fi tipărită din suma acordată ca pre miu, autorul rămânând cu drepturile de autor și cu restul sumei neîntrebuințată pentru tipărire. Regulament întocmit din însărcinarea dată de Secția literară. C.Rădulescu-Motru, S. Pușcariu. Cititorii materialelor din această carte au luat cunoștință ce făceau oameni ca Ioan și Ion Lumânărică de la Tutova ori fostul demnitar Constantin Hamangiu, originar de la Pogonești - Tutova, cu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
la interpretarea 'științifică' a bibliografiilor analitice ale secolului al XX-lea realizate în Anglia de A.W.Pollard și de W.W.Gregg, iar în Statele Unite ale Americii de Charleton Hinman. Rezultatele cercetării efectuate de acestă din urmă în domeniul Tipăririi și cercetării primei ediții in-folio a operelor lui Shakespeare au fost publicate în 1963 în două volume de către Editură Claredon din Oxford. Regele Lear a fost jucată pentru prima data in 1606, dar textul ediției in-folio nu a fost publicat
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
versiunile astfel tipărite care au rezistat pînă acum. În cazul unei bune jumătăți a pieselor există și variante tipărite anterior, într-o ediție in-quarto, echivalentul elizabetan al edițiilor broșate de astăzi. Astfel, deoarece textele pieselor lui Shakespeare depind de calitatea tipăririi lor în editurile elizabetane și iacobite, criticii literări au acordat o atenție crescîndă metodelor și tehnicilor acestor edituri. Rezultatele cercetărilor lui Charlton Hinman au fost uimitoare. În ciuda afirmațiilor din "Epistola cu dedicație" a ediției in-folio, așa-numita 'citire în șpalt
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]