7,315 matches
-
-a are fețele orientate oblic. Pe fața latero-superioară se găsește tuberozitatea mușchiului dințat anterior. Nici această coastă nu are șanțul coastei. Coloana vertebrală toracală Cele 12 vertebre toracice au următoarele elemente constitutive: corpul vertebral, arcul vertebrei, gaura vertebrală. Particularitățile vertebrelor toracice sunt: corpul vertebral toracal prezintă lateral cele două fațete articulare pentru articulația cu capul coastei; procesul transvers prezintă fața costală transversă pentru articularea cu tuberculul costal; procesul spinos este unic, lung si mult înclinat inferior; procesul articular are fețele articulare
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
articulația cu capul coastei; procesul transvers prezintă fața costală transversă pentru articularea cu tuberculul costal; procesul spinos este unic, lung si mult înclinat inferior; procesul articular are fețele articulare orientate în plan frontal; gaura vertebrală este cilindrică (Ranga). Anatomia vertebrelor toracice joacă un rol esențial în chirurgia tumorilor mediastinale posterioare (în special a tumorilor neurogene). Tumorile parietale toracice (osoase sau de părți moi) nu ridică de regulă probleme neurochirurgicale, limita parietectomiei toracice pe linia posterioară fiind marcată de marginea corpului vertebral
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
este unic, lung si mult înclinat inferior; procesul articular are fețele articulare orientate în plan frontal; gaura vertebrală este cilindrică (Ranga). Anatomia vertebrelor toracice joacă un rol esențial în chirurgia tumorilor mediastinale posterioare (în special a tumorilor neurogene). Tumorile parietale toracice (osoase sau de părți moi) nu ridică de regulă probleme neurochirurgicale, limita parietectomiei toracice pe linia posterioară fiind marcată de marginea corpului vertebral. Clavicula Are o formă de S, fiind curbată în porțiunea medială cu convexitatea înainte, iar în porțiunea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
plan frontal; gaura vertebrală este cilindrică (Ranga). Anatomia vertebrelor toracice joacă un rol esențial în chirurgia tumorilor mediastinale posterioare (în special a tumorilor neurogene). Tumorile parietale toracice (osoase sau de părți moi) nu ridică de regulă probleme neurochirurgicale, limita parietectomiei toracice pe linia posterioară fiind marcată de marginea corpului vertebral. Clavicula Are o formă de S, fiind curbată în porțiunea medială cu convexitatea înainte, iar în porțiunea ei laterală cu concavitatea înainte. Are două fețe (una superioară și cealaltă inferioară) și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
scapulo-humerale. Atât pe suprafața ei superioară, cât și pe cea inferioară prezintă rugozități, puncte de origine sau inserție a unor mase musculare. Superior se inseră sternocleiodomastoidianul, deltoidul și trapezul, iar inferior subclavicularul și marele pectoral. Clavicula este importantă în chirurgia toracică, mai ales prin raporturile 1/2 ei mediale. Omoplatul Are câteva elemente constitutive importante. Spina scapulei se desprinde de pe fața sa posterioară și o împarte în fosa supraspinoasă și cea infraspinoasă. Lateral, spina se continuă cu acromionul, ce se articulează
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
Unesc manubriul sternal și primul cartilaj costal (formând un unghi diedru deschis în afară) cu extremitatea sternală a claviculei. Articulația este întărită cu ligamentele sternoclavicular anterior și posterior, ligamentul interclavicular și ligamentul costoclavicular. Articulațiile costo-vertebrale Coastele se articulează cu vertebrele toracice prin articulația capului coastei și articulația costo-transversă. Aceste articulații sunt foarte importante în parietectomia toracică. Deseori, în localizările posterioare ale tumorilor costale, suntem obligați să efectuăm dezarticulare costo-vertebrală. Articulația capului coastei este formată din: fețele articulare de pe capul coastei, respectiv
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
extremitatea sternală a claviculei. Articulația este întărită cu ligamentele sternoclavicular anterior și posterior, ligamentul interclavicular și ligamentul costoclavicular. Articulațiile costo-vertebrale Coastele se articulează cu vertebrele toracice prin articulația capului coastei și articulația costo-transversă. Aceste articulații sunt foarte importante în parietectomia toracică. Deseori, în localizările posterioare ale tumorilor costale, suntem obligați să efectuăm dezarticulare costo-vertebrală. Articulația capului coastei este formată din: fețele articulare de pe capul coastei, respectiv de pe două vertebre toracice vecine, acoperite de cartilaj articular. Prima coastă și ultimele două se
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
coastei și articulația costo-transversă. Aceste articulații sunt foarte importante în parietectomia toracică. Deseori, în localizările posterioare ale tumorilor costale, suntem obligați să efectuăm dezarticulare costo-vertebrală. Articulația capului coastei este formată din: fețele articulare de pe capul coastei, respectiv de pe două vertebre toracice vecine, acoperite de cartilaj articular. Prima coastă și ultimele două se articulează fiecare cu câte o singură vertebră; mijloacele de unire: capsula articulară, ligamentul radiat al capului coastei și ligamentul intraarticular al capului coastei. Ligamentul intra-articular lipsește la articulațiile
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
și vine anterior în raport cu pediculul intercostal), ligamentul costotransvers lateral (între vârful procesului transvers și tuberculul coastei în porțiunea lui nearticulară) și ligamentul lombocostal de la colul C12 la procesul transvers L1. Ligamentul costotransvers superior lipsește la C1. Sistemul muscular al cutiei toracice Mușchii trunchiului se împart topografic în mușchi ai spatelui și cefei, respectiv mușchii antero-laterali. Tot în acest capitol vom prezenta și diafragmul. Mușchii spatelui După originea embriologică, inervație și acțiune sunt mușchi migrați și mușchi erectori ai trunchiului [4]. Mușchii
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
ale nervilor spinali și își păstrează dispoziția metamerică. Ei pot fi utilizați în tehnicile reconstructive, pentru acoperirea defectelor mici posterioare, din vecinătatea coloanei vertebrale. Vom prezenta pe larg mușchii migrați, deoarece ei sunt foarte importanți în chirurgia reconstructivă a peretelui toracic, intrând în constituția lambourilor musculare sau musculo-cutanate în RPT. Mușchiul trapez Își are originea pe protruberanța occipitală externă, 1/2 medială a liniei nucale superioare, ligamentul nucal, procesele spinoase C7-T12 și ligamentele interspinoase corespunzătoare, iar inserția se face pe spina
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
lombar Grynfelt. Vasele provin din ultimele 5 intercostale, iar inervația din intercostalii 9-11. Coboară coastele, fiind mușchi expirator. Mușchii antero-laterali ai toracelui (extrinseci) Mușchiul mare pectoral Marele pectoral este mușchiul cel mai mult utilizat în intervențiile de reconstrucție a peretelui toracic. Este un mușchi lat cu trei părți de origine: claviculară (pe jumătatea ei medială), sternocostală (fața anterioară a sternului și pe primele 6 cartilaje costale) și abdominală (pe teaca mușchiului drept abdominal). Din unirea celor trei părți rezultă un tendon
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
umărului, axilară și brahială. În sus, lama ei superficială se continuă cu lama superficială a fasciei cervicale, iar în jos cu fascia dreptului abdominal și a oblicului extern. Vascularizația este asigurată de artera toracoacromială și de ramurile perforante din artera toracică internă. Inervația provine din plexul brahial prin nervii pectorali (C5-7). Când ia punct fix pe torace coboară și proiectează umărul anterior, produce adducția, rotația medială și flexia brațului. Când ia punct fix pe humerus intervine în mișcarea de cățărare. Este
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
mare (între ei se găsește nervul pectoral lateral și ramurile pectorale ale arterei acromiotoracice). Acoperă dințatul anterior, vasele axilare, plexul brahial, coastele și spațiile intercostale respective. Participă la formarea peretelui anterior al axilei. Pe marginea sa inferioară se află artera toracică laterală. Este perforat de nervul pectoral medial. Este vascularizat de ramuri ale arterei axilare. Inervația este dată de nervii pectorali. Când ia punct fix pe coaste proiectează anterior umărul și coboară unghiul lateral al scapulei. Când ia punct fix pe
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
laterale și marginile superioare ale primelor 10 coaste și se inseră pe marginea medială a scapulei și pe partea învecinată a feței ei anterioare. Este acoperit de pectorali. Acoperă coastele și spațiile intercostale corespunzătoare Pe fața sa superficială coboară nervul toracic lung și artera toracică laterală. Inervația este dată de nervul toracic lung, iar vascularizația este asigurată de artera toracică laterală, subscapulara și scapulara posterioară. Când ia punct fix pe scapulă coboară, respectiv ridică coastele. Participă la proiecția anterioară a scapulei
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
ale primelor 10 coaste și se inseră pe marginea medială a scapulei și pe partea învecinată a feței ei anterioare. Este acoperit de pectorali. Acoperă coastele și spațiile intercostale corespunzătoare Pe fața sa superficială coboară nervul toracic lung și artera toracică laterală. Inervația este dată de nervul toracic lung, iar vascularizația este asigurată de artera toracică laterală, subscapulara și scapulara posterioară. Când ia punct fix pe scapulă coboară, respectiv ridică coastele. Participă la proiecția anterioară a scapulei. Intervine alături de trapez la
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
pe marginea medială a scapulei și pe partea învecinată a feței ei anterioare. Este acoperit de pectorali. Acoperă coastele și spațiile intercostale corespunzătoare Pe fața sa superficială coboară nervul toracic lung și artera toracică laterală. Inervația este dată de nervul toracic lung, iar vascularizația este asigurată de artera toracică laterală, subscapulara și scapulara posterioară. Când ia punct fix pe scapulă coboară, respectiv ridică coastele. Participă la proiecția anterioară a scapulei. Intervine alături de trapez la bascularea scapulei, ce se face concomitent cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
învecinată a feței ei anterioare. Este acoperit de pectorali. Acoperă coastele și spațiile intercostale corespunzătoare Pe fața sa superficială coboară nervul toracic lung și artera toracică laterală. Inervația este dată de nervul toracic lung, iar vascularizația este asigurată de artera toracică laterală, subscapulara și scapulara posterioară. Când ia punct fix pe scapulă coboară, respectiv ridică coastele. Participă la proiecția anterioară a scapulei. Intervine alături de trapez la bascularea scapulei, ce se face concomitent cu abducția brațului. Mușchii intrinseci ai toracelui Acești mușchi
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
inversă cu precedenții și deci și acțiunea este inversă, fiind expiratori prin coborârea coastelor. Ocupă spațiul intercostal de la unghiul coastei până la stern. Posterior de unghiul coastei se găsește membrana intercostală internă. Subcostalii Sunt mai evidenți în partea inferioară a cutiei toracice, au originea pe fața medială a unei coaste (în apropierea unghiului) și inserția pe a doua și a treia coastă supraiacentă. Fibrele sunt orientate paralel cu cele ale intercostalilor interni fiind deci mușchi expiratori. Ridicătorii coastelor Formează alături de subcostali stratul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
treia). Ridică coastele. Intercostalii intimi Se găsesc în special în treimea laterală a spațiilor intercostale inferioare, având fibrele dispuse paralel cu ale subcostalilor, fiind deci expirator. Subcostalii și intercostalii intimi au raport medial cu fascia endotoracică, pleura și plămânii. Transversul toracic Are originea pe fața posterioară a procesului xifoid și a cartilajelor costale 7-3, de unde diverg lateral spre marginea inferioară a cartilajelor costale 2-6 pe care se inseră. Posterior vine în raport cu fascia endotoracică, pleura și pericardul. Este acoperit de mușchii intercostali
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
și a cartilajelor costale 7-3, de unde diverg lateral spre marginea inferioară a cartilajelor costale 2-6 pe care se inseră. Posterior vine în raport cu fascia endotoracică, pleura și pericardul. Este acoperit de mușchii intercostali interni, între el și aceștia găsindu-se vasele toracice interne. Este un mușchi expirator. TERITORIILE VASCULARE ALE PERETELUI TORACIC Date generale Peretele toracic este o zonă vastă ce poate fi divizată în regiuni în funcție de teritoriile sale vasculare. Tipul de vascularizație are o însemnătate deosebită în designul lambourilor musculocutanate. Mărimea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
inferioară a cartilajelor costale 2-6 pe care se inseră. Posterior vine în raport cu fascia endotoracică, pleura și pericardul. Este acoperit de mușchii intercostali interni, între el și aceștia găsindu-se vasele toracice interne. Este un mușchi expirator. TERITORIILE VASCULARE ALE PERETELUI TORACIC Date generale Peretele toracic este o zonă vastă ce poate fi divizată în regiuni în funcție de teritoriile sale vasculare. Tipul de vascularizație are o însemnătate deosebită în designul lambourilor musculocutanate. Mărimea unui lambou este limitată de vascularizația sa. Chirurgul trebuie să
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
2-6 pe care se inseră. Posterior vine în raport cu fascia endotoracică, pleura și pericardul. Este acoperit de mușchii intercostali interni, între el și aceștia găsindu-se vasele toracice interne. Este un mușchi expirator. TERITORIILE VASCULARE ALE PERETELUI TORACIC Date generale Peretele toracic este o zonă vastă ce poate fi divizată în regiuni în funcție de teritoriile sale vasculare. Tipul de vascularizație are o însemnătate deosebită în designul lambourilor musculocutanate. Mărimea unui lambou este limitată de vascularizația sa. Chirurgul trebuie să prevadă cu acuratețe ce
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
lambourilor musculocutanate. Mărimea unui lambou este limitată de vascularizația sa. Chirurgul trebuie să prevadă cu acuratețe ce suprafață de tegument poate fi mobilizată în siguranță, astfel încât să nu survină ischemia și necroza lamboului. Pentru aceasta este util să împărțim regiunile toracice în teritorii vasculare, realizând astfel veritabile hărți regionale ale circulației tegumentare. În condiții normale fiecare vas perforant hrănește un anumit teritoriu. Circulația este într-un echilibru dinamic între teritoriile adiacente. Dacă o incizie întrerupe fluxul într-un sistem teritorial, circulația
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
acestei expansiuni, iar dacă pielea este incizată circumferențial, cel puțin un sistem major musculocutanat trebuie lăsat intact pentru ca tegumentul să supraviețuiască [6]. Teritoriul vascular al toracelui anterior Cel mai important sistem al trunchiului anterior toraco-abdominal este sistemul bazat pe artera toracică internă - artera epigastrică inferioară. Acest sistem practic leagă artera femurală de artera subclavie ipsilaterală, formând anastomoze bogate anterioare, cu contribuții laterale din arterele segmentare intercostale [1]. Pe lângă sistemul arterei toracice interne, pielea peretelui toracic anterior este vascularizată de perforante ce
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
sistem al trunchiului anterior toraco-abdominal este sistemul bazat pe artera toracică internă - artera epigastrică inferioară. Acest sistem practic leagă artera femurală de artera subclavie ipsilaterală, formând anastomoze bogate anterioare, cu contribuții laterale din arterele segmentare intercostale [1]. Pe lângă sistemul arterei toracice interne, pielea peretelui toracic anterior este vascularizată de perforante ce vin din artera toracoacromială (din artera axilară). Teritoriile vasculare ale toracelui posterior Regiunea toracică posterioară este vascularizată prin două sisteme majore: sistemul marelui dorsal și sistemul trapezului. După anatomiști această
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]