4,336 matches
-
independente. Totuși, pentru compararea directă cu faptele empirice stilizate, vom considera că doar o singură traiectorie a prețurilor obținută prin simulare este disponibilă și vom calcula momentele (necondiționate) ale acestei traiectorii. Vom adopta în continuare următoarea regulă: după simularea unei traiectorii a prețului pt pentru T = 104 perioade, vom calcula următoarele cantități: Această cantitate este un indicator frecvent utilizat pentru „volatilitate” pe care î-l vom anualiza înmulțindu-l cu 250 care sunt zilele de tranzacționare. funcția de autocorelație a veniturilor
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
săptămâni, curba 2 corespunde unui timp de percepție de 6 săptămâni, iar curba 3 corespunde unui timp de percepție de 8 săptămâni. Se observă că indiferent de timpul de percepție, după 80 de săptămâni se ajunge la o stabilizare a traiectoriilor în jurul valorii de 700. Fiecare traiectorie 1, 2 sau 3 are, însă amplitudini diferite ale fluctuațiilor. Altfel spus, dublarea timpului de percepție duce la creșterea amplitudinii fluctuațiilor nivelului stocului dar nu schimbă rezultatul final. Un alt test de senzitivitate poate
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
de percepție de 6 săptămâni, iar curba 3 corespunde unui timp de percepție de 8 săptămâni. Se observă că indiferent de timpul de percepție, după 80 de săptămâni se ajunge la o stabilizare a traiectoriilor în jurul valorii de 700. Fiecare traiectorie 1, 2 sau 3 are, însă amplitudini diferite ale fluctuațiilor. Altfel spus, dublarea timpului de percepție duce la creșterea amplitudinii fluctuațiilor nivelului stocului dar nu schimbă rezultatul final. Un alt test de senzitivitate poate consta într-o schimbare a nivelului
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
în cazul schimbărilor structurale ale modelului. Acest lucru presupune încorporarea în model a unor noi fluxuri informaționale, formarea de noi bucle feedback, sau chiar realizarea de noi componente care sunt integrate modelului. Pentru fiecare modificare ce se realizează, se generează traiectorii care reprezintă comportamentele sistemului în respectivele condiții. De fiecare dată, aceste rezultate sunt comparate între ele urmărindu-se să se obțină acea traiectorie care se apropie cel mai mult de comportamentul dorit. În acest context se vorbește și de politica
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
chiar realizarea de noi componente care sunt integrate modelului. Pentru fiecare modificare ce se realizează, se generează traiectorii care reprezintă comportamentele sistemului în respectivele condiții. De fiecare dată, aceste rezultate sunt comparate între ele urmărindu-se să se obțină acea traiectorie care se apropie cel mai mult de comportamentul dorit. În acest context se vorbește și de politica robustă. O astfel de politică robustă este aceea care nu se modifică semnificativ dacă au loc în continuare schimbări structurale ale modelului. Robustețea
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
egal cu 100, vor exista 100/0,1 = 1000 momente de timp în care vom determina valorile nivelelor. Aceste valori reprezintă de fapt valorile unor variabile de stare (asociate nivelelor), succesiunea lor în timp pe întregul orizont T dat reprezentând traiectoria de evoluție a sistemului dinamic modelat. Pentru a putea determina nivelele sunt necesare următoarele elemente: Valorile nivelelor la momentul de timp inițial (condițiile inițiale). Acest moment inițial este considerat de cele mai multe ori zero. Dacă nu este zero se poate realiza
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
Prigogine și Stengers, 1985). În structurile disipative apare tendințe de a avea soluții alternative care se numesc bifurcații. Acest termen este nepotrivit, deoarece separarea poate să aibă loc între mai multe soluții posibile. O bifurcație poate conduce la mai multe traiectorii posibile, unele dintre ele stabile, altele instabile. Ea apare într-un punct critic ce nu poate fi, însă, prevăzut. De asemenea, nu se poate prevedea pe care dintre traiectoriile posibile, stabile sau instabile, va evolua în continuare sistemul. „Doar șansa
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
mai multe soluții posibile. O bifurcație poate conduce la mai multe traiectorii posibile, unele dintre ele stabile, altele instabile. Ea apare într-un punct critic ce nu poate fi, însă, prevăzut. De asemenea, nu se poate prevedea pe care dintre traiectoriile posibile, stabile sau instabile, va evolua în continuare sistemul. „Doar șansa va decide, prin dinamica fluctuațiilor. Sistemul va încerca să aleagă calea și va face mai multe încercări, unele fără succes la început, pentru a se stabiliza. Apoi o fluctuație
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
obiect istoric, în sensul că evoluția lui ulterioară depinde de alegerea în punctul critic.” (Nicolis și Prigogine, 1989). Într-un sistem social, printr-o serie de decizii critice fiecare individ alege din mai multe alternative posibile, ceea ce poate determina o traiectorie anumită de evoluție pentru fiecare individ. Alternativele disponibile, totuși, sunt restricționate de starea curentă a persoanei și de starea peisajului (fitness landscape) pe care persoana îl ocupă. Deci comportamentul emergent al persoanei este nu o problemă de șansă, ci rezultatul
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
negativ trebuie să fie utilizate pentru a descrie procesele feedback integrate multiple din sistemele adaptive complexe și trebuie regândită însăși natura feedbackului în acest context, pentru a putea include ulterior influențele multi-nivel, multi-proces și neliniare. 5.2.6. Dependența de traiectorie, istoricitate și legea profitului crescător B.W. Arthur observă că teoria economică clasică este bazată pe ipoteza implicită conform căreia economia este dominată de bucle feedback negative, ceea ce conduce la dominanța unei concepții a legii profitului descrescător, care, la rândul
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
afla simultan în două sau mai multe stări stabile în anumite condiții la limită se numește bistabilitate și descrie „posibilitatea de a evolua, pentru valori date ale parametrilor, către mai mult de o stare stabilă.” (Nicolis și Prigogine). Mai mult, traiectoriile specifice pe care un sistem le urmează depind de istoria lor trecută. Ideea aici este că istoria trecută afectează dezvoltarea viitoare și pot exista mai multe traiectorii posibile sau paternuri pe care un sistem le poate urma. Acest lucru explică
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
parametrilor, către mai mult de o stare stabilă.” (Nicolis și Prigogine). Mai mult, traiectoriile specifice pe care un sistem le urmează depind de istoria lor trecută. Ideea aici este că istoria trecută afectează dezvoltarea viitoare și pot exista mai multe traiectorii posibile sau paternuri pe care un sistem le poate urma. Acest lucru explică de ce comportamentul unui sistem este greu de prevăzut, chiar dacă menținem sistemul în cadrul anumitor limite. 5.2.7. Auto-organizarea, emergență și crearea unei noi ordini Auto-organizarea, emergența și
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
dezvolte. Atunci când se urmăresc scopuri contradictorii (deși ele nu par a fi așa), se ajunge inevitabil la eșec. Fizicienii știu, de pildă, că nu se pot măsura În același timp viteza și poziția În spațiu ale unei particule elementare, pentru că traiectoria ei se schimbă atunci când se Încearcă a i se stabili poziția. La fel, nici teologii nu reușeau să afle cum Dumnezeu putea fi drept și milostiv În același timp. Mulți părinți propun obiective contradictorii pentru copiii lor: doresc ca aceștia să
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
care să fie valabilă pentru toate ființele raționale. Fiecărui substrat etnic Îi corespund o logică proprie, o viziune personală asupra lumii”. Relativismul cultural, care părea atât de eliberator, duce În cele din urmă la nazism. Noam Chomsky, de a cărui traiectorie democratică și antiimperialistă nimeni nu se Îndoiește, a denunțat cu multă dârzenie caracterul reacționar al acestui curent aparent progresist: „În zilele noastre, urmașii intelectualilor de stânga caută să-i priveze pe muncitori de instrumentele de emancipare, aducându-ne la cunoștință
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
România. În a doua parte a capitolului am estimat mărimea stabilizatorilor automați pentru România, cercetare strict necesară pentru a testa capacitatea de stabilizator al politicii fiscal-bugetare, mai ales din perspectiva nevoii de a respecta condiționalitățile prevăzute în Compactul Fiscal cu privire la traiectoria de ajustare a deficitului bugetar structural. În capitolul patru, după definirea regulilor fiscale aduc în discuție argumente pro și contra introducerii de reguli fiscale, pe baza unei analize comparative a performanțelor diverselor tipuri de reguli fiscale adoptate la nivel mondial
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
ajustarea țintei privind soldul bugetar la inflație și stabilirea de clauze exoneratorii. Nu lipsit de importanță, cercetarea efectuată se încheie cu formularea de recomandări privind creșterea eficienței politicii fiscal-bugetare și implementarea unui sistem de menținere a indicatorilor macroeconomici pe o traiectorie sustenabilă, în conformitate cu angajamentele României în fața organismelor internaționale. Capitolul 1 Estimarea deficitului bugetar ciclic și structural pentru România Criza economică și financiară a influențat puternic România, obligând-o la efectuarea unei ajustări fiscale largi (de 1,8% din PIB pe deficitul
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
introduse temporar, plăți one off de tipul despăgubirilor acordate foștilor proprietari deposedați de bunuri în perioada comunistă ș.a. Metodologia specifică pentru fundamentarea și implementarea unui astfel de indicator va fi propusă ulterior, nefăcând obiectul acestei lucrări. Urgența intrării pe o traiectorie sustenabilă a agregatelor fiscal-bugetare în țările Uniunii Europene după afectarea acestora prin efectele crizei financiare și economice presupune nevoia unor consolidări fiscale cel puțin pe termen mediu. Numărul studiilor care testează analiza de risc a sustenabilității datoriei publice și capacitatea
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
În a doua parte a capitolului estimăm mărimea stabilizatorilor automați pentru România. Analiza este strict necesară pentru a testa capacitatea de stabilizator a politicii fiscal bugetare, mai ales din perspectiva nevoii de a respecta condiționalitățile prevăzute în Compactul Fiscal cu privire la traiectoria de ajustare a deficitului bugetar structural. 3.1. Aspecte metodologice legate de utilizarea funcțiilor de reacție a politicii fiscale Analiza sustenabilității politicilor fiscale și bugetare are la bază modelul de uniformizare fiscală (tax smoothing model) elaborat de Barro încă din
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
împiedica acțiunea stabilizatorilor automați, simțindu-se acut nevoia continuării politicilor fiscale prudente în perioadele bune, de expansiune economică. Faptul demonstrat în lucrarea de față cu privire la prociclicitatea politicii fiscale în țara noastră poate sugera o mai mare atenție asupra stabilirii unei traiectorii sustenabile de finanțare. În România creșterea rolului stabilizatorilor automați ar trebui să reprezinte o prioritate. Teoria macroeconomică stipulează clar faptul că stabilizatori automați mai puternici înseamnă o variație mai mică a output gap-ului, lucru pozitiv în perspectiva aderării României
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
și dezavantaje ale regulii fiscale (maxim 40% pondere a datoriei publice în PIB) Avantaje Dezavantaje Sustenabilitate ridicată a datoriei publice Posibilitatea stabilirii de protocol debt cu praguri la care se pot activa automat măsuri corective, care să conducă la o traiectorie descendentă a datoriei publice în PIB Pot apărea evoluții care să ne „păcălească” în condițiile în care impunem doar o regulă fiscală privind datoria publică. De exemplu, ponderea datoriei publice în PIB poate scădea sau crește ca urmare a unor
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
BNR. După validarea de către aceștia, poziția convenită va reprezenta punctul de vedere oficial al României în fața grupurilor de lucru pe soldul bugetar structural la nivelul CE. FiscalCompactGrup va propune factorilor de decizie măsuri prin care România se va înscrie pe traiectoria de atingere a țintei de deficit structural, prezentând și impactul bugetar al măsurilor propuse. În cazul devierii temporare de la traiectoria convenită cu Comisia Europeană privind reducerea deficitului bugetar structural, FiscalCompactGrup va fundamenta poziția României în fața Comisiei Europene, propunând totodată măsuri
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
soldul bugetar structural la nivelul CE. FiscalCompactGrup va propune factorilor de decizie măsuri prin care România se va înscrie pe traiectoria de atingere a țintei de deficit structural, prezentând și impactul bugetar al măsurilor propuse. În cazul devierii temporare de la traiectoria convenită cu Comisia Europeană privind reducerea deficitului bugetar structural, FiscalCompactGrup va fundamenta poziția României în fața Comisiei Europene, propunând totodată măsuri de revenire pe traiectoria de ajustare spre ținta convenită. Despre miturile legate de introducerea regulilor fiscale în România Prin Tratatul
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
țintei de deficit structural, prezentând și impactul bugetar al măsurilor propuse. În cazul devierii temporare de la traiectoria convenită cu Comisia Europeană privind reducerea deficitului bugetar structural, FiscalCompactGrup va fundamenta poziția României în fața Comisiei Europene, propunând totodată măsuri de revenire pe traiectoria de ajustare spre ținta convenită. Despre miturile legate de introducerea regulilor fiscale în România Prin Tratatul Fiscal s-a stabilit adoptarea regulii fiscale de maxim 0,5% din PIB deficit structural în 2014 (pentru țările cu o datorie sustenabilă mai
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
pentru fiecare dintre ele. Calendarul pentru realizarea acestei convergențe va fi propus de Comisia Europeană, fiind luate în considerare riscurile pentru sustenabilitate specifice fiecărei țări. Este clar că, după ratificarea Tratatului, reprezentanții României și cei ai CE vor stabili o traiectorie către atingerea țintei de 0,7% din PIB deficit structural. Aici FiscalCompactGrup va avea prima misiune - negocierea unei traiectorii sustenabile, graduale, pentru atingerea țintei de deficit structural. Până atunci, România va avea timp pentru organizarea sistemului fiscal bugetar, adoptarea unor
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
riscurile pentru sustenabilitate specifice fiecărei țări. Este clar că, după ratificarea Tratatului, reprezentanții României și cei ai CE vor stabili o traiectorie către atingerea țintei de 0,7% din PIB deficit structural. Aici FiscalCompactGrup va avea prima misiune - negocierea unei traiectorii sustenabile, graduale, pentru atingerea țintei de deficit structural. Până atunci, România va avea timp pentru organizarea sistemului fiscal bugetar, adoptarea unor măsuri de creștere a PIB potențial, constituirea unor buffere financiare în Trezorerie etc. România va rămâne în subdezvoltare? România
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]