2,402 matches
-
12, Iași. Vă rog să primiți asigurarea distinsei mele considerațiuni și mulțumirile pentru tot ce faceți, În memoria excelentului, fost coleg, Eugen Isar. George Pascu </citation> <citation author=”PETRESCU Aurel D., Dr.” loc=”București” data =”4 iunie 1975”> Mult Stimate Tovarășe Dimitriu, Am citit cu mult interes despre activitatea Dvs. În cadrul GALERIEI OAMENILOR DE SEAMĂ din Fălticeni și deoarece recent mam ocupat cu unele personalități de pe acolo, pentru care adun material, este vorba despre medici fălticeneni. Acum adun material despre familia
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
altuia, În prag de toamnă ce va să vie. Încă o dată iertare și multă sănătate. Cu stimă și respect, Fostul Țarevici (o jumătate de noapte) Liviu Rusu </citation> <citation author=”SMÂNTÂNESCU Dan ” loc=”București” data =”8 oct. 1972”> Mult Stimate Tovarășe Dimitriu, În urma vizitei ce mi-ați făcut la Conservator, am apreciat interesul Dv. deosebit pentru tot ce reprezintă valori documentare legate de Fălticeni și Suceava. M-a impresionat zelul Dv. fierbinte, motiv pentru care vă reamintesc că mi-ați promis
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
acolo sunt greu de găsit. Vă rog Încă odată cu osebitele mele mulțumiri, să primiți sensul deosebitei mele stime, Dv. și familiei Dv. Prof. Univ. Dr. Dan Smântânescu </citation> <citation author=”SMÂNTÂNESCU Dan” loc=”București” data =”25 dec. 1972”> Mult Stimate Tovarășe Dimitriu, Am Întârziat a vă scrie deoarece am sosit de la Suceava grav bolnav de gripă. Abia ieri am putut ieși din casă. Sunt extrem de slăbit după o recalcitrantă temperatură de 39,06ș. Alăturat, trimit prin amabilitatea Dv. oferta pt. tablourile
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
cu entuziasm la proiectul nostru de a se Înființa - chiar În vara acestui an - o Universitate populară permanentă, la Fălticeni . Primul conferențiar permanent m-aș Înscrie eu, și vă asigur că aș face epocă În conștiința ascultătorilor. Împreună cu Dv. și tovarășa Manolache, vom putea face lucruri minunate. Cu venirea mea la Suceava, voi impulsa din nou ideea și voi merge eu la tov. Președinte al Consiliului Județean, om de mare cultură. În dorința de a Vă revedea, Vă rog să primiți
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
ținut la Fălticeni. Cum sunt chemat din nou În Bucovina, mă voi afla În Suceava În seara de 27 iulie 1974, probabil În jurul orei 19. Voi veni cu auto propriu, Împreună cu soția mea, și voi ține câteva conferințe solicitate de tovarășa Manolache, În comuna DÎlca , unde voi vorbi despre Rolul educativ al poeziei patriotice. V-aș ruga să amintiți tov. Manolache să aibă grijă să-mi rețină o cameră cu 2 paturi pentru seara de 27 iulie, poate chiar la hotelul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
deosebită considerație și cu aceleași bune urări, V. Vasiliu-Falti Str. Brezoianu 26, et. II, ap. 30 Tel. 13.89.70 București, Sector 7 </citation> <citation author=”VASILIU-FALTI Vasile 718” loc=”București” data=”13 ianuarie 1973”> București, 20 aprilie 1974 Stimate tovarășe E. Dimitriu, Cred că vă amintiți că v-am făcut legătura cu fiul D-rului Istrati , care urma să vă transmită și niște documente interesând meleagurile noastre. Recent am primit aceste 8 pagini cu scopul de a vi le trimite D-stră
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
și fatal toate simptomele ei: s-a îndepărtat de prietenii săi „de idei”, de iubita lui ce îi era și soție, poeta Ana Mureșan, de familie și apoi de existență. Nu de poezie, ce era a „doua” sau „prima” sa tovarășă de existență, dar revenea la ea tot mai obosit de povara pe care o purta, „lespedea” ce poartă și numele de „luciditate creatoare”, nemulțumirea de existență așa cum e „ea” și pare a fi sau insatisfacția profundă față de propria artă, acea
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
categorie anumită, dovedind prin acest gust, distincție și progres. În ceea ce privește progresul, distincția și moralitatea, Henri Béraud ne relatează de la Moscova, un lucru și mai desăvârșit. Revoluție înseamnă și dărâmarea vechilor prejudecîți. Haina fiind o prejudecată burgheză, un tovarăș și o tovarășă au hotărât s-o lepede și-ntr-o bună zi au apărut perfect goi pe ulițele capitalei și-n restaurante. Frunza de viță e o prejudecată și mai idioată, deci departe de ei asemenea ticăloșie. Cu acest prilej ca și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
încât, cum e obiceiul, se hotărî să se ducă la rabin să ceară sfat în nevoie. Se duce la rabin. Am venit, învățătorule, zice, să mă înveți ce să fac. Nu mai încăpem în casă; suntem așa de mulți: eu, tovarășa cu care m-am însoțit și care-i destul de grasă, mulțămesc lui Iehova; unsprezece copii, nu fie de deochi, unii destul de mari, iar alții care țipă-n leagăn; două cumnate, mama nevestei mele și niște nepoți, copii ai acelor cumnate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
al coloniilor... Nu trebuie să uităm că epoca de la 1812 [este aceea cu care s-] au pus bazele limbii literare românești. Hotărâre Asupra punctului 4 și punctului 12 avem îndreptar gramatical: substantivele feminine terminate în a la nominativ singular ușa, tovarășa, grija, coaja, tinereța, tristeța, greșala, oblojala, școala, nicovala, punga etc. la nominativul nearticulat schimbă pe a în ă: ușă, grijă, pungă, tinereță etc. La punct 5: după consoane, scriem ea în deal, meargă, lunea, marțea, seară, seamă; însă după grupele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
alta, de 200 locuri, pentru conferinți, audiții muzicale, etc. Apoi ateliere de pictură și sculptură pentru tineretul muncitoresc de talent, ce va putea trece la academiile ce i-ar desăvârși. Biblioteca bogată de literatură cuprinde multe săli de lectură. O tovarășă tânără a fost bucuroasă cunoscând pe autorul unei cărți ce se chiamă Mitrea Cocor. Apoi săli de odihnă, la etajul al doilea o grădină de iarnă cu vedere înspre Volga, totul perfect realizat într-un centru muncitoresc, cu blocuri moderne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sara la Rostov pe Don, unde eram așteptați de scriitorii de aici, membri ai Uniunii scriitorilor sovietici. Am fost călăuziți de un cazac cu înfățișare masivă, care a scris romane despre căzăcimea Donului. La hotelul aeroportului, ne-a servit o tovarășă cu forme masive, curată și veselă, cât am stat de vorbă cu căpitanul aeroportului și romancierul cazac. Am dormit foarte bine, însă foarte puțin într-un hotel comod cu camere largi. La ora 6 1/2 am plecat; am urcat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mai vrednică de cercetat. S-a vestit sosirea unui trimis de la Rița care se interesează de vizita noastră anunțată acolo. Uniunea Scriitorilor sovietici dovedește o excepțional de bună organizare a călătoriilor ca aceasta pe care o facem noi. Însoțitoarea noastră, tovarășa Oxana Semionovna, atentă și inteligentă, telefonează zilnic la Moscova mersul călătoriei noastre. Am văzut la cinematograful casei de odihnă a minerilor un film excelent și vioi, criticând birocrația și celelalte scăderi ale lumii nouă și servindu-se în acelaș timp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și lui Boris Polevoi pentru rânduiala bună a călătoriei mele în care ne-am simțit atât de aproape de oamenii sovietici și atât de bucuros de toate câte am văzut. Țin să adaog la buna dv. prevedere cu osebită laudă pe tovarășa noastră de drum Oxana Semionovna de care ne-am despărțit cu părere de rău și mâhnire pentru supărarea care a silit-o să se întoarcă la Moscova. Mai avem de vizitat Rița și Suhumi și mă întorc acasă la noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de drum Oxana Semionovna de care ne-am despărțit cu părere de rău și mâhnire pentru supărarea care a silit-o să se întoarcă la Moscova. Mai avem de vizitat Rița și Suhumi și mă întorc acasă la noi cu tovarășa mea Valeria îndulcit de mierea amintirii. Mi-au plăcut priveliștile, construcțiile minunate; mi-au plăcut mai ales oamenii. Vă îmbrățișez cu dragoste pe d-ta și pe Boris. * Pescuit în mare cu dandineta, plumb la fund și câteva cârlige. La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
persoane și în special membrii familiei. Avea obiceiul, ca de ziua ne naștere, 26 ianuarie, să cheme părinții la sediul Comitetului Central al P.C.R., frații și bineînțeles, copiii și nepoții. Petrecerea în familie era o plăcere pentru Nicolae Ceaușescu, chiar dacă tovarășa de viață, pseudo-savanta cu prea era de acord. Președintele avea un complex de inferioritate față de Elena Ceaușescu, această obediență fiindu-i fatală. Marele defect al al lui Nocolae Ceaușescu era acela că nu-i plăcea niciodată realitatea, complăcându-se într-
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Brejnev. Știam toate zvonurile despre acapararea puterii în mâinile soției președintelui, dar ea nu venea la Moscova, cu Nicolae Ceaușescu. Prezența ei în spațiul ambasadei era doar exprimată în teama delegațiilor de orice nivel, care o evocau destul de frecvent, prin: "tovarășa a spus..., tovarășa a indicat..." 1. Activitate de protocol și nu numai Direcția Protocol a M.A.E. era una dintre cele mai agitate, având zilnic multe activități cu o paletă largă: audiențe ale diplomaților fiecărei ambasade la conducerea M.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
zvonurile despre acapararea puterii în mâinile soției președintelui, dar ea nu venea la Moscova, cu Nicolae Ceaușescu. Prezența ei în spațiul ambasadei era doar exprimată în teama delegațiilor de orice nivel, care o evocau destul de frecvent, prin: "tovarășa a spus..., tovarășa a indicat..." 1. Activitate de protocol și nu numai Direcția Protocol a M.A.E. era una dintre cele mai agitate, având zilnic multe activități cu o paletă largă: audiențe ale diplomaților fiecărei ambasade la conducerea M.A.E., primiri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
președintele, când nu mai citea din textul cuvântării, adăugând sau insistând pe o problemă generală, imediat se uita la Elena Ceaușescu, care nu întârzia să îl aprobe, cu mișcări afirmative ale capului. Mi se părea că în prezența soției, a "tovarășei", președintele era complet alt personaj. Această bănuială a devenit convingere în cei cinci ani, cât, lucrând în centrala M.A.E., la protocol și având suficiente prilejuri să îl urmăresc atât la vizitele la "Casa poporului", când Ceaușescu îi acompania
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
cât și în nenumăratele cuvântări publice la diferitele ședințe, plenare, congrese, unde Ceaușescu mai adăuga câte ceva la textul scris. Eram, astfel, tentat să dau crezare "bârfelor" intens circulate printre "membrii conducerii superioare de partid și de stat", că de fapt "tovarășa conducea tot angrenajul funcționării statului nostru socialist". Comportamentul ei mi-a devenit mai clar după două vizite făcute la Fabrica de confecții București (APACA) ale Raisei Gorbaciova, vizite la care Elena Ceaușescu fusese însoțitoare de onoare, unde ea s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
a lunii noiembrie 1985, adică cu cinci săptămâni înainte de sosirea în București a secretarului de stat Shultz, dar redă foarte exact atmosfera și adevărul raporturilor din familia aflată atunci la conducerea României, inclusiv în ceea ce privește relațiile externe, unde imixtiunea agramată a "tovarășei" era malignă. Nu pot afirma că m-am bucurat vreodată de atenția sau simpatia ministrului. Poate n-am meritat-o. Când a venit în vizită oficială la Moscova, ianuarie 1979, mi-a dat un teanc de tăieturi din presa franceză
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
în sistemul M.A.E., prima fiind Maria Groza, fiica fostului premier al Republicii Populare Române din perioada stalinistă, Dr. Petru Groza, numită adjunct al ministrului, care, pentru început, coordona relațiile culturale. Treptat, modelul s-a extins, prin "trimiterea unor tovarășe" cu "origine socială sănătoasă", adesea cu o ascendență foarte sonoră în nomenclatura deceniilor cinci-șapte ale secolului trecut, în posturi de ambasador, mai ales în țările nordice Danemarca și Finlanda, dar și prin unele state din Africa, cazul doamnei dr. Olimpia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
birou, unde îmi propuse o misiune de 3 luni în Finlanda: Primul colaborator al ambasadoarei de la Helsinki nu a putut să își facă timp de doi ani consecutiv concediul de odihnă. El nu poate pleca de la post întrucât, după cum știi, tovarășa ambasador este fiica lui Chivu Stoica. A trimis o telegramă tovarășului ministru prin care cere detașarea pentru trei luni la ambasada din Helsinki a unui diplomat experimentat. M-a chemat ministrul și mi-a cerut o propunere, pe loc. Te-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
țară. Era, de fapt, o campanie de presă mai largă, care inclusese și Finlanda. Ca reacție, ministerul nostru ne dăduse instrucțiuni să protestăm ferm la M.A.E. finlandez și să cerem încetarea acestui mod de amestec în treburile interne. Tovarășa ambasador a decis să fiu eu cel care să comunic protestul. Am solicitat audiență la directorul de spațiu, pentru o convorbire despre relațiile bilaterale, și am fost primit destul de repede. Convorbirea noastră a urmat ritualul obișnuit, până la abordarea temei, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
ceilalți șefi de misiune sau cu autoritățile locale. Ne-am gândit la dumneata, întrucât ai multă experiență diplomatică, ai fost și profesor și sperăm să reușești să-l ajuți, poate chiar să-l înveți câte ceva din profesia asta. Vă mulțumesc, tovarășă ministru, personal sunt gata să încerc, așa cum am făcut și cu ambasadoarea noastră din Finlanda, anul trecut. Voi discuta cu soția și cu copiii, care sunt destul de mari și vor înțelege. Eu cred că nu va fi o mare problemă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]