2,772 matches
-
pe străzi. Dar pentru că Macro inspirase numai teamă, fiind legat în amintirea poporului, încă din vremea lui Tiberius, de episoade violente, moartea lui fu întâmpinată cu ușurare. O mare mulțime se adunase spontan pe Palatinus, aclamând evitarea pericolului și moartea trădătorului. Nu la fel se întâmplă cu magistrații, preoții și optimates, care descoperiră înspăimântați că tânărul Împărat era un om complet diferit de ceea ce se povestise până în urmă cu o zi. Băiatul absorbit de lectură, care urca nesigur pe scara Villei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
renană“, limes al imperiului. Puterea lui militară era, teoretic, enormă. Împăratul simți un fior, ca și cum masa s-ar fi zguduit. „Un laș incapabil“, se gândi furios, „o familie care a trăit din comploturi și conjurații în vremea lui Catilina. Vreun trădător l-a avertizat să voiam să-l înlăturăm, iar el plănuiește o lovitură de stat cu legiunile acelea pe care le-a condus prost“. Privi semnătura, privi numele celor cinci, și i se părea că vede deja înșirate pe masă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
povestea vieții tribunilor care comandau cele opt legiuni de pe Rhenus. Dintr-odată revăzu, de parcă ar fi intrat în cameră, chipul lui Servius Galba; fu întâia clipă de ușurare în orele acelea spasmodice. Luă o hotărâre fulgerătoare. Să pună mâna pe trădători, să-i zdrobească înainte ca aceștia să facă vreo mișcare, să pună legiunile sub comanda lui Galba. Între timp, Callistus, neliniștit, cerea să fie primit. Instinctul îi spunea să-l refuze. Se gândi însă, cu o încredere oarbă, la tribunul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
mai văzut documente atât de criminale și, în același timp, atât de stupide“ -, Lepidus, Gaetulicus și cei cinci tribuni fură condamnați pentru trădarea poporului roman. Tânărului Împărat, teribila lege concepută de Augustus îi apăru înțeleaptă și prețioasă. — Nici unuia dintre acești trădători nu i se va îngădui să se sinucidă, porunci el, pentru că nici unul dintre ei nu a luptat vreodată pentru Roma. Îi spuse lui Galba, care stătea alături de el, tăcut: — Pe de altă parte, nici unul dintre lașii ăștia n-a cerut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
mai putem aștepta. Viețile lor fură salvate de Callistus, care, intuind suspiciunile Împăratului, interveni: Am o oarecare idee. Împăratul ridică ochii de pe foaie; Callistus privi fără șovăială irisurile limpezi între pleoapele larg deschise. — O idee despre cine ar putea fi trădătorul. Împăratul îl privea; cunoscând bine mecanismele puterii, Callistus spuse imediat că obiectul profeției era un om cu o funcție importantă, legatul Asiei. — Este Caius Cassius, acuză el. Prin venele lui curge sângele lui Cassius Longinus, care l-a ucis pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
fel arăta chipul celui care ucidea un urs sau un mistreț. Împăratul dădu din mâini, încercând să ajungă în atriu, însă nu mai era nici o speranță pentru el, căci acolo nu se vedea nimeni. Pumnalul lui Julius Lupus intră orizontal, trădător - cum se lovește nu în război, ci în încăierări - în stomac, și Împăratul se chirci; Chereas îl lovi la rându-i în spate, foarte puternic, pentru că genunchii îi cedară. Gajus Caesar, cel de-al treilea Împărat al Romei, se prăbuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
și cel ce a fost cutremurat de Încercările acelea atât de comune dar atât de ale lui. Intervalul acesta se cască Întocmai ca gura neagră a unei prăpăstii În care eroul se coboară cu o frânghie groasă, iar cei doi trădători (lectorii) rămân la suprafață, pentru a fugi apoi cu funia retezată, ca să nu mai iasă nimeni de acolo de unde ei nu au reușit să se aventureze. Am douăzeci de ani. Azi, tocmai când mă autosărbătoream, singur, crispat În fața chipului meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
nu mai ai nevoie; s-a stricat și Îl arunci cu prima ocazie. Mă Întorc cu dificultate În propriul meu corp, cu o anumită sfială și cu tandrețe: dar dacă nu mă va mai primi și mă va considera un trădător? Dumnezeule, ce teamă mi-a fost să fac primul pas, aveam impresia teribilă că mă voi scufunda În ceva moale, că am să fiu atras din nou În abis, fără scăpare. Un pas, Încă unul; nisipul e Încins aici, sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
cu Sadoveanu, care era mare ștab, și i-au adus mâncare bună, ceva, un pui fript, și ofițerul ăla a aruncat mâncarea și a zis că el mănâncă terci ca toți care erau Închiși și că nu mănâncă mâncare de la trădători, cum l-a operat fără anestezie pe unul Aurel Cioran la Aiud și cum i-a murit unul din băieți, Eme, chiar când a ieșit din Închisoare, s-a spânzurat de o coardă la Pietrele Doameni, era alpinist și era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
al poporului. N-ai Încotro și, cu lăcomie, condamni țara la Înapoiere, puțin Îți pasă de independență și suveranitate națională, să-l ia dracul de viitor. Cam toți sunt pentru Înapoiere, pierderea independenței și suveranității, pentru afectarea viitorului. Adunătură de trădători sadea. Mai greu e pentru ambasadorul Marii Britanii și cel al Olandei. Sunt deja dublu și triplu non-grata. E petrecere la Covaci, un fel de petrecere de casă nouă, căci este proaspăt demolat. Privirea lui Aurel tristă. Să participe puțin „la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
lui, ținându-se de mână, În spatele unui castel și al unei văi cu un drumeag ce rătăcește spre păduri, pictate pe o pânză pe care vântul o unduiește Încet ca pe o apă murdărită de culori. Scânteia Poporului. Dușmanii țării, trădătorii poporului. Mai ucigași decât ucigașii, mai vandali decât vandalii! Cetățeni, membri ai formațiunilor gărzilor patriotice! Alăturați-vă și acționați cu toată hotărârea Împreună cu unitățile armatei noastre! Toți cei ce pot folosi o armă - la arme! Capitalei patriei noastre Îi este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
noastre Îi este dat să trăiască momente dramatice, momente care cer mobilizarea tuturor energiilor pentru a răpune fiara Încolțită, ajunsă la gradul maxim de turbare, dincolo de care nu mai este nimic. Își dau acum măsura deplină a caracterului lor de trădători, de infami ucigași, ucid unde pot oameni, dau foc clădirilor, pun explozibile, se dedau la crime incalificabile... Pentru aceasta nu se dau În lături de la nici o fărădelege, recurgând la acte tipic fasciste, trăgând fără alegere nu numai În ostașii armatei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
fi fost mulți, deoarece tocmai fusese adusă din Perú teribila boală - ar fi apelat la el și i-ar fi cerut ajutorul și, văzând că li-l refuza, l-ar fi copleșit cu insulte și l-ar fi făcut comediant, trădător și renegat. Căci există o liotă de nebuni care suferă de mania persecuției, cea care se transformă în manie de a persecuta, și acești nebuni încep să-l persecute pe Don Quijote când el nu se coboară până la a-i persecuta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
întrebe ea mai târziu, când stăteam înlănțuiți pe canapeaua de brocart auriu din sufrageria părinților ei. Eram așa de siguri că avem un viitor împreună încât începeam să ne construim un trecut. —La ce? am întrebat cu respirația tăiată din cauza trădătorului enervant din pantaloni. —Că ești diferit. Nu i-am spus că nu voiam deloc să fiu diferit. Când a spus-o astfel, chiar m-am simțit diferit. Dar tot nu i-am spus nimic despre faptul că o văzusem în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
urmărind o muscă invizibilă pentru Fima. Cândva pe aceste dealuri și prin văile șerpuitoare dintre ele umblau judecători și regi, cuceritori, profeți care consolau și amenințau, salvatori și reformatori ai omenirii, escroci, impostori, vizionari, preoți și auzitori de voci, călugări, trădători, mântuitori, prefecți romani, guvernatori bizantini, generali musulmani și prinți cruciați, asceți, pustnici, făcători de minuni și martiri. Până În ziua de azi Ierusalimul mai trage clopotele bisericilor În amintirea lor, le plânge numele din vârful minaretelor și Îi invocă prin incantații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
ochii săi eu și cei ca mine suntem cei ce trădează principiile fundamentale, etc. Dar față de salutul trimis odată cu primele raze de lumină, În dimineața aceea Îndepărtată de toamnă, de zborul aceluiași cârd de cocori, fără Îndoială că toți suntem trădători. Nu e nici o diferență Între ministru și mine. I-am otrăvit deja până și pe Dimi și pe prietenii lui. E de datoria mea deci să-i scriu lui Rabin câteva rânduri. Să-mi cer scuze. Să Încerc să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
duru să citească: „Pace Acum - plata mai târziu 3“. Dar știuse Întotdeauna că trebuia arat adânc. Apoi „Ochi pentru ochi pentru 4“, ceea ce Îl făcu pe Fima să zâmbească și să se Întrebe care fusese intenția poetului. Altă mână mâzgâlise „Trădătorul Malmilian - și-a mâine mama!1“. Înțelegând că autorul Înlocuise „a vândut“ cu „mâine“, Fima găsi greșeala Încântătoare. De parcă inspirația poetică ghidase mâna scriitorului spre un lucru de care nu era conștient, dar pe care Îl crease totuși. Peste drum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
pori. Führer-ul era salvat! Încă, sau din nou, te puteai baza pe providență. Au fost cântate amândouă imnurile. De trei ori s-a strigat Sieg Heil. Ne-a cuprins mânia, sau mai degrabă o furie lipsită de țel împotriva unor trădători încă anonimi. Cu toate că niciodată nu întâlnisem aristrocrați, nici la școală și cu atât mai puțin în prăvălia de coloniale a mamei, am încercat să-mi îndrept ura inoculată împotriva celor presupuși a avea sânge albastru; e de presupus însă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
am considerat preventiv să depunem la registrul Proprietății Intelectuale ipoteza, cândva plauzibilă, că vorba bușeu era o simplă eroare și că versul trebuia să se citească: Troleu! neglijența aștrilor sau, dacă doriți: Rateu! neglijența aștrilor Nimeni să nu-mi zică trădător, căci am jucat cu cărțile pe față. La șaizeci de zile după Înregistrarea amendamentului, am trimis o telegramă verificată excelentului meu prieten, atrăgându-i fără ocolișuri atenția asupra pasului făcut. Răspunsul ne-a intrigat; Ginzberg s-a arătat de acord
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
de extracție a mirodeniei, cu macarale, tulumbe, mirodenie și maiștri nisipari cu tot. Vine Însă legendara maică Bene Geserit, care-i pitică. Paul se Întreabă-n vis: „Mirodenia ! Ce-mi face ? Eu sînt alesul ?” Jessica e mama lui. Dr. Yueh, trădătorul, Îl asigură pe duce că-i va salva pe Paul și pe Jessica dacă-i de acord să sufle dintr-un dinte special un nor otrăvitor drept În ochii baronului. Ducele Încuviințează și Yueh Îi scoate un dinte bun. Punîndu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
laude oamenilor de stat și de partid. Și nice să socotiască cineva că puțin lucru iaste a scrie despre faptele stăpâniilor. Lasă scrisoare de socotit Însăși Ilie Neacșu de la foaia Europa și, argăsit de dor, așază slova-n aldină: „Pe trădătorii de neam numai comunismul ar ști să-i tragă la răspundere”. Dară toți ne tragem după nevoința laudei celui veșnic. Că noi, sfetnicii, În vârful ceriului Îl cocoțăm pe Vodă, orișicum și când s-o chema el. „Pe cînd, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Parcă a fost acum un milion de ani. Și ai avut dreptate. M-am bucurat că am avut ocazia să mă Întorc pentru scurt timp Înapoi la uniformă, ca să mă joc de-a detectivul. M-am simțit puțin ca un trădător discutînd cu polițiștii pe la spatele lui Ed și Preston, dar ai avut dreptate Încă o dată: În primul rînd cu politica ta de a-i valida cu ajutorul unor agenții externe pe viitorii șefi de la Anchete Interne și În al doilea rînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
ai vrut să spui mai exact? — Păi... Hilary râse vinovat. Știm cu toții că loialitatea personală n-a fost cea mai evidentă calitate care să-l distingă pe Henry în cariera politică. Și cu siguranță nu spre sfârșit. — Exact. Era un trădător și un tip care dădea lovituri pe la spate. Suntem toți de acord? Din tăcerea care a urmat se părea că erau. — Cât despre Mark, nu cred că trebuie să ne facem iluzii despre ce învârte el în Orientul Mijlociu. De aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
mi rămâne de făcut e o programare la un salon de Îmbălsămare. Acum mă Îndeamnă să mă Întind pe spate, să-mi Întind brațele deasupra capului și să-mi imaginez că stau Întinsă pe un grilaj. Îmi zboară gândul la trădători care sunt storși de informații secrete În Turnul Londrei, la prețul de 25 de lire pe oră, de către torționarul lor personal. După Fay, acest exercițiu Îmi va Îndrepta coloana, coloana mea fiind una dintre cele mai triste și mai diforme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
să-i țină partea. Cei care nu curăță pomii nu au parte de rod; cei care pun la Îndoială cunoașterea nu au parte de rod; cei care se ascund În arbori neatinși de mâna omului nu au parte de rod; trădătorii cauzei omenirii nu au parte de rod. Acum câțiva ani mă aflam Într-un loc istoric. Nu era un câmp de bătălie nesfârșit, o casă, o piață, un loc unde s-a petrecut un eveniment aparte; ci doar un petec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]