3,826 matches
-
și a spațiilor libere, toate văzute în Copilăria mea pe-un ambalaj de ciocolată (1984) prin ochii unei adolescente, după cum același liant acționează și în romanul Siberia dus-întors, 73 de ruble (1991), unde țesătura epică este circumscrisă mereu amintirii, experienței trăite. Astfel, se înfățișează cititorului o Siberie parcă ireală, suspendată în timp și spațiu, oferind un spectacol terifiant, în decorul sordid al barăcilor și grajdurilor din „lagherele” de concentrare, cu oameni chinuiți și resemnați care, pierzându-și numele, deveniseră numere. În
SIUPIUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289713_a_291042]
-
direcție - fragmentarism, frazare discontinuă, torpilarea tuturor clișeelor sentimentale și literare prin acumulări în exces, alternate cu adnotări în zeflemea - sunt textele lui Adrian Maniu Cântec pentru când e întuneric (inclus și în Figurile de ceară), Noapte de mai, Mirelà, Minciuni trăite, pe cât de rafinat poematice, pe atât de radical demistifiante și sfidătoare pentru „moralitatea scandalizată”. Cel dintâi, o lamentare baroc delirantă asupra nefericirii amorului, caricaturizează confesiunea drept transă isterică: „Ha! Ha! Ha! - Cine nechează? (Râd eu. Sunt eu.)” și sfârșește cu
SIMBOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
individ despre personajul care a fost este În mare măsură, o relatare, Încărcată de subiectivitate. Ori această subiectivitate deformează imaginea și semnificația valorică a personajului. Dincolo de faptul că trecutul unei persoane este psihobiografia acesteia din punctul de vedere al evenimentelor trăite, ea este și istoria vieții sale interioare, a modului În care aceste evenimente trăite au fost interiorizate și prelucrate subiectiv de către individ. Nu toate evenimentele sunt depozitate În același fel, cu aceeași intensitate și semnificație, În memorie. Unele sunt mai
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
subiectivitate. Ori această subiectivitate deformează imaginea și semnificația valorică a personajului. Dincolo de faptul că trecutul unei persoane este psihobiografia acesteia din punctul de vedere al evenimentelor trăite, ea este și istoria vieții sale interioare, a modului În care aceste evenimente trăite au fost interiorizate și prelucrate subiectiv de către individ. Nu toate evenimentele sunt depozitate În același fel, cu aceeași intensitate și semnificație, În memorie. Unele sunt mai vii, mai clare, altele sunt mai estompate, iar multe se șterg, sunt pur și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
atare. Din acest motiv se impune o atitudine de Înțelegere a propriei sale existențe, chiar o „atitudine de retragere” (L.A. Senecaă din fața acestor situații care mă Închid. Trebuie păstrat un echilibru valoric Între Îndemnurile Conștiinței morale și tentațiile evenimentelor vieții trăite. Acest tip de atitudine psiho-morală vine dintr-o Înțelepciune care, construind un echilibru Între viața interioară sufletească și viața exterioară din lume, mă ajută ca să văd și să judec propria mea existență, fără a Înclina Într-o parte sau alta
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
unei persoane se disting patru etape principale, care sunt următoarele: aă Eul familial este Eul care se formează sub influența modelelor, a valorilor și atmosferei emoționale din familia de origine a copilului. Această etapă de formare a Eului corespunde copilăriei trăite În familie și ea are o importanță majoră. Se caracterizează prin asimilarea modelului familial, care oferă individului un prim tip de identitate conformă cu modelele parentale pe care le imită și cu stilul de viață al familiei respective. Importanța vieții
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
obligată să țină seama. Asupra acestor aspecte vom reveni mai târziu. Deocamdată, să analizăm formele sau mecanismele de afirmare ale Eului. Acestea au o mare varietate și explică, pe de o parte, capacitatea de adaptare-răspuns a Eului la situațiile vieții trăite, iar pe de altă parte, plasticitatea naturii interioare a acestuia. Distingem mai multe forme de afirmare ale Eului, după cum urmează: aă Afirmarea Eului ca prezență În lume, ca persoană unică caracterizată prin dorința de a fi ceea ce ești și de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
conștiință, dintre ființă și perisabil. Descifrând enigma Sfinxului, adolescentul Oedip Își face intrarea În vârsta adultă. El devine conștient de faptul că omul este o ființă temporală, o ființă care trăiește În timp, dar care concomitent are conștiința acestui timp trăit, ca o dimensiune structurală a propriei sale ființe. Din acest moment se produce și separația dintre viața mea și viața lumii. Ele devin două dimensiuni temporale perfect distincte În câmpul conștiinței mele. Timpul universal se scindează. Cel care a văzut
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
apăsătoare. Extazul este Însoțit de o plăcere care deschide, o stare expansivă, senzația unei eliberări interioare de dureri, de griji și de suferințe, cu o notă morală de Împlinire de sine și de fericire interioară, prin desprinderea de constrângerile realității trăite. Factori și atitudini În situațiile de viață Înțelegerea situațiilor Închise și a situațiilor deschise este legată de factorii care condiționează desfășurarea evenimentelor vieții trăite de individ. Orice situație de viață exercită o influență asupra persoanei umane, În funcție de modalitatea În care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
o notă morală de Împlinire de sine și de fericire interioară, prin desprinderea de constrângerile realității trăite. Factori și atitudini În situațiile de viață Înțelegerea situațiilor Închise și a situațiilor deschise este legată de factorii care condiționează desfășurarea evenimentelor vieții trăite de individ. Orice situație de viață exercită o influență asupra persoanei umane, În funcție de modalitatea În care se produce și În funcție de tipul de răspuns al persoanei la aceasta. Este vorba de modalitatea de a percepe situațiile vieții și de felul În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
față de evenimentele-surpriză ale vieții sale. Și spaima și uimirea sunt experiențe emoționale sufletești cu caracter paradoxal, ele fiind condiționate de șocul produs asupra individului de către surpriză. 2. Așteptarea Spre deosebire de surpriză, așteptarea reprezintă o altă atitudine a individului față de evenimentele vieții trăite. Dacă În ceea ce privește surpriza persoana nu este avizată, nu are nici un fel de cunoștință În legătură cu apariția sau cu producerea ei, În cazul așteptării, persoana știe că evenimentele așteptate vor veni, se vor produce și, În consecință, le așteaptă. Așteptarea este o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a se manifesta fără să sufere. Când echilibrul se modifică, apar forme de manifestare care urmăresc să compenseze această tulburare. Fără a intra În detalii de ordin psihopatologic și rămânând În sfera Psihologiei Morale, vom admite că, În orice situație trăită a vieții, dezechilibrul interior al ființei este Întotdeauna atât sufletesc, cât și moral, Întrucât el interesează atât procesele psihice, cât și valorile morale ale Eului său. Prin urmare, bolile psihice, din aceste considerente, nu trebuie privite numai ca suferințe exclusiv
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
referire, sunt În primul rând considerate ca situații ontologice particulare ale persoanei umane, fapt care lărgește cadrul strict medical și descoperă aspectele umane, profunde ale acestora. Vom analiza În continuare două cazuri exemplare care ilustrează reacțiile persoanei În raport cu situațiile vieții trăite, din punct de vedere psihologic și moral. Cazul Iov Istoria lui Iov, pe care ne-o relatează Biblia, este semnificativă, prezentând trecerea persoanei de la bine și fericire, la rău și suferință, sau de la o situație deschisă de bine, la o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
o resimt În mod dureros, ca pe o ruptură dată de despărțirea definitivă de celălalt. În cazul acesta, timpul interior comun, cel care unifica existența noastră, s-a rupt și el definitiv, iar eu rămân singur. Dorul este un sentiment trăit, o funcție sau o experiență sufletească raportată la transcendență. El aduce În planul duratei temporale limitate, planul sau nevoia eternității. Dorul este unificator și consolator, asigurând În felul acesta stabilitatea, integritatea, echilibrul și forța interioară a persoanei umane. Problematica persoanei
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mea nu este permanent aceeași. Ea nu este egală nici cu ea Însăși, ci se poate Înfățișa, sub aspecte dintre cele mai variate, În raport cu starea sa de dispoziție emoțională, activitate, reacții și conduite, dar și În funcție de situațiile imprevizibile ale vieții trăite. În egală măsură, eu mă schimb odată cu vârsta, cu circumstanțele vieții, În raport cu interesele mele și cu situațiile accidentale sau neprevăzute ale vieții (boală, accident, schimbări de locuință, de mod de viață, de profesiune, nivel de cultură, situație economică, statut marital
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În primul rând, o opțiune a persoanei, ca un act de refuz al vieții proprii. Este o decizie deliberată, În cazul lui Faust, și un gest al disperării omului modern, care se Întreabă dacă viața merită sau nu să fie trăită (A. Camusă. În fiecare gest suicidar trebuie să vedem persoana și motivele care au dus la acesta. Istoria suicidului este intim legată de istoria omului și poate fi considerat, În multe privințe, un indicator prețios al vieții individuale, sufletești, morale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
procesul de formare al personalității. Adeziunea pentru unul sau altul dintre aceste modele, ca direcție de orientare a persoanei respective, va fi determinată, pe lângă factorii mai sus menționați, și de evenimentele vieții cu care individul vine În contact. Evenimentele vieții trăite reprezintă totalitatea situațiilor, previzibile și imprevizibile, cu care persoana este direct confruntată pe tot parcursul vieții mele. Ele vor constitui veritabile experiențe, ale căror urmări se vor vedea În schimbările produse asupra persoanei, prin asimilarea lor de către aceasta. Notăm astfel
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Notăm astfel următoarele situații: aă Întâlnirea cu situații pozitive, situații deschise de viață, cu caracter stimulant pentru individ; bă contactul cu situații negative, de tipul situațiilor Închise de viață, contrariante, conflictuale, tensionale, generatoare de traume psihice pentru individ. Evenimentele vieții trăite sunt asimilate de către individ indiferent de voința sa. Ele lasă Întotdeauna urme adânci În viața persoanei. Efectul lor de schimbare a individului poate fi pozitiv, de progres, sau negativ, de regresiune sau de pervertire morală. Care este consecința interiorizării valorilor
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
aspecte. Trebuie să facem de la Început diferența Între biografie și existență. Biografia este un „inventar” al vieții individuale, prezentat În ordinea cronologică a desfășurării evenimentelor care constituie viața persoanei respective. Ea are un caracter de „istorie individuală”. Existența este „biografia trăită”, viața propriu-zisă a individului. Ea are un caracter complex, la care distingem două aspecte principale. Pe de o parte, viața ca existență a individului În lume, iar pe de altă parte, viața ca existență În planul conștiinței individului respectiv. Existența
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
aceste situații. În această privință menționăm În continuare următoarele tipuri de atitudini: aă Atitudinea indiferentă față de dificultățile altora, nepăsarea, ignorarea acestor situații și persoane; bă Ignorarea dificultăților altuia, fie că ele sunt neînțelese pentru că nu au mai fost Întâlnite sau trăite anterior de către individ, fie că acesta consideră că persoanele aflate În dificultate nu merită să li se acorde ajutorul; că Refuzul de a acorda ajutor persoanelor aflate În situații dificile, de impas, este adesea motivat sau justificat de către cei care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În care, după comiterea unui prejudiciu, de diferite forme, agresorul conștientizează gravitatea și malignitatea actului său, dorind În mod sincer să plătească pentru cele făcute. Ilustrativ În sensul acesta este cazul lui Raskolnikov, eroul lui F.M. Dostoievski. Aceleași situații, dar trăite Într-o altă dimensiune culturală și morală, le Întâlnim la Manon Lescaut, sau la Sivio Pellico. În cazurile la care ne referim, și În special la Raskolnikov, pedeapsa este asociată cu mântuirea. Ea va avea semnificația unei acțiuni de purificare
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
regret este raportat la o acțiune trecută a unei persoane. Regretul este un sentiment moral și sufletesc, legat de o acțiune anterioară nereușită sau neefectuată de către individ, sau de o acțiune negativă. Regretul ne apare ca fiind o impresie penibilă, trăită afectiv și reflectată În planul conștiinței morale sub diferite forme de raportare ale Eului: fie că este impresia penibilă că ai pierdut ceva, că-ți lipsește ceva, fie că ai făcut ceva reprobabil, care ar fi putut dăuna altora sau
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și anticipează viitorul va dezvolta atitudini specific diferențiate față de aceste două etape ale vieții persoanei pe care o reprezintă. Acestea vor fi manifestate, În primul rând, prin sentimente sufletești și morale. Trecutul, cu evenimentele sale, Încarcă persoana. Aceasta interiorizează evenimentele trăite și semnificațiile lor. Din natura acestor evenimente se vor dezvolta amintiri, impresii, idei, dar mai ales sentimente. Fiecare individ va reacționa față de propriul său trecut În raport cu semnificația afectivă și morală a evenimentelor trăite. Acest aspect este atât de important, Încât
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
evenimentele sale, Încarcă persoana. Aceasta interiorizează evenimentele trăite și semnificațiile lor. Din natura acestor evenimente se vor dezvolta amintiri, impresii, idei, dar mai ales sentimente. Fiecare individ va reacționa față de propriul său trecut În raport cu semnificația afectivă și morală a evenimentelor trăite. Acest aspect este atât de important, Încât se poate spune, fără să greșim prea mult, că fiecare persoană este așa cum a fost construită de propriul său trecut. Individul simte adesea nevoia de a se Întoarce asupra propriului său trecut. Actualizarea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a fost construită de propriul său trecut. Individul simte adesea nevoia de a se Întoarce asupra propriului său trecut. Actualizarea trecutului este un proces psihologic prin care acesta caută să se desprindă sau să se descarce. Dar nu toate evenimentele trăite În trecut au semnificație pentru individ. Ele sunt selecționate. În primul rând, după criterii subiective, de ordin afectiv. Cele care au exercitat cea mai mare presiune afectivă revin mai des, făcând ca multe alte evenimente să fie neglijate sau chiar
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]