3,565 matches
-
Însă nu se aplică atunci când există locații strategice cu rol de monopol natural, obstacole sau puncte de control care pot servi de bază de apropriere. Mă gândesc aici la controlul exercitat asupra gurilor râurilor (distincția hulu-hilir din Malaezia colonială), strâmtorilor, trecătorilor montane sau depozitelor de resurse vitale. Făcând abstracție de cazul Asiei de Sud-Est, s-ar putea spune că formarea statului este favorizată de culturile intensive concentrate, de populațiile care produc un surplus substanțial și pentru care este costisitor să-și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de la țară sau de la oraș. Era multă omenie, camaraderia era mare. Trăiam în rugăciune, evident în ceasurile de tihnă, cu convingerea că suntem ocrotiți de o putere Dumnezeiască“, avea să rememoreze un fost partizan. Pentru a nu da de bănuit trecătorilor și pentru a nu fi surprinși grupați în caz de atac, partizanii umblau răsfirați în echipe, având și un serviciu permanent de pază25. Derularea evenimentelor avea să reliefeze că acest lucru a fost respectat doar la început. Cea mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
scoși din orbite, tuturor celor care vor s-o asculte. Și n-a mai rămas decît păturica! Lumea asta s-a ticăloșit de tot! — A fost furat un copil! — Acuș’ au Înhățat-o! Aud cum se răspîndește vestea În rîndul trecătorilor, ca focul Într-o pădure În flăcări. Părinții Își strîng speriați copiii În jurul lor, strigînd la ei nervoși. Spre groaza mea, spre mine se Îndreaptă doi bodyguarzi, cu stațiile de emisie-recepție pîrÎind. — La ora asta i-au vopsit deja părul
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
cap. Chestia mișto la Suze e că mă cunoaște ca pe buzunarul ei. — Tallulah-Phoebe? spune pînă la urmă a reproș, și eu ridic vag din umeri, rușinată. — Drăguța de Tallulah-Phoebe a fost găsită! Femeia cu impermeabil Împrăștie vestea fericită printre trecători. — Am găsit-o! — O cunoașteți pe această femeie? o privește bodyguardul pe Suze cu ochii mijiți. — E prietena mea, zic iute, Înainte să apuce s-o aresteze pe Suze pentru că și-a răpit propriul copil. De fapt, cred că ar
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
dreaptă ale epocii. G. se va stinge din viață curând, la numai 57 de ani. Militantul neobosit pentru unirea Transilvaniei cu țara publicase încă înainte de război o serie de volume conținând articole politice: O seamă de cuvinte (1908), Însemnările unui trecător. Crâmpeie din zbuciumările de la noi (1911), Strigăte în pustiu. Cuvinte din Ardeal într-o țară neutrală (1915). Următoarele, Mustul care fierbe (1927), Precursori (1930) și Discursuri, publicat postum (1942), vor reflecta curba descendentă a orientării sale ideologice din ultimii ani
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
adânc în sufletul mulțimii, poet național totdeodată și pur ca și Eminescu. G. CĂLINESCU SCRIERI: Poezii, Budapesta, 1905; ed. București, 1907; ed. Sibiu, 1910; ed. București, 1916; O seamă de cuvinte, Sibiu, 1908; Ne cheamă pământul, București, 1909; Însemnările unui trecător. Crâmpeie din zbuciumările de la noi, Arad, 1911; Din umbra zidurilor, București, 1913; Domnul notar, București, 1914; Strigăte în pustiu. Cuvinte din Ardeal într-o țară neutrală, București, 1915; Poezii alese, București, 1915; Cântece fără țară, București, 1916; Două morminte, București
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
cinematografului (1915). A fost membru al Societății Scriitorilor Români (1911), al Societății Autorilor Dramatici Români (din a cărei conducere a făcut parte) și al Sindicatului Ziariștilor. Epigramele lui R., adunate în câteva plachete cu acest titlu sau în Surâsul unui trecător (1910), Mărunte (1914), ca și celelalte versificări, strânse în volumele Poemele despărțirii (1921), Poezii (1925; Premiul Societății Scriitorilor Români), Sensibilitate (1938), suferă de o exprimare precară, ce anulează speranța autorului: „am îngropat un suflet într-o carte”, „ca să trăiască singur
RIULEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289286_a_290615]
-
influențe în scrisul său, traduce câteva secvențe în versuri (unele inserate și în propriile volume) sau în proză din diverși autori, precum și o piesă de Ibsen, Doamna Inger din Șstråt, rămasă în manuscris. SCRIERI: Epigramele lui..., București, 1908; Surâsul unui trecător, București, 1910; Femeile ciudate (în colaborare cu Al.T. Stamatiad), pref. Emil Gârleanu, București, 1911; ed. (Femei ciudate), Slobozia, 1926; Cei mai de seamă, București, 1912; Păcat cu gândul, București, 1913; Mărunte (în colaborare cu I. Niculescu-Chic), București, 1914; Chemarea
RIULEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289286_a_290615]
-
schiță, creionând automatismele, tabieturile, toropeala, plictisul existenței dintr-un târg de provincie. Danțuri vechi, danțuri noi este o meditație asupra vremelniciei, sub semnul unei resemnări senine din care nu lipsește o undă de melancolie. Între Capșa și Palat... Impresiile unui trecător (1904) conține notațiile unui observator atent, preocupat de o tipologie diversă, ironizând subțire nestatornicia femeii sau creionând o serie de „moftangii”. SCRIERI: Vicleimul, București, 1881; Povețe către săteni, București, 1885; Nazat! (în colaborare cu Iacob Negruzzi), București, 1886; Cronicele lui
ROSETTI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289375_a_290704]
-
1885; Nazat! (în colaborare cu Iacob Negruzzi), București, 1886; Cronicele lui Max (1886-1888), București, 1888; Trotuarul Bucureștiului. Tipuri și impresii, București, 1896; Dicționarul contimporanilor din România (1800-1898), București, 1898; Scump... dar face!, București, 1902; Între Capșa și Palat... Impresiile unui trecător, București, 1904; Un leu și un zlot, București, [1910]; Moștenire de la răposata, București, [1910]. Repere bibliografice: Caragiale, Opere, IV, 427-428; Olimpiu Boitoș, Biografiile românești ale lui Ubicini, Cluj, 1932, 44-46; B. Brănișteanu, Max, DMN, 1934, 9 886; Radu Rosetti, Familia
ROSETTI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289375_a_290704]
-
orb cerșește având pe genunchi un carton pe care scrie: „Orb din naștere”. Mulțimea trece indiferentă până în momentul în care un necunoscut se oprește, ia cartonul, îl întoarce, mâzgălește câteva cuvinte pe el și pleacă. Imediat după aceea, miracol. Fiecare trecător întoarce capul și mulți, înduioșați, se opresc și aruncă un bănuț în cutie. Cele câteva cuvinte spun foarte simplu: „Este primăvară și eu nu pot să o văd”. Trebuie să remarcăm însă că acest efect poate fi și sursa multor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fund, ca un maț ieșit din anus, ce s-a mai speriat! Parcă era un obiect străin în ființa lui. Ca un adaos. E țara S.F. și totul e posibil. Nu-i venea să creadă. Pe stradă se uita la trecători și imaginea sa o vedea multiplicată... îi vedea pe toți pietonii și șoferii mai în vârstă cu o bilă în fund! Majoritatea oamenilor suferă de așa ceva! Să mergi cu o durere în noada fundului, ce porcărie, ce mizerie! Oare ce
O CARTE DE SCANDAL by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17120_a_18445]
-
IANUARIE Sunt născută în ianuarie, o lună cu ochii de gheață în hibernarea greoaie a poverilor sufletești. Alături, înariparea îngerească a speranței. Zăbovesc pe străzi ca-ntr-o rugăciune. În jur, doar pândele cerșetorilor îmbrățișați părintește de ger, în uimirea trecătorilor indiferenți. Oriunde privesc, abatere, risipă, pierzanie de la drumurile moștenite de la facere, în licărirea luceafărului de seară. MĂ CHEAMĂ SINGURĂTATEA Șoapte meschine îmi șuieră în urechi, tocmai când bat clopotele împărtășaniei. Robe atârnate peste capetele rugânde, ochi înecați în lacrimi de
MĂ CHEAMĂ SINGURATATEA (VERSURI) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381279_a_382608]
-
din timpuri apuse, rămân încă o vreme să contemplu libertatea condeiată în culori negrăitoare. UMBRA Peste tot îmi privesc umbra, aș spune imperceptibilă, dacă țin cont de vremea de afară. Ieri și azi un cer plumburiu în acord cu grijile trecătorilor. Uneori, umbra este însângerată de sfâșierea pasului în căutarea zâmbetului pe care l-am pierdut în adolescență, când îmi lăsasem brațul petrecut peste visare. Alteori, umbra este zglobie de frumosul murmurat al gurii mustoase, care alunecă, nu se știe cum
MĂ CHEAMĂ SINGURATATEA (VERSURI) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381279_a_382608]
-
18 aprilie 2017. viața îmi curge spre moarte precum depărtarea înspre capătul lumii nu-i bai, zic trupul e o fârâmă de pământ în care Dumnezeu a plantat veșnicia păcatul și iubirea așa e lumea făcută, iubito din iubirea ultimilor trecători prin păcat Dumnezeu știe asta și mai știe că oamenii cu o singură viață își numără păcatele duminica e prea multă durere între noi iubito așteptarea înmugurește suferinți înfrigurat privesc cum umbra trece strada să nu plângi ... Citește mai mult
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
să învingi moartea”. Cu alte cuvinte, durerea devine o treaptă către eul transcendental, nemuritor. Poetul tratează poezia cu respect și responsabilitate, aceasta fiind pentru el o adevărată cale spirituală. Chiar dacă inițierea nu a fost deloc ușoară și ... XXII. NEBUNUL, UN TRECĂTOR ANONIM, de Teodor Dume , publicat în Ediția nr. 2189 din 28 decembrie 2016. împinge capătul unei sfori zice și asta pentru că așa vede el depărtarea un capăt un nimic sub care se tânguie o umbră ar putea prea bine să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
în viața cuplurilor, cauzau suferințe și răspândeau boli, stârneau conflicte, își transmiteau „meșteșugul” diavolesc din generație în generație. Stârneau, într-un cuvânt, spaimă. La cele spuse despre vrăjitoare a plecat urechea și Edmund Chishull, epigrafist și secretar al ambasadorului Paget, trecător pe la curtea lui Constantin Brâncoveanu și prin Ardeal: [...] populația ajunge să fie încredințată, cel puțin ea, că este bântuită de vrăjitorie. Căci femei de toate vârstele sunt executate în fiecare an pentru această crimă și de obicei în temeiul unor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
simcelate...455, dar pleacă și în căutarea lui, constatând întârzierea (Joi dă dimineață): Plimbă-mi-să poartă D-o babă bătrână, Cu doi dinți în gură, Cu iia de sârmă, Cu brâu dă lână. Dă păr dă cămilă 456. îi chestionează pe trecătorii întâlniți, întreabă Dunărea, Luna, Ceața (răspunsurile lor încep invariabil cu „Tu babă bătrână...”), până ce își găsește fiul rănit. îl pune pe picioare - este doar „mama vindecătoare” - cu leacuri sugerate de fiu: „Ierburi d-ale dulci/ Să pui la răni mici
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
primejdiilor. Politica externă și diplomația promovată de Constantin Brâncoveanu (1688-1714), p. 145. 550. Șarolta Solcan, op. cit., p. 186. 551. Vezi Valeriu Leu, Modernizare și imobilism, Editura Banatica, Reșița, 1998, p. 82. 552. „în jurul cuptorului abia încălzit” - remarca unul dintre ei, trecător prin spațiul românesc în secolul al XVIII-lea -, „stăteau îngrămădiți copiii tolăniți de jur împrejur ca vitele, într-un colț zăcea o femeie bolnavă; locul rămas din cămăruță îl ocupau trei copii mai mari împreună cu mama lor” (în Călători străini
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
observasem cum, În pofida consumului crescut de ceai și zahăr din teritoriile sale, Încă nu se Încercase cultivarea lor, fiind importate din alte țări. Zahărul folosit În Kashmir e importat din India și e transportat cu mare dificultate peste munți, prin trecători aproape impracticabile, călătoria durând trei săptămâni; iar ceaiul e adus din Tibet, În formă de turte, și e cu mult inferior aceluia produs În India. I-am explicat maharajahului, spre marea sa surprindere, că solul Kashmirului era favorabil producerii acestor
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
obligă pe învățător să fie un neobosit căutător și descoperitor de strategii didactice, de mijloace de învățământ prin care să facă cea mai grea activitate umană învățarea o necesitate, o sete mereu nepotolită de-a lungul întregii vieți a fiecărui trecător prin mâinile, mintea și sufletul dascălului: ELEVUL. Autoarea
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
fi descrisă ca un baladesc vizionar care atinge temele mari parcă din greșeală, dar o face personal și focalizat: „M-a așezat acum o mulțime de vreme în trupul ăsta / și mi-a spus să stau liniștit. Că-i ceva trecător. C-o să fie / mai bine. Am crezut și-am rămas. Ca să nu-l supăr,/ te-am alungat și pe tine. Vreme trece, vreme vine. / Privesc împrejur cu luare-aminte: mucava. / Doar ici-colo, cuvinte. Dar și lor le-a spus tot la
VASILESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290453_a_291782]
-
și purificat mă închid / în fluturii rechemați în unghere” (De profundis, II). Impactul expresionist, niciodată anulat, va fi amortizat progresiv în versurile din următoarele două decenii - O casetă cu șerpi (1970), Bunica se așază în fotoliu (1971), Sufletul obiectelor (1972), Trecătorul de demult (1975), Iepuri și anotimpuri (1976), O nuntă de cenușă (1977), Un potop de simpatii (1978), Copleșit de glorie (1980), Prognoză meteorologică (1981), Întrebare retorică (1983), Numai dulceața porumbelor (1985), Tango și alte dansuri (1989), Visul vine pe scara
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
1957; Pietre kilometrice, București, 1963; Miracole, București, 1966; Alte poeme, București, 1968; Arheologie blândă, București, 1968; Melancolii inocente, București, 1969; O casetă cu șerpi, București, 1970; Orologiul, București, 1970; Bunica se așază în fotoliu, București, 1971; Sufletul obiectelor, București, 1972; Trecătorul de demult, București, 1975; Iepuri și anotimpuri, București, 1976; O nuntă de cenușă, București, 1977; Un potop de simpatii, București, 1978; Copleșit de glorie, București, 1980; Prognoză meteorologică, București, 1981; Amintirile unui fost corector, București, 1982; Întrebare retorică, București, 1983
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
esențial, 803-805; Grigurcu, Poezie, II, 395-419; Micu, Ist. lit., 416-417; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 122-124; Regman, Ultime explorări, 96-99; Alex. Ștefănescu, Petre Stoica, RL, 2001, 7; Marius Chivu, „Insomniile bătrânului”, OC, 2001, 66; Vasile Spiridon, Petre Stoica, „trecătorul de demult”, CL, 2001, 2; Dicț. analitic, III, 244-246, IV, 279-282; Manolescu, Lista, I, 311-316; Gheorghe Grigurcu, Un poet antioficial, RL, 2002, 32; Grigore Chiper, Poezia nu are vârsta a treia, „Contrafort”, 2002, 9-10; Nicolae Oprea, Timpul lecturii, Cluj-Napoca, 2002
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]