2,344 matches
-
A lucrat ca asistent de cercetare la Institutul Național pentru Studiul totalitarismului, din anul 1995, pentru ca în 1999 să devină cercetător științific III , în același prestigios institut. S-a afirmat și în calitate de jurnalist, devenind secretar general de redacție la ”Arhivele totalitarismului”. În același timp, a devenit membru al Comiterului de Studii Ruse și Sovietice ”Florin Constantiniu” și membru în Consiliul Științific al Institutului Național de Studiere a Totalitarismului. A publicat numeroase cărți, atât singur, cât și în colaborare cu alți autori
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]
-
S-a afirmat și în calitate de jurnalist, devenind secretar general de redacție la ”Arhivele totalitarismului”. În același timp, a devenit membru al Comiterului de Studii Ruse și Sovietice ”Florin Constantiniu” și membru în Consiliul Științific al Institutului Național de Studiere a Totalitarismului. A publicat numeroase cărți, atât singur, cât și în colaborare cu alți autori. Printre cărțile publicate, amintim: ”Cazul Ștefan Foriș. Lupta pentru putere în P.C.R. 1940 - 1968. Documente” - 1999 - având ca asociat pe Ioan Chiper ”Amurgul ilegaliștilor. Plenara C.C. a P
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]
-
de specialitate numeroase articole referitoare la politica externă a României în perioada postbelică, la istoria Partidului Comunist Român, colecticvizarea agriculturii și la procesul de destalinizare, după 1954. Printre revistele în care au apărut articole semnate de Dan Cătănuș, amintim: ”Arhivele Totalitarismului” ; ”Revista Istorică” ; ”Dosarele Istoriei” ; ”Studii și Materiale de Istorie Contemporană” ; ”Anuarul Institutului Român de Istorie Recentă”. Pentru a se documenta în perioada scrierii articolelor și a cărților, Dan Cătănuș a fost la Moscova, în 2002 și 2009 și la Budapesta
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]
-
de a da coerență demersului. Astfel, întrebările și răspunsurile vor viza teme ce frământă conștiința unor tineri ce viețuiesc într-o societate profund secularizată, cum e cazul societății contemporane franceze. Dintre aceste teme amintim: Dumnezeu, credința, libertatea, iubirea, suferința, bioetica, totalitarismele etc. Deși s-ar putea crede că întreaga carte e constituită dintr-un lung șir de răspunsuri la întrebările adresate de către tineri, în realitate se cuvin făcute niște nuanțări. Am spus mai sus că întrebările sunt grupate într-o relativă
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
înțelepciune, din respect pentru alții și, adesea, din iubire, primul principiu a tot ceea ce este, a fost și va fi". De aici rezultă și opțiunea teologului Frossard. E fascinat de libertate, asemeni lui Steinhardt, asemeni tuturor celor care au trăit totalitarisme. Dar, spre deosebire de eseistul ortodox, care vede libertatea în relație de complementaritate cu credința (în cel mai pur spirit ortodox de altfel), Frossard vede libertatea în complementaritate cu iubirea, "primul principiu a tot ceea ce este, a fost și va fi". Iubirea
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
lui Steinhardt care spune "spectacolul suferinței e sfânt", nici Frossard nu fuge de suferință, "care nu ține de diferitele noastre tare morale, ci de însăși condiția umană". Și cine să înțeleagă mai mult suferința decât aceștia trei, victime ale diferitelor totalitarisme, deținuți? Cine a reacționat oare mai demn în fața ei decât acești apologeți? Despre aceasta, însă, într-un capitol ulterior al lucrării. Formidabilă această carte a lui Frossard, impresionant modul său de a se raporta la problemele și provocările pe care
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Ierunuca și Monica Lovinescu mărturisesc, de altfel, că în momentul arestării membrilor "lotului mistico-legionar" ar fi fost imposibil să stârnească un scandal în presa franceză, pentru că imediat ar fi fost taxați drept fasciști. Critica vine însă mai voalat, ținta fiind totalitarismele în general: "Spectacol consternant, intelectualii noștri cei mai cunoscuți s-au cocoțat pe una sau alta din aceste fiare ale apocalipsului (n.r. lutheranismul, respectiv stalinismul) și, ocupați să peroreze în vânt, n-am auzit vaietele ce urcau din pământ. Occidentul
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
rus către duhovnicul său, traducere de: Preot Nicolae Bordașiu, Editura Mitropoliei Banatului, Timișoara, 1992. Ardeleanu, George, Nicolae Steinhardt (Monografie, antologie comentată, receptare critică), Aula, Brașov, 2000. Ardeleanu, George, N. Steinhardt și paradoxurile libertății, Editura Humanitas, București, 2009. Arendt, Hannah, Originile totalitarismului, traducere de Ion Dur și Mircea Ivănescu, Editura Humanitas, București, 2006. Balotă, Nicolae, Lupta cu absurdul, Editura Univers, București, 1971. Berdiaev, Nicolai, Filosofia lui Dostoievski, traducere în română Radu Părpăuță, Institutul European, Iași, 1992. Berdiaev, Nicolai, Un nou Ev Mediu
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
NAȚIONALISMULUI ÎN EUROPA Traducere de Silvia DRAM Prefață de Al. ZUB INSTITUTUL EUROPEAN Prefață Națiuni și naționalisme După o lungă serie de studii relative la istoria Spaniei și după o alta cvasiparalelă de lucrări (unele semnate în colaborare) despre democrație, totalitarism, politică comparată etc., istoricul și politologul Guy Hermet a ținut să adauge la impunătorul său palmares încă un volum: Istoria națiunilor și a naționalismului în Europa. Versiunea românească a acestuia (Silvia Dram) e binevenită, ținînd seama pe de o parte
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
viitoare, aceasta este o "viză de universalitate ce i se cere cetățeanului" cu scopul ca acesta să asimileze în mod reflex o logică în care "Statul se încorporează societății".177 Dusă la paroxism, această exigență de abnegație personală absolută prefigurează totalitarismul. Însă interpretată într-o manieră pozitivă, ca valoare de edificare a cetățeanului exemplar, nuanțată în același timp cu puncte de vedere ce o contrazic, la Sieyès mai ales, cînd acesta scrie că "voința națiunii [...] este rezultatul voințelor individuale, așa cum națiunea
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
totul străină. Dincolo de aceasta, fapt la care Herder nu se gîndise nicidecum, această impunere creează pentru fiecare obligația de a se dizolva în comunitatea semenilor cu scopul de a participa la împliniea totală sau totalitară a destinului acesteia. Naționalismul și totalitarismul se confundă, puterea totalitară fiind pentru Benito Mussolini "democrația organizată, concentrată, autoritară, sprijinindu-se pe o bază națională".362 Nazismul n-a folosit niciodată cuvîntul "totalitar"363, dar ceea ce contează este faptul că i-a ilustrat realitatea pînă la pa-roxism
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
din ce în ce mai antagoniste. După această eclipsă, un nou internaționalism va apare în anii 1920. Desigur acesta va renega fraternitatea transfrontalieră a adepților Luminilor pentru că este marcat printr-un clivaj iremediabil între două tipuri de internaționale: cea a comunismului și cea a totalitarismului de dreapta. Totuși, chiar și în cazul acestora transpare o trăsătură comună. În ambele ca-zuri, alegeanța ideologică are pondere asupra alegeanței naționale în sens liberal, teritorial și de stat. Vorbind despre Aragon și despre concurenții săi mai puțin notorii, patria
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
că, fără a deveni camarazi, partidele burgheze și burghezii din toa-te țările au fost acceptați drept tovarăși de luptă în ideea că ei manifestau o anumită voință de progres social și nu se considerau adversari ai comunismului, ci ai totalitarismului germano-italian. Internaționala antifascismului se născuse. Cea a Kominternului nu dispăruse, însă ea nu mai constituia acum decît nucleul, ceilalți "antifasciști" închizînd ochii față de această realitate. Dintr-o singură lovitură, internaționalismul de stînga sfă-rîmă constrîngerile revoluționare încetînd astfel să mai apară
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
ar fi putut apropia de patriotismul revoluționar al tinerilor marxiști de la Oxford, "grupul celor cinci"375, dacă aceștia n-ar fi fost de fapt agenți sovietici. Separatismele la ele acasă După 1945, spiritul național-democrat va triumfa cu "victoria sa asupra totalitarismului nazist" și apoi cu lupta împotriva altui totalitarism, cel comunist de astă dată. În aparență, nimic nu tulbură această renaștere a naționalismelor care au sacrificat xenofobia pe altarul toleranței și al reconcilierii europene. Cel puțin, par a fi uitat elementele
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
tinerilor marxiști de la Oxford, "grupul celor cinci"375, dacă aceștia n-ar fi fost de fapt agenți sovietici. Separatismele la ele acasă După 1945, spiritul național-democrat va triumfa cu "victoria sa asupra totalitarismului nazist" și apoi cu lupta împotriva altui totalitarism, cel comunist de astă dată. În aparență, nimic nu tulbură această renaștere a naționalismelor care au sacrificat xenofobia pe altarul toleranței și al reconcilierii europene. Cel puțin, par a fi uitat elementele perturbatoare prezente în Belgia prin antagonismul dintre francezi
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
forță potențial periculoasă al că-rei impact se putea vedea pas cu pas, Karl Popper, Friederich Hayek sau J.-L. Talmon l-au condamnat fără drept de apel în numele "societății deschise" sau al "marii societăți" de piață și de luptă împotriva totalitarismului. În esență, acesta este punctul de vedere actual. În plus, această revizuire a catehismului civic și-a arătat roadele. Sensul comun percepe naționalismul ca pe autorul tuturor războaielor și al tuturor genocidelor moderne, la nevoie adăugîndu-i-se și adjectivul etnic, atunci
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
a semnificațiilor unor concepte precum "ideologie" și "intelectual", identificarea unor tipuri specifice de raportare a intelectualilor la ideologie. Circumscrie, în acest sens, fără intenția de a le compara, un mod de raportare propagandistică, așa cum s-a regăsit acesta în cazul totalitarismului comunist, ca și în cazul altor regimuri de orientare totalitară sau autoritară, și un mod de raportare integratoare, exemplificat prin trimitere la situarea ideatică pe care un intelectual precum Adrian Marino a expus-o în perioada postcomunistă. Constituind o întreprindere
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
a născut omul nou. În România anilor '50, Editura Compania, București, 2012. Breban Nicolae, Confesiuni violente. Dialoguri cu Constantin Iftime, Editura Du Style, București, 1995. Cătănuș Ana-Maria, Vocația libertății. Forme de disidență în România anilor 1970-1980, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2014. Cătănuș Dan (coord.), Intelectuali români în arhivele comunismului, Editura Nemira, București, 2006. Cătănuș Dan, "Regimul comunist din România și problema intelectualității, 1956-1965", în Intelectuali români în arhivele comunismului, Editura Nemira, București, 2006. Constantiniu Florin, De la Răutu și Roller
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
URSS, mai mult mimată la București 46. Ianoși adoptă și pentru regimul de la București eticheta de stalinist. A fost (și) totalitar? Ion Ianoși nu ne spune explicit, mai degrabă cititorul deduce că da. Cert este că memorialistul evită comparația cu totalitarismul nazist. I. Ianoși realizează că această definire stalinistă este discutabilă după 1960/1964. Acum, la începutul deceniului șapte, pare detectabil un punct de inflexiune. Cum am văzut deja, Ion Ianoși consemnează continuitatea dintre ultimii ani ai regimului Gheorghiu-Dej și începutul
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
stridente privind decomunizarea, lustrația, (pseudo)reforma morală etc., Ianoși ajunge să se delimiteze de astfel de apeluri civico-politice cu precizarea - prezentă într-o scrisoare adresată decanului de la Facultatea de Filosofie (fost marxist, devenit pro-național țărănist) - că respinge și condamnă "orice totalitarism (subl. n.), extremism, violență, intoleranță"51; pe lângă respingerea înregimentării se subînțelege că și regimul delimitat de anii 1948 și 1989 se înscrie în aria sistemelor politice totalitare. Prin urmare, în contextul agitat postdecembrist, Ianoși admite că regimul postbelic a fost
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
care niciunul dintre ei nu-l putea rosti cu voce tare. Discursul scriitorilor disidenți în anii 1980 În eseul său intitulat Frig sau frică? Sau despre condiția intelectualului român de astăzi 19, poetul și disidentul Dorin Tudoran conchidea: "Teama oricărui totalitarism în fața cuvântului nu e o legendă". Concluzia lui Tudoran era pe deplin justificată în condițiile în care regimul comunist recurgea la o gamă diversă de modalități, mergând de la prevenție la represiune, pentru a bloca orice formă de exprimare publică în
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
textelor redactate de Tudoran în perioada disidenței, eseul Frig sau frică? Sau despre condiția intelectualului român de astăzi se individualizează prin multitudinea și gravitatea problemelor discutate. Eseul, numărând nu mai puțin de șaptezeci de pagini, este deopotrivă o denunțare a totalitarismului - care nu este altceva decât "impostura însăși"25 -, un reproș adresat colegilor intelectuali pentru capitularea sau retragerea lor în rezistența prin cultură, o radiografie a relației dintre puterea politică și intelectuali, dar și un manifest pentru recăpătarea libertății, înainte de toate
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
României spre comunism, Editura Politică, București, 1975. Botez Mihai, Intelectualii din Europa de Est (Intelectualii est-europeni și statul național comunist) - un punct de vedere românesc, Editura Fundației Culturale Române, București, 1993. Cătănuș Ana-Maria, "Cultura și arta la începutul regimului Ceaușescu", în Arhivele Totalitarismului, nr. 1-2/2004. Cătănuș Ana-Maria, Vocația libertății. Forme de disidență în România anilor 1970-1980, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2014. Cătănuș Ana-Maria, "Dorin Tudoran și condiția intelectualului sub comunism", în Arhivele Totalitarismului, nr. 3-4/2012. Diac Cristina, "Direcția Generală
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
punct de vedere românesc, Editura Fundației Culturale Române, București, 1993. Cătănuș Ana-Maria, "Cultura și arta la începutul regimului Ceaușescu", în Arhivele Totalitarismului, nr. 1-2/2004. Cătănuș Ana-Maria, Vocația libertății. Forme de disidență în România anilor 1970-1980, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2014. Cătănuș Ana-Maria, "Dorin Tudoran și condiția intelectualului sub comunism", în Arhivele Totalitarismului, nr. 3-4/2012. Diac Cristina, "Direcția Generală a Presei și Tipăriturilor", în Dan Cătănuș (coord.), România 1945-1989. Enciclopedia regimului comunist. Instituții de partid, de stat, obștești
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
arta la începutul regimului Ceaușescu", în Arhivele Totalitarismului, nr. 1-2/2004. Cătănuș Ana-Maria, Vocația libertății. Forme de disidență în România anilor 1970-1980, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2014. Cătănuș Ana-Maria, "Dorin Tudoran și condiția intelectualului sub comunism", în Arhivele Totalitarismului, nr. 3-4/2012. Diac Cristina, "Direcția Generală a Presei și Tipăriturilor", în Dan Cătănuș (coord.), România 1945-1989. Enciclopedia regimului comunist. Instituții de partid, de stat, obștești și cooperatiste, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2012. Gabanyi Anneli Ute, Literatura și
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]