6,704 matches
-
rivalizând cu suratele din Apusul și Centrul Europei. Am rătăcit de unul singur, într-o dimineață rece, sticlos luminoasă, de-a lungul meterezelor și șanțurilor tip Vauban, prin tuneluri misterioase, cu ca mere de tortură și drumuri de acces către tunurile fioroase, pe lângă sinistrul eșafod al tragerii pe roată a lui Horia, apoi printre uriașii cai frizieni olandezi pe care defilează garda cetății. O dimineață solitară care mi-a alimentat din plin paseismul. Totul e rezultatul unei munci uriașe de peste un
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
prim planul mediatic, de bună seamă că „gherțoii“, „baștanii“, „băieții de băieți“, „șmecherii Regiilor“ (i.e. wise guys din filmele mafiote), „cocalarii de Dorobanți“, cei care „fac legea“, „te fac din vorbe“ și schimbă toată ziua gipanu’ cu merțanu’, oa menii tunurilor, pentru care averea e nimic odată ce-a fost făcută la plesneală, cei care „sparg“ țigănește, în cinci minute de biliard, „zece mii de parai, umflați moca din taxa de protecție, c-așa vrea mușchii mei“, ajung zeii zilei, normă fanatizată
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
construirea unei biserici, refacerea unor opere de patrimoniu, instruirea unor meșteșugari artizani, specializați în meserii uitate; pietruirea sau asfaltarea drumu rilor, niscai împăduriri, câteva canale de irigație... și altele asemenea. Adevărat: să-i lăsăm de-o parte, acum, pe bogătașii tunurilor și turnurilor țigănești, oamenii acumulărilor sălbatice, pleziriștii fără proiect și fără strategie de dezvoltare, cei pentru care averea nu înseamnă vechime, noblețe și obligație aristocratică, mândrie și răspundere, rădăcini moș tenite, temeinicie, chibzuință, reinvestire pentru refacerea țesutului social. Precum kitsch
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
întristătoarea dispariție a prozodiei. Asta paralel cu înlocui rea armoniilor stilului Disney din desenele animate (binecuvântatul purtător de rotunjimi mamifere, moliciuni îmblănite, coregrafii grațioase în peisaje idilice) de către dizgrațioasele japonisme urlate războinic, invariabil invadante, distrugătoare, croite exclusiv din unghiuri ascuțite, tunuri cosmice cu laser ș.a.m.d., totul într-o dizar monie eviscerantă. Convexitatea generoasă, pulsațiile mar su piale, melodicitatea învăluitoare, toată hipnotica încatenare de imagini ale ocrotitorului (prezente la tot pasul mai ales în Bambi și Cartea junglei) au lăsat
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
dea la fiare vechi cea mai prestigioasă internațional și eficace diplomatic energie culturală a țării. Așa cum în decembrie ’89 eram conștienți că N. Ceaușescu e gata „să moară cu noi de gât“, adică să sacrifice țara pentru propriul tron, punând tunurile pe Ardeal și aruncând la canal cenușa tuturor insur genților, astăzi vedem fesenismul „liberal“ gata să otrăvească orice aduce a adiere dinspre Cotroceni. Pe scurt, cu vorba cui știm: „Ori toți să muriți, ori toți să scăpăm!“ Sfârșit de rubrică
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
nu știm cum au luptat strămoșii nu vom putea explica școlarilor cum de mai existăm și ce au ei de urmat. Și am mers la tablă și le-am pus ca pe cutia de șah și trupe și căruțe și tunuri și apă și mlaștină și ce și cum. Nu știu ce-a mai fost, adică nu mai are importanță. Eram afară, respiram și mă întrebam de ce domnul Mămăligă zâmbea cu gura până la urechi. Luasem examenul! * Și iată-mă și pe
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Școlar. La prima învoire, am plecat de la Tulucești la Fârțănești și cu toată familia ne-am îndreptat spre Nicorești. Am întins brațele goale spre părinți, am mai făcut un semn de mare lehamite și am plecat spre amplasamentul bateriei de tunuri la Grivița. Aici, datorită contopirii Regimentului 3 Vânători cu Regimentul 25 Infanterie Vaslui, acum împreună sub denumirea de 25 infanterie Rahova, s-a ivit posibilitatea unei permisii de cinci zile. Aveam ordine de utilizare la Coasta Lupii - Nicorești. Utilizare. La
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
copii și se făcuse masă mare cu veselie și din bucate fuseseră aduse și la popotă. Momiceanu avusese și el parte de mâncare și băutură. Era veselie. Noaptea însă a început un bombardament sălbatec de pe crucișătoare și din altă parte tunurile grele. În zori, din păpurișuri, apar soldații inamici. Colonelul Momiceanu nu știa ce decizie să ia așa că a fost nevoit colonelul Constantinescu să preia comanda luptei. A mobilizat conductorii căruțelor, bucătarii, furierii, muzicanții și cei veniți din spital și am
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
piept infanteriei marine ina mice, corp de elită. Două săptămâni a durat lupta cu ei. S-au înecat în lac dar n-au vrut să se lase prinși. Tot de pe crucișătoare mai fusesem bombardați când eram în valea Cernaia-Arghirățcaia. Băteau tunurile la metru. Nu mi-e rușine să spun că mi-a fost frică de moarte. Cine spune că nu-i este frică de moarte, minte. Aveam soție, doi copii care îmi erau dragi ca lumina ochilor și voiam să fiu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
discuta despre nimicuri în plină tragedie, cum se discuta la Constantinopol despre sexul îngerilor când căderea orașului era o chestiune de zile. Pe la mijlocul Strâmtorii, văd pe țărmul stâng o cetate veche cu două turnuri străpunse de orificii. Evident, pentru țevile tunurilor. De acolo, vasele care treceau prin Bosfor erau ținute, cândva, la respect. Acum, steagul cu semilună flutură doar peste amintirea gloriei, de fum, a unui imperiu care a dat fiori creștinătății. Zăresc și niște blocuri urâte, de tip cazarmă. Și
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
ca la Rimbaud, o "corabie beată". Și măcar de-ar fi ziuă! Mă încăpățînez, totuși, să nu mă ridic din pa așteptând să-și facă efectul somniferul. 20 noiembrie (dimineața) A fost tangaj puternic până spre patru dimineața. El dormeam, tun, însă. În unele cabine, au căzut lucrurile pe masă. La noi, nu. Avantajul de a fi sub nivelul mării! Marea e agitată și acum. Cerul, închis. Nu e, însă frig. Sunt 12 grade afară", ne anunță o voce feminini la
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
frumoasă. Cerul era senin, iar "Liberadoarele" făceau un zgomot amenințător. America își arăta acum fața de mare putere, care impunea respect și teamă prin forța ei, demonstrată de siguranța cu care avioanele avansau spre "obiectiv", fără să le pese de tunurile anti-aeriene ce împroșcau cerul cu exploziile obuzelor. Peste un an, aveam să începem să-i așteptăm pe americani, să ne scape de ocupația sovietică. Toată lumea era convinsă că "vor veni". America reprezenta acum simbolul libertății. N-au venit, însă, decât
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
insula piraților". Cazinoul, The Treasure Island, e așezat pe o imitație de stâncă înconjurată de mare. În apropiere, se află două corăbii. Una a "piraților". Alta a unor oameni pașnici. Din oră în oră, are loc atacul. Se trage cu tunul, se adresează somații prin portavoce. Actorii urlă, ca să-i audă spectatorii care asistă gratis, ca pietoni, la luptă. Pirații sunt, bineînțeles, chiori și au peste ochiul pierdut o bandă neagră. Din pricina ghiulelelor, se dezlănțuie și un incendiu. Cu flăcări, cu
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
de la om la om ca un fior, ca o speranță, dublată de regretul învinșilor. Șanțul de retragere era desigur mai scurt decât distanța de 2 kilometri până la locul de îmbarcare. Aviația și artileria inamice bombardau de zor, răspunzându-le prompt tunurile și brandurile unităților germano-române de rezistență și acoperire. Curierul Gliga nu s-a mai putut întoarce să ne conducă strategic, ghidarea companiei revenindu-mi în întregime, ajutându-mă de o schiță și de o busolă ținută în atenție și observație
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
și mine semnul Sfintei Cruci și am pornit în pas alergător și neînfricat spre vaporul care își desprindea deja ancora de țărm. În salturi aproape simultane, am ajuns lângă ostașii noștri. Bacurile erau bombardate de avioane. Servanții bateriei de 4 tunuri aeriene, amplasate pe covertă, unde se aflau și cei mai mulți dintre ostași, ne apărau, ținând avioanele la distanță. Strânși ca albinele într-un stup, când în exterior condițiile sunt cu totul nefavorabile, ne uitam unul la altul parcă rostind în gând
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
mulțumire lui Dumnezeu și de încredere că ne va proteja în continuare. Fiecare își pipăia iconița din buzunarul de sus al vestonului, sporindu-și speranța salvării. Nu era timp de vorbă, și nici cazul, liniștea noastră făcând loc observatorilor de la tunuri, grupului de comandă, și ghidare a navei. Dar gândurile o zbugheau tăind întunericul și ceața, spre cei dragi care intuiau infernul de la Sevastopol în aceste ultime zile de rezistență. Undeva, în adâncul cerului, deasupra contrastelor lumești, se întâlneau rugăciunile noastre
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
cei zece ani de buestru. De-acum gata! Capule Alb, trecem la acea parte din viață, pe care ți-ai dorit-o cel mai mult, dintotdeauna. Partea cu copii. Am aproape treizeci de ani? Am. Sunt în putere? Sunt. Sănătoasă? Tun! Ei, de-acum, gata - cu hoinăreala! Gata cu risipa de viață! De-acuma, Capule Alb, o trântim pe copii! Copii! Măcar cinci, dacă nu zece, ani! Să-mi fie casa ticsită cu gâgâlici, cu mogâldețe, coconei și coconele, care să
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
Contează ce ordonăm noi. Hai! Și-l și apucară, care de unde putu, și-l duseră, pe sus, cu forța,în dubă. În urmă, rămăseseră, toate, vraiște. Unde mă duceți, măi oameni nebuni? Om nebun ești tu, măi înghețatule și beatule tun, ce ești! Taci, c-o să vezi unde te ducem. Și văzu. La spitalul de urgență al municipiului. Îl predară persoanei de la intrare. Întocmiră o fișă sumară, pe care notificară un diagnostic scornit: hipotensionat și beat. Fata care-l primise îl
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
hotărârea de reîntâlnire, colegul lor Gheorghe Dobre și uriașul care își sufocase prin îmbrățișare șeful de clasă la întâlnirea precedentă, colegul lor Nicolae Pîrcov. Despre profesorul Todicescu s-a aflat, la cei peste optzeci de ani ai săi arăta sănătos tun, dar la o indispoziție aparent trecătoare, la începutul lui martie 1973, se duce la medic și chiar de la primele investigații i se spune că are... cancer. În câteva zile, cât era el de falnic, ca un stejar, a fost doborât
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93065]
-
popular personaj din uliță era Frochi. Nebunul târgului, cu jumătate de obraz paralizat, avea un râs sarcastic, veșnic întins pe jumătatea bună a chipului, enigmatic și obsedant pentru mulțimea plozilor care, îndată ce Frochi apărea pe stradă, îi alcătuiau alai. Sănătos tun, nebunul o făcea ba pe șchiopul, ba pe câșul și câteodată îl pălea damblaua. Aceste infirmități de care suferea numai câte o zi exprimau dureri mai adânci și mai durabile, de ordin sufletesc. De pildă, odată, umbla cu cârpă albă
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
hârtie, iar unul dintre politeh-niști formula o problemă de geometrie în spațiu. Aproape de fiecare dată, tata reușea să dezlege primul problema, fără ajutorul hârtiei. A doua zi, reîncepea spectacolul. Pe cerul neverosimil de limpede, apăreau iar, argintii, cârduri de bombardiere. Tunurile antiaeriene trăgeau, din nou, cu ghemotoace de câlți, fără să producă nici o pierdere inamicului. Spre seară, își făcea apariția pe ulițe "omul cu goarna". Înainta șchiopătând și anunța că trebuiau să se prezinte la primărie cei care aveau diverse misiuni
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
lovituri cu un singur cot. toate le știa bateristul, o ținea acum sub stăpînirea loviturilor lui, o subjugase iar: tun-tun... tun-tún... tun-tún tun-tún tun-tún tun-tún tun-tún tun-tún tun-tun tun-tún tun-tun-tac tun-tun-tac tun-tun-tac tún-tun tún-tun tun-tun tun-tun tun-tun-tac-tac tac-tác tac-tác tac-táctac-tac-tún tun tun, Gloria Symphony căzu moartă, a murit În ropote de aplauze, lac de sudoare, Învăluită În hohotul de rîs al Vlăjganului, În picioare, aplaudîndu-l Împreună cu ceilalți pe baterist care se dezlipea de banana lui uriașă și venea În Întîmpinarea ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
cu un singur cot. toate le știa bateristul, o ținea acum sub stăpînirea loviturilor lui, o subjugase iar: tun-tun... tun-tún... tun-tún tun-tún tun-tún tun-tún tun-tún tun-tún tun-tun tun-tún tun-tun-tac tun-tun-tac tun-tun-tac tún-tun tún-tun tun-tun tun-tun tun-tun-tac-tac tac-tác tac-tác tac-táctac-tac-tún tun tun, Gloria Symphony căzu moartă, a murit În ropote de aplauze, lac de sudoare, Învăluită În hohotul de rîs al Vlăjganului, În picioare, aplaudîndu-l Împreună cu ceilalți pe baterist care se dezlipea de banana lui uriașă și venea În Întîmpinarea ei, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
e ficțiune? întrebă altcineva. Weber făcu o pauză de gândire, iar camera deveni agitată. Karin începu din nou să-și roadă cuticulele, iar Barbara stătea țeapănă, ca o statuie perfectă. Mark fu cel care vorbi primul. —Ăsta-i un mare tun. Putem să ne uităm ce e la Springer? În noaptea în care Weber părăsi câmpiile pustii și se întoarse în est, se aruncă asupra lui Sylvie. Era sfârșit de iunie, dar în Setauket era un aer răcoros și aspru, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
ei și le-au servit propria lor variantă a poveștii, varianta pe care toată lumea i-o ascunde lui Mark. Angajatul de la personal îi spune că o să aibă nevoie de alt set de teste - certificat de la Bunul Samaritean că e sănătos tun - înainte să-și pună problema să-l reangajeze. Cum adică să-l reangajeze? Deja lucrează acolo. Funcționarul spune ceva grosolan, iar Mark ripostează cu ceva de genul: Vrei să spun la FBI că aveți treizeci de hispanici care lucrează ilegal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]