3,448 matches
-
fac puțină lumină cu o lumânare aprinsă și mă culc după ora 21, încredințându-mă odihnei de noapte. Trezindu-mă mult după miezul nopții am ieșit în curte și grădină și am constatat că cireșul meu goldan pe care-l udasem din belșug chiar în seara trecută, era îngenunchiat la pământ de strașnica vijelie!... Către ora 7 mă scol perfect odihnit și constat pe viu prăbușirea cireșului încărcat de rod bogat. Privindu-l mă simt trist - trist de parcă ar fi vorba
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
mai viguros, deoarece i-a priit mai bine în locul zarzărului uriaș pe care l-am găsit la intrarea în posesie a casei, în 1956. Acesta din deal a avut un teren mai nisipos sub el, dar l-am ocrotit special, udându-l suplimentar până a crescut mare. În ultimii zece ani (i se declanșase un fel de cancer) l-am îngrijit ca pe un bolnav scump și drag, reușind să-l mențin în viață și să rodească mult, răsplătindu-mi atenta
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
3. Fiii lui Amram: Aaron și Moise, și Maria. Fiii lui Aaron: Nadab, Abihu, Eleazar și Itamar. 4. Eleazar a născut pe Fineas; Fineas a născut pe Abișua: 5. Abișua a născut pe Buchi; Buchi a născut pe Uzi; 6. Uzi a născut pe Zerahia, Zerahia a născut pe Meraiot; 7. Meraiot a născut pe Amaria; Amaria a născut pe Ahitub; 8. Ahitub a născut pe Țadoc, Țadoc a născut pe Ahimaaț: 9. Ahimaaț a născut pe Azaria, Azaria a născut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
tămîie pe altarul tămîiei, împlineau toate slujbele în Locul preasfînt, și făceau ispășire pentru Israel, potrivit cu tot ce poruncise Moise, robul lui Dumnezeu. 50. Iată fiii lui Aaron: Eleazar, fiul său; Fineas, fiul său; Abișua, fiul său; 51. Buchi, fiul său; Uzi, fiul său; Zerahia, fiul său; 52. Meraiot, fiul său; Amaria, fiul său; Ahitub, fiul său; 53. Țadoc, fiul său; Ahimaaț, fiul său. 54. Iată locuințele lor, după satele lor, în hotarele care le-au fost însemnate. Fiilor lui Aaron din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
cu locurile lui de pășunat, Mahanaim cu locurile lui de pășunat, 81. Hesbonul cu locurile lui de pășunat, și Iaezer cu locurile lui de pășunat. $7 1. Fiii lui Isahar: Tola, Pua, Iașub și Șimron, patru. 2. Fiii lui Tola: Uzi, Refaia, Ieriel, Iahmai, Ibsam și Samuel, căpeteniile caselor părinților lor, anume ai lui Tola, oameni viteji în neamul lor; pe vremea lui David, numărul lor era de douăzeci și două de mii șase sute. 3. Fiul lui Uzi: Izrahia. Fiii lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
seamă că ai făcut ochii mari. Ia s-o auzim! Pe ulița asta nu sunt numai meseriași, ci și crâșmari destui. Și de ce n-ar fi? Păi când omul își ia o pereche de ciubote noi nu trebuie să le ude? Trebuie.Și unde să facă o trebușoară ca asta dacă nu la o crâșmă? Uite că tocmai mi-am adus aminte de un suret (copie) din 31 august 1787, făcut după „Daniia hătmănesăi Safta, soție hatmanului Vasîlie Rosăt, prin care
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
și-au pierdut numele. Tot ea se înfruptă seara la vecernie din slujbe, din suflete, apoi le scuipă, fără milă, pe fereastră. ”Dar iată, Umbră!” ... Înăuntrul meu a început să crească o coroană. Ieri a prins rădăcini, mâine o voi uda cu penele din aripi. Ea vrea doar să supraviețuiască în trupu-mi devastat de frumuseți care îmi ling picioarele și vor să îmi sărute fruntea ca niște oameni sinceri. Femeia din oglindă Mă privesc alături de voi, în oglindă. -Sunt eu femeia
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
-i frunza, și risipiți roadele; fugăriți fiarele de sub el, și păsările din ramurile lui! 15. Dar trunchiul cu rădăcinile lui, lăsați-l în pămînt și legați-l cu lanțuri de fier și de aramă, în iarba de pe cîmp, ca să fie udat de roua cerului, și să fie la un loc cu fiarele în iarba pămîntului. 16. Inima lui de om i se va preface într-o inimă de fiară, și vor trece șapte vremuri peste el. 17. Hotărîrea aceasta a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
Împăratul a văzut pe un străjer sfînt coborîndu-se și zicînd: Tăiați copacul, și nimiciți-l; dar trunchiul cu rădăcinile lui lăsați-l în pămînt, și legați-l cu lanțuri de fier și de aramă, în iarba de pe cîmp, ca să fie udat de roua cerului și să stea la un loc cu fiarele cîmpului, pînă vor trece șapte vremuri peste el." 24. Iată tîlcuirea acestui fapt, împărate, iată hotărîrea Celui Prea Înalt, care se va împlini asupra domnului meu împăratul. 25. Te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
iată hotărîrea Celui Prea Înalt, care se va împlini asupra domnului meu împăratul. 25. Te vor izgoni din mijlocul oamenilor, vei locui la un loc cu fiarele cîmpului, și îți vor da să mănînci iarbă ca la boi; vei fi udat de roua cerului și șapte vremi vor trece peste tine, pînă vei cunoaște că Cel Prea Înalt stăpînește peste împărăția oamenilor și o dă cui vrea. 26. Porunca să lase trunchiul cu rădăcinile copacului, înseamnă că împărăția ta îți va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
Prea Înalt stăpînește peste împărăția oamenilor și că o dă cui vrea!" 33. Chiar în clipa aceea, s-a împlinit cuvîntul acela asupra lui Nebucadnețar. A fost izgonit din mijlocul oamenilor, a mîncat iarbă ca boii, trupul i-a fost udat de roua cerului, pînă i-a crescut părul ca penele vulturului, și unghiile ca ghearele păsărilor." 34. După trecerea vremii sorocite, eu, Nebucadnețar, am ridicat ochii spre cer, și mi-a venit iarăși mintea la loc. Am binecuvîntat pe Cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
lui; 21. a fost izgonit din mijlocul copiilor oamenilor, inima i s-a făcut ca a fiarelor, și a locuit la un loc cu măgarii sălbatici; i-au dat să mănînce iarbă ca la boi, și trupul i-a fost udat cu roua cerului, pînă cînd a recunoscut că Dumnezeul cel Prea Înalt stăpînește peste împărăția oamenilor și că o dă cui vrea. 22. Dar tu, Belșațar, fiul lui, nu ți-ai smerit inima, măcar că ai știut toate aceste lucruri. 23
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
în calitate de fiică, adoram felul în care chipul i se lumina atunci când spunea „Iar mama ta a intrat în încăpere“. — Poftim, Claire, mi-a zis mama, întinzându-mi o batistă. Jacques ar fi făcut apoplexie dac-ar fi văzut cât de uzi îmi erau obrajii. De ce plângi, draga mea? — Sunt doar emoționată, am reușit să răspund, cu gâtul aproape paralizat. Era prea târziu pentru orice alt răspuns. Lăsasem ca lucrurile să meargă prea departe. Viața mea devenise un tren de mare viteză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
casă vechi, care se strecurase în mod misterios în pod, un satâr pe care Wilt îl folosise o dată ca să deschidă capacul unei cutii cu miniu de plumb și o seringă hipodermică pe care Eva o luase de la veterinar ca să-și ude cu maximă precizie cactușii în faza când se apucase de creșterea plantelor de interior. Mai era și un flacon de tablete fără nici o inscripție pe el. — De unde dracu’ să știu eu ce sunt? întrebase Wilt când i se pusese în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
St John Froude la teribila ei confesiune fusese să treacă de la whisky la niște alcool polonez de 150 de grade, pe care îl ținea pentru situații de urgență, iar Eva, prinsă între chinurile căinței și izbucnirile păcatelor ei cutremurătoare, își udase gâtlejul cu tăria. încurajată de efectul băuturii, de bunăvoința zâmbetului împietrit de pe fața parohului și de convingerea tot mai accentuată că dacă era cumva moartă, viața veșnică impunea un act de căință absolută, iar dacă nu era moartă, și-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
și jumătate după ce Tom începuse să lucreze la Brightman’s Attic, marele zid al secretelor s-a năruit cu zgomot. A început cu o vizită neanunțată a fiicei lui Harry. Tom era la parter când femeia a intrat în anticariat - udă leoarcă, cu apa scurgându-i-se din haine și din păr, o ființă stranie, dezordonată, cu ochii fugindu-i în toate părțile și un miros oribil, acru, învăluindu-i trupul. Tom îl recunoștea ca fiind mirosul omului veșnic nespălat, mirosul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
păstrare vreo douăzeci de ani. Sammy, peștișorul auriu de la ai mei de acasă, nu este același peștișor pe care mi l-au lăsat În grijă, când au fost În Egipt. Când colega mea Artemis mă calcă rău pe nervi, Îi ud planta cu suc de portocale. (Lucru care se Întâmplă cam În fiecare zi.) Odată, demult, am avut un vis foarte ciudat, lesbian, cu colega mea de apartament Lissy. Bikinii mei tanga mă cam incomodează. Dintotdeauna am avut convingerea, extrem de profundă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
biroului, bag degetul sub inel și, cu cel mai Încrezător zâmbet posibil, trag de el. E ca și cum ar fi erupt un vulcan. Din cutie explodează un jet de băutură puternic acidulată, cu gust de afine, care aterizează direct pe birou, udă hârtiile și registrele cu un lichid roșu sinistru... și o, nu, te rog, Doamne, nu... Îl Împroașcă pe Doug Hamilton direct pe cămașă. — Fuck ! țip, cu respirația Întretăiată. Îmi cer mii de scuze... — Iisuse Hristoase! izbucnește Doug Hamilton enervat, ridicându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
ca abanosul și un IQ de vreo 600 și e cea mai drăguță ființă de pe pământ. — A fost un dezastru, spun supărată. — Ce s-a Întâmplat ? N-a ieșit afacerea ? — Nu numai că n-a ieșit afacerea, dar l-am udat pe directorul de marketing de la Glen Oil, din cap până-n picioare, cu suc de afine. Puțin mai departe, la bar, o văd pe stewardesă ascunzându-și cu greu un zâmbet și simt că mă Înroșesc instantaneu. Bravo. Acum știe toată lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Discuția despre carte a fost un fiasco total. Dar a fost pur și simplu chestie de ghinion. Gândește pozitiv. Pot să fac asta. Încă Îl mai pot impresiona... — Nu știu ce s-a Întâmplat, spune Artemis cu o vocișoară de fetiță. O ud În fiecare zi. Îi arată lui Jack Harper ghiveciul cu olandezul ei zburător. — Te pricepi la plante, Jack ? — Din păcate, nu, spune el, apoi privește spre mine, cu o expresie foarte serioasă. Tu ce crezi, Emma, ce-o fi cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
cu autobuzul. Și, când ajung, am să-mi fac o cană mare de ciocolată caldă. Și poate mănânc niște Înghețată În fața televizorului. Stația are un mic adăpost, cu acoperiș și câteva scăunele și mă așez, mulțumită că nu mi se udă și mai tare părul. Tocmai mă uit În gol spre o reclamă auto, Întrebându-mă cum o fi fost budinca aia Häagen-Dazs și dacă merenguele era din ăla alb și țeapăn sau din celălalt, caramelizat, care ți se topește pur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
nimeni nu-și făcea de lucru la spălător, aici iar să zăbovesc câteva minute, aruncându-mi pumni de apă rece pe fața țepoasă (incredibil de voluptuoși pentru cât de mici sunt din construcție pumnii lui T.), întinzându-mi cu palmele ude cearcănele... Asta era deja pregătirea pentru sfârșitul programului, după o vineri când am realizat că aveam nevoie de un concediu. Nu ți-o spun ca să te dau afară, dar chiar ai nevoie să ieși din asta, du-te undeva afară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
o masă cum părea să nu mai fi mâncat de mult și un număr de pahare de vin care pe mine m-ar fi dat gata de tot, se uita la fel de întrebător. Își trece pe după urechi vârfurile firelor de păr, ude după baie, pe care pân-atunci le mestecase în dinți.) - Las’că le facem noi și pe-alea, până săptămâna viitoare! hotărăște scurt Ilie. Ceva lovele ai, fată? - Am... Zece milioane-ajung? - Ajung dacă n-o să mai cheltui din ei, răspunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
mă abandonez făcând pluta pe spate de la o oră în sus e liniștită, să zicem ca Egeea în care o priveam pe Alice depărtându-se, cu părul negru ce închipuia singurul val pe suprafața mării, păr care, îndată ce l-a udat apa, a prins un ton ultramarin ca pletele Eriniilor. De lângă mine, doctorul privește și el scena cu un aer complice. Alice, studenta de la Arte Frumoase, tocmai i se confesase despre gândurile ei de viitor, care începeau cu plecarea din România
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
Puneți ăsta. E Paul Smith. Tarquin își trage puloverul simplu negru pe cap, și‑l aranjează și - ce diferență! Pare chiar distins. — Părul, zic, privindu‑l critic. Trebuie să facem ceva cu el. Îmi ia zece minute să i‑l ud, să i‑l usuc cu foehnul și să i‑l dau pe spate cu puțin gel. Și... nu‑mi vine nici mie să cred. E alt om. — Tarquin, arăți trăsnet! zic, și nu mint deloc. E la fel de slab și uscățiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]