3,247 matches
-
Mâine va fi prea târziu (ambele din 1971) sunt schițe dramatice cu vagi aspirații poematice, având ca subiect lupta comuniștilor din ilegalitate; mai interesant decât rezolvarea schematică a conflictului este liantul dintre cele două piese. SCRIERI: Micul lustragiu, București, 1968; Tulburătorul vis. Dialog cu sfârșitul, Cluj, 1970; Călătorie în noapte. Mâine va fi prea târziu, Cluj, 1971; Dosarul 505, Cluj, 1972. Repere bibliografice: Petre M. Haș, „Micul lustragiu”, ST, 1969, 3; Popa, Dicț. lit. (1977), 543. Ct. C., O. S.
SEITAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289607_a_290936]
-
un mediu mintal, nespecific, în care putem identifica prin explorare legături dintre evenimente și fenomene. Aceste explorări depășesc limitele conștiinței demonstrând că lumea este foarte complexă si aparent haotică. Fenomenele, evenimentele si interacțiunile dintre acestea devin relative, fiind percepute ca tulburătoare, stresante si provocatoare în același timp. Activitațile de management educațional vor fi performante atunci când toți factorii implicați în sistem își vor asuma riscurile schimbărilor continue ale realităților mediului. Educația tehnică actuală trebuie să țină pasul cu explozia tehnologiei informației ce
Interdisciplinaritatea, element de bază al educaţiei tehnologice. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Rodica Sfârlos () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1177]
-
doi colegi răuvoitori, Pădureanu și Munteanu, îi urzesc moartea social-profesională, destituirea pentru imoralitate, pe când oaia năzdrăvană e o fetiță cu care protagonistul are relații erotice vinovate ș.a. -, mitul e revitalizat pe coordonatele actualității. Secvența finală, memorabilă, reprezintă o nuntire cosmică tulburătoare, construită în registrul carnavalescului tragic și al onirismului alegoric, replică la alegoria morții din finalul baladei folclorice. Cuvântul nisiparniță (1994), carte bilingvă (textul începe în limba română, treptat apar tot mai frecvent ample secvențe în franceză, astfel încât spre sfârșit curge
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
care „te împiedică de miezul/ Cugetării să te-apropii”. Deși rebel, el nu este un nihilist. Pune în stare de tensiune o continuă și pătimașă căutare a lirismului, căruia încearcă, utopic, să-i circumscrie teritoriul. Uneori ajunge la tulburi și tulburătoare presimțiri ale inefabilului și realizează o tăietură disociativă între poet și om: adevărata poezie ar fi aceea trăită; cea scrisă devine doar expresia amânată și esențializată a trăirii, care își cere dreptul la zăbavă pentru a se decanta și obiectiva
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
evoce. Moartea, însingurarea, prăbușirile interioare, absurdul, divorțul de lume și revoltele în van sunt motive subtextuale. V. aspiră la elaborarea unei „matematici a morții” și a unor formule lingvistice noi și concentrate pentru exprimarea problemelor existențiale grave. Uneori, ca în tulburătorul psalm De ce, Părinte?, neputința de a da divinității un sens îl duce de la inchietudine la ipostazele răzmeriței argheziene: „Citesc pe chipul milei Tale ciuda/Că-Ți sunt mai om decât mi-ești Dumnezeu”. Frecvent însă, angoasa, sentimentul părăsirii sau al
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
teluricul și umidul, tina sau mâlul cleios, pe care le animă cu o fervoare colcăitoare. Nuntirea, fecundația și germinația, petrecute la limita dintre elementele neînsuflețite (noroiul etc.) și viață (larvară, dar orgiastică totodată), prilejuiesc imagini poetice alunecoase, uneori șocante, deseori tulburătoare. Modelul barbian nu l-a „sufocat” pe emul, Poemul Salamandrei având un sunet propriu: „Din soare curat / Și nedeocheat / De flori și jivine, / De-a nopții stihine./ O, zărilor, zări, / Aprinse chemări, / Rostiți să vină / Din vis și lumină/ Cel
STRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289975_a_291304]
-
scriitorilor cele mai penibile feste. Dar trebuie să spun încă o dată răspicat [...] că nu este afectată întreaga operă a lui Mircea Streinul: zona tumorii politice este mult mai restrânsă decât se crede. Cel mai îndepărtat de o asemenea contaminare este tulburătorul roman Ion Aluion, al cărui conflict tragic va persista multă vreme în memoria cititorului. ION SIMUȚ SCRIERI: Carte de iconar, Cernăuți, 1933; Itinerar cu anexe în vis. Cartea pământului, Cernăuți, 1934; Divertisment, cu gravuri de Rudolf Rybiczka, Cernăuți, 1935; Tarot
STREINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
încheiere. Gânduri despre designul curricular ultramodern și teoria generală a curriculumului 397 Note și referințe bibliografice 407 Bibliografie selectivă 409 Precizare propedeuticătc "Precizare propedeutică" Prevenim cititorul că în paginile care urmează este prezentată o problematică pe cât de fabuloasă și de tulburătoare în plan teoretic, pe atât de importantă și de stringentă în plan practic. Ea îi interesează în primul rând pe educatori, dar într-o foarte mare măsură pe toți membrii societății. Este vorba de cea mai dramatică dintre frământările omenești
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
jumătate a secolului XX. O societate serenă era înlocuită cu o realitate nouă, dramatică, incertă, halucinantă chiar. A fost anticipată, încă din anii ’70, de Umberto Eco și Daniel Boorstin, iar în anii ’80-’90 a fost teoretizată în termeni tulburători de Jean Baudrillard 8, care a și botezat-o în chip ciudat: hiperrealitate (hiperreality). Era începutul gândirii postmoderniste în teritoriul monastic al educației. Hiperrealitatea „există și nu există”. Baudrillard susține că noi nu trăim în lume, ci într-o copie
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
educației. Remediile erau: permanentizarea educației și transformarea societății în „cetate educativă”. Acest tratament trebuie impus printr-o filosofie „medicală” pe care a botezat-o „umanism științific”. Vindecarea trebuia să conducă la formarea „omului complet”, a „omului total”. Fauré rezuma totul tulburător, într-un aforism pe care îl permite numai limba franceză: Tout homme et tout l’homme 13. La începutul secolului XXI constatăm că jocul de cuvinte al lui Fauré conține un imperativ paideutic categoric, o remarcă pentru toate timpurile omenești
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
totodată, pe „omul desăvârșit” (kalo" kai agato" = „omul frumos și bun”)6. Merită să redăm aici, fie și sumar, esența acestei capodopere antice, precursoare a teoriei curriculumului, atribuită de Platon maestrului său Socrate. Avem de-a face cu o tragedie, tulburătoare prin semnificațiile etice, epistemice, mathetice și pedagogice pe care le transmite. Pretextul este următorul. Într-o zi, un tânăr megarian, pe nume Eukleides 7, asistă întâmplător la transportul dinspre Corint spre Atena a unui brav soldat, rănit și muribund, atenianul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
se străduiesc de-a lungul întregii vieți să-și cultive sufletul pentru a-și asigura athanasia și veșnica fericire elizeică. Doar ultimii urmează riguros îndemnul meléte thanatou, care este imperativul categoric al paideia-ei platonice. Pe această viziune pedagogică, mitică și tulburătoare prin alegoria sa și-a proiectat Platon modelul curricular bazat pe cicluri de câte 3 ani. Îl redăm sintetic. 4.3. Curriculumul platonictc "4.3. Curriculumul platonic" „Vârstele platonice” erau cele tradiționale. Vârsta I (3-6 ani), a copilului mic (paídavrion
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a lui Comenius este rozicruciană, fiind direct inspirată de Manifeste și de scrierile lui Johann Valentin Andreae, cel mai probabil autor al respectivelor manifeste. Despre grandioasa construcție a lui Comenius vom stărui în subcapitolele următoare. Specificăm acum doar dovezile biografice, tulburătoare și semnificative pentru istoria europeană a educației. Jan Amos Komenski era doar cu șase ani mai tânăr decât marele „frate invizibil”, fiind născut în 1592. A părut, toată viața, doar „frate boemian”, fiind prelat al acestei ramuri a reformismului husit
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Curriculum Developments). Dezbaterile ca atare nu au stârnit un interes deosebit, însă lucrările prezentate au fost reunite în volum și publicate peste doi ani de către Louise M. Berman 19. Lucrarea The Humanities and the Curriculum (1967) a avut un efect tulburător: nu numai teoreticienii curriculumului, ci toți americanii din domeniul educației au aflat că, în perioada interbelică și după al doilea război mondial, școala americană disprețuise și ignorase cu emfază rolul decisiv al disciplinelor umaniste în formarea personalității umane. Efectele erau
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
adevărată. Era, într-adevăr, personalitatea din domeniul științei și educației capabilă să determine această schimbare de amploare. Nu numai datorită carierei remarcabile, ci mai ales supleții gândirii sale, aptă să depășească prejudecățile și regulile metodei prin intuiții geniale și revelații tulburătoare. Se născuse la 2 februarie 1909 în Columbus (Mississippi). La numai 15 ani era deja student. În 1930 a devenit graduate specializat în literatură engleză și fizică. Și-a continuat studiile urmând științele biologice și, în 1938, a obținut doctoratul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
biologice pentru învățământul secundar. Schwab constata că, dincolo de rigoare și coerență, Raționalul lui Tyler împingea spre o anumită artificialitate primejdioasă. În preajma anului 1940, gândirea lui Schwab a traversat un moment de cotitură, provocat de o întâlnire crucială și o descoperire tulburătoare. Atunci l-a cunoscut pe filosoful Richard McKeon, fost discipol și coleg al lui John Dewey la Columbia University. McKeon era preocupat de hermeneutică și de problematica dezvăluirii și înțelegerii sensurilor și semnificațiilor - un domeniu care lui Schwab îi era
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
riguros de căutare a sensurilor adânci, originare. În munca educativă se produc aceleași procese profunde de conștientizare și înțelegere, numai educatorii competenți și responsabili putând controla in-tenderea și înțelegerea 111. Perspectiva pe care abordarea fenomenologică o deschide asupra educației este tulburătoare. Educația nu mai este înțeleasă ca o activitate birocratică, formală, ce se desfășoară în instituții școlare. Ea este conștientizare și înțelegere a lumii. Educatorului i se cere să declanșeze, să orienteze, să orchestreze, să conducă aceste procese vitale, trudnice și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Mein Weg Heidegger mărturisește că „și de această dată efortul mi-a fost zadarnic, pentru că nu puteam trece de o dificultate majoră. Ea se referea la întrebarea, simplă, cum trebuie înfăptuit acel procedeu al gândirii care se numea «fenomenologie». Aspectul tulburător al acestei întrebări provenea din ambiguitatea pe care o degaja, la prima vedere, opera lui Husserl” (op. cit., p. 27). În 1913, Heidegger a trecut examenul de licență cu lucrarea Filosofia dreptului în psihologism (Die Lehre vom Urteil im Psychologismus). Apoi
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Heidegger devine Ordinarius (profesor titular). La 24 iulie, în aula Universității din Freiburg, rostește cursul inaugural Ce este metafizica? (Was ist Metaphysik), ce conține marea teorie heideggeriană a „Ființei și Nimicului”. Prelegerea s-a încheiat cu una dintre cele mai tulburătoare interogații ale gândirii omenești: „Pentru a împlini acest salt, hotărâtor este să acorzi spațiu ființării în întregul ei, de asemenea, să te lași prins în Nimic, adică să te eliberezi de idolii pe care fiecare dintre noi îi are și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fi fost mereu norocos pentru omul derutat. Dar la care origini să ne întoarcem? La cele ale epocii moderne? La cele ale întregii civilizații euroatlantice? Vom avea surpriza să vedem că oricare dintre ele oferă răspunsuri izbăvitoare. * Citez un text tulburător, scris în zorii Iluminismului de mâna unuia dintre cei mai mari iluminați ai omenirii. Conține cam tot ceea ce ar putea caracteriza, în chip esențial, curriculumul viitorului: ...Este cultura universală a întregului neam omenesc. Căci pentru greci paideia (paideia) era învățătura
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ci pe deținuți politici camuflați de autorități în infractori de drept comun. Or, pedagogia lui Macarenko preciza că reeducarea este aplicabilă mai ales pe aceștia! Ca să se evite substratul politic al protestatarilor brașoveni, ei au fost judecați ca „huligani” și „tulburători ai liniștii publice”. În 1987 trecuseră 35 de ani de la fenomenul Pitești și totuși acesta era reluat la o scară redusă, fără nici o inhibiție din partea aparatului de represiune. Lucrurile începuseră să fie gândite pe acest traiect înainte de proces, încă din
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
frenetic al participării la viața personajelor până la poezia descrierilor de natură și la duioșia înfățișării figurilor apropiate. O proză poematică, având delicate alunecări în fantastic, frecvente și în trilogie, se află în Poveste cu năluci (1941), istorie a unei iubiri tulburătoare, cu consecințe formative asupra autorului. În mod complementar, proza artistică, în cea mai mare parte cu substrat autobiografic, constituind o bogată mină de date pentru istoricul literar, are alături vastul jurnal publicat sub titlul În spațiu și timp (I-IV
VLASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]
-
al lumii, din avanpostul mirării naive autorul se îndreaptă către o poezie specială, dialogând cu un homo universalis, căruia îi comunică o viziune heraclitică asupra existenței. Sensibilitatea scrutează tot mai acut răul universal, orizontul e tot mai întunecat, sub semnul tulburător al tragicului. Strămutarea pe un alt astru, vis ultim, traduce nevoia de evaziune, ca panaceu împotriva urâtului. Este greu de spus care ar fi fost traiectoria lui P. dacă destinul său ar fi fost altul. Senzația acută a materiei colcăitoare
PITUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288831_a_290160]
-
de-amurg și de-amintire” devine o „mănăstire vie”, înăuntrul căreia se trăiește în absolut. Repetarea prin veacuri a unor situații fundamentale, dar în decor schimbat, e modul participării la eternitate: o stare în care eternul și vremelnicul se confruntă tulburător. Poetul cutreieră, întovărășit de fiică, locuri străbătute altcândva de bunicul său cu altă copilă, bunica celei de acum (Odihna tatii), prilej de trăire simultană în trecut, viitor și prezent, adică în predecesori, în urmași și în sine însuși. Tema va
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
o definire a iubirii, sentiment care ocupă un spațiu important în imaginarul poetic: „E foc și frig, / și lacrimă și zâmbet.// Speranță și / întuneric și lumină, / soare orbitor și umbră, / și neliniște “ (Iubirea). Erosul lasă să se întrevadă o trăire tulburătoare și în altă carte, Respir amurgul - Respiro il crepusculo (2002), unde este proiectat un microunivers obsesiv, revelatorii fiind tot poeziile de dragoste. În fine, în versurile din Singurătatea îngăduită - Solitude permise (2003) își face loc o tentativă de salvare, prin intermediul
PURDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289067_a_290396]