4,624 matches
-
Papini ar merita să fie reproduse în întregime, dar cum să o facem? Alte pagini cuprind poezii de închisoare, scrise de "autori al căror nume nu-l cunoaște nimeni". Așa ni se spune, însă cel puțin poezia cu titlul Rădăcini (transcrisă într-o formă aproximativă, cum a păstrat-o memoria unui martor) putea fi identificată în volumul Filtru de Ion Omescu (1968, p. 49-50), unde regăsim versiunea corectă a textului, alături de un florilegiu născut în universul temniței. Dar poate că cea
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
înghițind toate aceste cunoștințe, apoi transformând o parte din ele, prin cine știe ce miracol, într-o știință înnăscută, rozătorul înrăit reuși, într-o bună zi, pe căi inedite, să-și însușească limbajul oamenilor. Putere a limbajului, putere a semnelor. Aparatul care transcrie gânduri chiar acum, când sunt gândite, ecranele, turnurile acestea de sticlă și metal, câmpurile fertile cu o geometrie impecabilă, uzinele fără muncitori, roboții, navele nimic din toate astea nu ar putea exista fără semne, fără aceste izvoare de sens care
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
loc, în capitolul rezervat lui Eminescu, își reafirmă rezervele față de humuleștean, vorbind de "proza foarte colorată, miezoasă, dar vulgară și trivialpopulară, a lui Creangă" aluzie iarăși la cele două proze licențioase, care începuseră să circule pe ascuns, prin diverse medii, transcrise de mână, stârnind deliciul libertinilor și dând curaj libido avangardiștilor, în căutare de înaintași. Abia peste zece ani de la apariția Introducerii sintetice, G. T. Kirileanu le va publica într-o serie restrânsă a integralei operei lui Creangă, inițiativă care a
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
personale". Holban declară că ,,arta la care aspiră" e, din principiu, ,,lipsită de fantezie"115. Foarte multe dintre declarațiile autorului, declarații referitoare la proza sa, merg în acest sens. Holban are convingerea că prin textele sale nu ,,face decât să ,,transcrie" un anume material, ,,o aventură" existențială"116. Obsesia scriitorului pare aceea de a încerca, la nesfârșit, să-și convingă lectorii că nu ,,inventează nimic". Proza lui Holban stă sub semnul autobiograficului, așa cum constata și Eugen Lovinescu în Istoria literaturii române
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
mărturisesc că multe imagini mi-au venit în somn, iar când m-am trezit ecoul lor persista în mine atât de clar și de insistent, încât nu-mi mai rămânea decât să iau o bucată de hârtie și să le transcriu. Îmi place, de asemenea, să cred că în lumea somnului există cel puțin o plachetă de versuri semnată de mine, pe care oamenii adormiți o citesc în coșmar...313. La acest nivel, al trăirii onirice se întâlnesc cele mai importante
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
frază și mărturisesc că multe imagini mi-au venit în somn, iar când m-am trezit ecoul lor persista în mine atât de clar și de insistent, încât nu-mi rămânea decât să iau o bucată de hârtie și să transcriu 421. În studiul său Moartea azi, Basarab Nicolescu edita o cercetare deosebit de interesantă a lui Patrick Paul, Moartea în fenomenologia viselor și problema subiectivității și a nivelurilor de realitate. Astfel, conform teoriei lui Patrick Paul, abordarea transdisciplinară care postulează ideea
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
scape nimic din ceea ce ține de sensibilitatea și afectivitatea țăranului de manifestările specifice felului său de trai într-o anumită epocă, este de fapt inițiatorul metodei dialectologice în culegerea folclorului. Spirit cultivat și înarmat cu riguroasă metodă filologică, culege și transcrie fonetic textele folosind cu moderație semnele diacritice. Drept dovadă stă felul cum a conceput monografia Graiul din Tara Hațegului, care după o scurtă introducere are ca subiect graiul acestei regiuni, de care se ocupă apoi pe parcursul a 67 de pagini
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
Texte, la începutul căruia Densusianu prezintă alfabetul diacritic pe baza căruia s-au efectuat culegerile sale cu scopul de a conserva cât mai fidel pronunția locală . Monografia propriu-zisă are 360 texte literare, un loc important ocupându-1 povestirile libere. Iată cum transcrie un text Ovid Densusianu în această monografie : "La noi trăim rău de tot acuma; anu ăsta nu s-o făcut cucuruz; avem noroc că n’e pică dzin Rumâniia, aduse cu văgonu. Cumpără omu cu mierța, plătieștse doi zlot și
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
a dorit să și le apropie, crezând că e vorba de ființele de care-i povesteau bătrâniigg. Cu timpul s-a lămurit, erau doar copiatoarele de știmehh (un fel de "pisse-copies") pentru Fanfara Flotilei de Bahlui, care se exersau în timp ce transcriau note și amuzându-se schimbau cheile (puneau un "bă" în loc de "fă", cheia "nasol" era frecventă pentru cântarea celor detestați). * * * Se amuzau cu jocul purificării penelor și pieilor, după modelul aflat de la triburi dispărute. Astfel că protejații Comandorului de la Flotila Clean
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
un zeu care nu știe crawl. Dar Isus era pescar, între altele și nu numai de suflete; în plus, mergea pe apă: Quand Jésus marchait sur l'eau sună, pare-mi-se, titlul unei povestiri fantastice a lui Jean Ray. *** Transcriind textul, AS eseului descoperă pricina iritării inițiale la recurența motivului înotului: practica respectivă îi este necunoscută, bunicul pe linie maternă născut pe malurile Nistrului (nu știu de care parte) și care știa să înoate înainte de a fi învățat să meargă
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
asupra relațiilor dintre idiomuri. O antologie realizată în 1974 (ceea ce presupunea o căutare anterioară de câțiva ani și o urmărire a fenomenului pe intervalul unui deceniu), ne aduce, prin vocea realizatorului și prefațatorului 82, unele lămuriri, pe care le voi transcrie, alternând citatul cu tricotarea pe marginea lui. Ce poate fi mai senzual, mai cărnos decât un cuvânt străin?" se întreabă Bernard Delvaille. Iar cuvântul străin pare a realiza deplin această fantasmă, el dă unui poem "întreaga intensitate poetică". Mai aflăm
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
ești călare pe situație"), mănânci tot ce apare ca fiind mai mic. Obișnuindu-se a asculta emisiile sonore ale batrafizicelor condiționate prin SIrrr din colțul de lac unde era afectat, ar fi putut înțelege că vorbeau de el. Ar fi transcris cele spuse și le-ar fi inclus documentul în DAGI. Dar dacă era vorba de o serie muzicală, a cărei transcriere presupune mai multe portative și extragerea unei știme pentru fiecare interpret(ă)? Alarma de la telefon dă deșteptarea, e vremea
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Senat dezvoltat din Sfatul domnesc și o Cameră inferioară reprezentată de ceilalți boieri. După expunerea problemei aveau deci loc dezbaterile, apoi votul adunării, redactarea și semnarea documentelor (anafora și crisobulul). Acestea se depuneau la Mitropolie sau Divan, unde textul se transcria într-un registru special 699. Copii ale crisobulului se depuneau apoi la trezorerie, episcopii și ținuturi. Publicitatea se realiza prin intermediul Bisericii și "strigarea" în locuri publice. Din a doua jumătate a secolului al XVI-lea până spre finele celui de-
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Iași, 2004). Doar că unghiul percepției care dictează aceste exerciții psalmice suferă o mutație decisivă: tentativa dedublării malefice dispare cu totul, lăsând locul unei curate conștiințe religioase. În întregime, cartea așezată sub emblema devizei Ordinului Iezuit, ad maiorem Dei gloriam transcrie exclusiv întâlnirile cu alteritatea radicală care este Dumnezeu "Cel Prea Înalt și puternic, Cel tare/ Creatorul și Arhitectul universului!". Tematica, desigur, impune o ideație, o tonalitate și o topică, adică un teritoriu poetic în interiorul căruia este greu să mai decupezi
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
o manieră tradițională, inspirată de lectura cărților sacre ecourile cele mai vizibile sunt cele din Cântarea cântărilor ("Viorile plâng pe inima mea/ așternându-se/ ca pletele fecioarei peste primul sărut") și textele orfice ("coapsele tale / cântec de dor") și o transcrie într-o imagistică ținând mai degrabă de idealitate, de vizionarism. În general, percepției strict senzoriale îi este preferată potențialitatea actului, iluzia epifaniei erotice: "dormi/ goală ca o fericire despletită/ înăuntrul meu/ tulburând primul țipăt al pământului/ mi l-a dăruit
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
neliniștitoare a fabulei cu rafinate interstiții metafizice, având la bază principiul dublării neîncetate a actantului ambiguu, călugărul Kiril, cel care, ascuns în interiorul unei fântâni, "scrie la o neagră psaltire". Deasupra și dedesubtul lui, o serie de dubluri din ce în ce mai alterate îi transcriu, distrofic, textul în care urmele sacrului sunt din ce în ce mai vagi: "Dedesubtul fratelui Kiril e un alt frate Kiril. El stă într-un alt puț și scrie o altă psaltire. Scrie invers de cum scrie celălalt frate Kiril. Cu o mână scrie și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Celălalt Kiril). "Celălalt Ferapont seamănă pe jumătate cu mine, pe jumătate cu primul frate Ferapont. Pe spate are o pereche de aripi și-o cruce care-l apasă greu înăuntru. Poartă barbă și seamănă cu un păianjen. El stă și transcrie tot ce a scris Atichin. El transcrie în aur psaltirea. După ce scrie o pagină, îi dă foc la opaiț, iar cenușa o presară pe trupul lui Lazăr. Pe rănile celuilalt Lazăr" (VII. Celălalt Ferapont); "Dedesubtul celuilalt Ferapont e celălalt Lazăr
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cu mine, pe jumătate cu primul frate Ferapont. Pe spate are o pereche de aripi și-o cruce care-l apasă greu înăuntru. Poartă barbă și seamănă cu un păianjen. El stă și transcrie tot ce a scris Atichin. El transcrie în aur psaltirea. După ce scrie o pagină, îi dă foc la opaiț, iar cenușa o presară pe trupul lui Lazăr. Pe rănile celuilalt Lazăr" (VII. Celălalt Ferapont); "Dedesubtul celuilalt Ferapont e celălalt Lazăr. Dedesubtul celuilalt Lazăr nu mai e nimeni
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
posibilă mai degrabă în prezența unor resurse existențiale limitate, atunci nu trebuie nimic pus în scenă, nu este nevoie să te joci sau să zappezi prin poeme, oricât de ingenios ai face-o. Nu-ți rămâne decât alternativa de a transcrie viața și visele, a acelei piețe imense și ostile și a acelor învăluitoare și imateriale prezențe care te ajută s-o traversezi. Se vorbește pe ici pe colo, se șoptește pe la colțuri ca într-o mare catedrală părăsită, dezmorțindu-se
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
citatele sunt selectate din articolul Polarități ale poeziei (de azi?) (II), publicat de Dan Bogdan Hanu în "Convorbiri literare", iunie 2007). Scriitorul se consideră, prin urmare, reprezentantul unei minorități poetice structural neoromantice, atente la palpitul vieții interioare, dornice oricând să transcrie fantasmele învăluitoare și, natural, imateriale, dar atât de persistente în străfundurile abisale ale ființei. Într-adevăr, deși interfața textelor pare a fi uneori asigurată de fața vizibilă a unei cotidianități atopice, dar imediat recognoscibile, adâncimile poematice sunt atrase de spectacularul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
român este adeptul teoriei despre funcția esențială a relației limbaj lume, căci notează, la rândul lui, propoziții aproape wittgensteiniene despre eficiența stilului lacunar, dar concis (o cunoscută frază a filosofului, "ceea ce poate fi spus, se poate spune pe scurt", este transcrisă într-una dintre filele de spovedanie astfel "Wittgenstein a spus: propoziții scurte și clare") ori despre utilitatea cuvintelor poetice (pe care autorul Cercetărilor filosofice le considera valoroase doar în măsura în care pot servi drept mijloace de comunicare). Nu puține dintre poemele incluse
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
decrepite" (Daniel Dimitriu). Chiar și în poemele în care senzualitatea este substituită de ceea ce Georges Bataille numește "erotismul sufletului", iar actul de comuniune se proiectează în plan oniric, cuplul are revelația pierderii definitive, a morții. Identic se finalizează și anamneza transcrisă într-o cunoscută reprezentare alegorică a iubirii-moarte, Amintirea paradisului: Când eram mai tânăr și la trup curat/ Într-o noapte floarea mea eu te-am visat:/ Înfloreai fără păcat într-un pom adevărat/ Când eram mai tânăr și la trup
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
a secolului al XIX-lea. Relații și similitudini (1982). Paginile prozei eminesciene ascund înțelesul pe care îl putem da afinităților elective: "luam din cărțile [anticvarului] tot ce-mi părea mai bizar și mai fantastic și, venind apoi acasă, citeam și transcriam într-un caiet numit fragmentarium toate pasagele câte-mi plăceau" ([Când eram încă la universitate] Eminescu: 2011, II, 250). Apropierea lui Eminescu de Leopardi este prilejuită, mai întâi, de studiul formelor lirice pe care le îmbracă iubirea: "Ca și Leopardi
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
a doua. Ca atitudine față de interdicții, personajul optează pentru sacrul de transgresiune. Numinosul nu rămâne niciodată la nivelul unei stări afective imediate, ci se transformă cu adevărat în sacru prin adăugarea unei reprezentări intelectuale. Experiența ambivalentă a puterii misterioase este transcrisă într-un limbaj filosofic și teologic, vocabularul sacrului. "Numinosul servește deci ca matrice pentru semnificații destul de variate, cum este cea a transcendentului, a infinitului, a absolutului, a supranaturalului, într-un cuvânt, a divinului" (Wunenburger: 2000, pp.44-45). Întregul repertoriu de
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
temporal, de fapt, să o anulăm, în virtutea principiilor de funționare ale MER. Diferența din medierea literară acționează prin spațiere; diferența intertextuală (diferirea) produce spațializare, prin lectura tabulară. În imposibila regăsire a semnului cu originea citim ideea în virtutea căreia intertextualitatea ar transcrie literar un verb inexistent (încă): "a nesfârși" [infinir]. Paradoxul repetării rezidă din a combina un efort depus pentru desăvârșirea formală cu o exigență infinită. Repetarea nesfârșește textul 48. În spațiul prozei eminesciene, alegoria semiosis-ului este Archaeus. Istoria lui are, în
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]