4,882 matches
-
Acasa > Poeme > Devotament > ALTFEL Autor: Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 1505 din 13 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Sunt prinsă-ntr-o capcană de uimire Iar gleznele-mi de gând au mari dureri... Ți-am recompus cuprinsul în neștire Dar nu te-am regăsit la fel ca ieri Pe-acel văzduh de trecere, zănatic... Ți se reflectă pasul în oglinzi De ne-ntâmplare și-un
ALTFEL de AURA POPA în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340394_a_341723]
-
definește umbra... Pari că tinzi Spre-accente de răspuns numai când tace Poemul în zăpezi de chihlimbar Și doar când harta hărții se preface În cratima ce-o ții în buzunar Ca să pronunți genunile-mpreună... Sunt prinsă-ntr-o capcană de uimiri De când te țin tristețile de mână Și nu ai decât noapte în priviri... Referință Bibliografică: Altfel / Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1505, Anul V, 13 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aura Popa : Toate Drepturile Rezervate
ALTFEL de AURA POPA în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340394_a_341723]
-
iar șampona, cerând să mai fie adusă apă caldă. A început să îi desfacă acei solzișori înmuiați frecând ușor cu unghiile. Fetița stătea nemișcată. Doar zâmbea, fixându-și nănuța drept în ochi, fără să clipească. Cei prezenți priveau muți de uimire acest miracol, exclamând din când în când: - Doamne! Ptiu, să nu fie de deochi! Uite-o cum râde mititica! Alții o țin o gură la baie...și ea...! - Și...fără să i se facă o baiță, șase luni, în spital
ÎN MÂNA DESTINULUI...(4) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340379_a_341708]
-
profunzimii și înțelepciunii sale, a preocupărilor sale teologice și cărturărești, a dragostei sale față de Dumnezeu și (de) oameni, a atașamentului său față de țara aceasta românească și de Biserica ei cea strămoșească!... Parcurgând viața și biografia acestui părinte duhovnicesc constat, cu uimire și admirație, tăria lui de caracter și verticalitatea cu care a fost înzestrat acest contemporan al nostru în fața căruia noi nu suntem altceva decât niște oameni supuși vremurilor acestui veac!... Se cuvine așadar, să-i aducem prinos de cinstire și
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA UNUI CENTENAR DE LA NAŞTEREA SA VREMELNICĂ ŞI PĂMÂNTEASCĂ ŞI A CINCI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în e [Corola-blog/BlogPost/340402_a_341731]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > UIMIREA CĂ EXIȘTI Autor: Antonela Stoica Publicat în: Ediția nr. 2335 din 23 mai 2017 Toate Articolele Autorului UIMIREA CĂ EXIȘTI Cuvintele tale nu sunt simple cuvinte, Ci picături de rouă, sub pași de îngeri triști Trecând într-un cortegiu, să
UIMIREA CĂ EXIȘTI de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340473_a_341802]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > UIMIREA CĂ EXIȘTI Autor: Antonela Stoica Publicat în: Ediția nr. 2335 din 23 mai 2017 Toate Articolele Autorului UIMIREA CĂ EXIȘTI Cuvintele tale nu sunt simple cuvinte, Ci picături de rouă, sub pași de îngeri triști Trecând într-un cortegiu, să mi se mute-n minte, Să scriu în poezie uimirea că exiști... Gândurile tale nu sunt doar simple
UIMIREA CĂ EXIȘTI de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340473_a_341802]
-
2335 din 23 mai 2017 Toate Articolele Autorului UIMIREA CĂ EXIȘTI Cuvintele tale nu sunt simple cuvinte, Ci picături de rouă, sub pași de îngeri triști Trecând într-un cortegiu, să mi se mute-n minte, Să scriu în poezie uimirea că exiști... Gândurile tale nu sunt doar simple gânduri, Ci doinele jelite pe seară, la izvor... Lumina ce-mi pătrunde în suflet printre scânduri, Căzute-n partea stângă, când mă topesc de dor... Atingerile tale nu mai sunt doar atingeri
UIMIREA CĂ EXIȘTI de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340473_a_341802]
-
Mai... Tăcerile din tine au amorțit tăcerea... Acvile au furat-o din cântecul răpus, S-o ducă sus, pe piscuri, de unde mângâierea Ți-o voi simți în taină și te-oi iubi nespus... Antonela Stoica 21 Mai 2017 © Referință Bibliografică: UIMIREA CĂ EXIȘTI / Antonela Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2335, Anul VII, 23 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Antonela Stoica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
UIMIREA CĂ EXIȘTI de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340473_a_341802]
-
nu-și plânge amăgirea uitată-n depărtare; răscoliri și patimi, într-un flux novator i-au bântuit ființa, c-o gravă asumare. Omul acesta care sunt, cinstit și drept, așteaptă și speră la fel ca și alții; nu-și irosește uimirea înverșunată-n piept și-l macină uitarea de semeni, infatuații. Omul acesta care sunt, bun sau rău, e ros de patimi într-un flux novator; dintotdeauna l-a iubit pe Dumnezeu și iată-l azi și mâine, poetul visător. Referință
OMUL ACESTA CARE SUNT de GEORGE PENA în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340490_a_341819]
-
sunt bolnavă de iubire, Chiar dacă-n inimă purtam o stare... Și-o forță ce n-o prețuiam destul... Îmi amintesc de ea ca o salvare.” Impresionat de trăirile momentului Geo Călugăru a creat noi versuri cărora le-a dat numele „Uimire”: „Spun cântec și roua Se naște din iarbă Să bea ciocârlia Suind către soare În timp ce noi Ne încingem frunțile Cu laurii Încrederii în oameni Și roua, da, roua Devine privire...” Traian Vasilcău, poetul de peste Prut prezent în carte, neputând să
ELENA TRIFAN ÎNSEMNĂRI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340463_a_341792]
-
se arată sau se ascunde ca ființă între alte ființe. Cum întâmpină o reușită, un eșec, o răutatate, o bucurie, o neascultare, un teribilism, o joacă, o frică, o curiozitate. Un profesor e, de fapt, un părinte și marea mea uimire este cât de puțin conștienți sunt unii profesori de influența pe care o au asupra copiilor, asupra viitorului adult. Sunt mamă a trei copii și mi se tăie răsuflarea când mă gândesc că o vorbă, un gest, un NU aici
„Mamă iubitoare a 3 copii, caut profesor de meserie om frumos... Doresc să aibă următoarele caracteristici obligatorii” () [Corola-blog/BlogPost/338332_a_339661]
-
de care ne lăsăm înșelați în fața proiectelor pe care vrem să le realizăm. De aceea, atunci când cineva îmi spune „de mâine mă apuc de...” eu întreb „de ce nu de acum?”. Invariabil, argumentele îmi sunt servite rapid, după câteva secunde de uimire și reflecție și zâmbetul de pe față îmi transmite: „M-ai prins. Știu ce vrei să faci, doar că încă nu pot sau nu vreau... nu acum.” Sună cunoscut acest scenariu? Învingător al timpului pierdut s-a întâmplat să mă simt
Cum am „antrenat” un adolescent care ura „să tocească” la română pentru bac () [Corola-blog/BlogPost/338353_a_339682]
-
la muzeu, limba engleză lipsind, din păcate, aproape cu desăvârșire din explicațiile referitoare la exponate, iar eu recunoscându-mi resemnat limitele lingvistice în fața multor obiecte tradiționale românești. Din nou, nici nu le-a displăcut, nici n-au căzut lați de uimire; au admirat însă varietatea multicoloră a costumelor și au tras ei, invidioși, concluzia că simțul meu estetic în materie de îmbrăcăminte, mult superior stilului lor șters și butucănos, trebuie că-și are rădăcinile în tradiția vestimentară românească. De la Muzeul Țăranului
Dragoste, alcool și rock'n'roll. Frăția băutorilor profesionişti de la Cambridge, în drinking trip la Bucureşti () [Corola-blog/BlogPost/338440_a_339769]
-
fantezist, aflat undeva departe pe scara imaginației, între zombi și aliens. Dar asta nu înseamnă că încercările umanități se vor opri. Încercarea de modelare a obiectelor inanimate de a copia trăsăturile umane fundamentale este în primul rând o stare de uimire continuă față de propria umanitate. Nici până astăzi conștiința nu este pe deplin cunoscută, de unde a apărut și ce înseamnă de fapt. Cu atât mai puțin putem imagina transferul acesteia în corpul unui robot cu brațe din oțel. Numai faptul că
Atlas și om. Vizionarea acestor imagini are ceva răvășitor pentru orice ființă umană din carne și oase () [Corola-blog/BlogPost/338448_a_339777]
-
zi un mail. Nu mă așteptam să-mi răspundă (cel puțin nu prea curând), dar am încercat. Voiam să știu dacă în baza unui bon de ordine aș putea să merg oricând pe parcursul zilei. Să fiu, de exemplu, ultima. Spre uimirea mea, a doua zi am primit un telefon: „doamna Mădălina, de la Serviciul Pașapoarte Brașov vă deranjez, ne-ați trimis un mail.” Nu mi-a venit să cred, a fost chiar o surpriză plăcută. Doamna de la capătul celălalt al firului părea
Am încercat să elucidez misterul bonului de ordine de la „Pașapoarte”, iar o angajată amabilă mi-a dat soluția la telefon: „Mergeți în alt județ, poate e mai liber...” () [Corola-blog/BlogPost/338950_a_340279]
-
ce se întâmplă. Vorbind de una și de alta, la un moment dat Doina Cornea ne-a întrebat: “Spuneți-mi, vă rog, eu ce ar trebui să fac pentru ca...?” Vasile și eu ne-am uitat unul la celălalt cu o uimire de care nu ne mai credeam în stare. Am mângâiat-o pe mână și i-am spus: “Doamnă, nu trebuie să mai faceți nimic. Ați făcut mai mult decât noi toți. E timpul să mai facă și alții.” Știm ce
Doina Cornea, 88. „Sărut mâinile, doamnă!...” () [Corola-blog/BlogPost/338970_a_340299]
-
arăt că poți fi șefă și dacă ești femeie, că poți să îți urmezi visele, că e mișto să citești. Le arăt ce este dincolo de Prelungirea Ferentari, acolo unde începe orașul și restul lumii. Și mă hrănesc și eu din uimirile, progresele, recunoașterea lor. Aud deseori idei radicale - oamenii săraci ar trebui să nu mai aibă voie să aibă copii/ și-au făcut-o cu mâna lor, n-au decât să se descurce/ s-au învățat să ceară, ia să nu
Celor care cred că oamenii săraci n-ar trebui să mai facă copii le spun următoarele () [Corola-blog/BlogPost/339006_a_340335]
-
precum popoarele migratoare. Poate că e mai eficient să îți iei vacanță când pleacă șeful. Sau când pleacă toată lumea (rămâne paznicul) ca să fii la post când e activitate intensă și are nevoie de tine. Migrația aceasta periodică mă umple de uimire, căci îmi arată cât de șui e croită lumea în care trăim, regulile sale sociale, profesionale. Ca să nu mai vorbesc de ceea ce aud de la cei care povestesc melancolici, bronzați și puțin mai grași, că au făcut în lipsă. Din același
Vara, când suntem programați să avem activitate intensă, stăm la plajă. Iarna, când ar trebui să hibernăm, noi muncim. Despre ironia plecatului în concediu () [Corola-blog/BlogPost/338531_a_339860]
-
de ce eram supuse acestei “radiografii “ afective și mai ales , cine era acest “doctor”? Avea un comportament normal, foarte apropiat de femeie și mai ales de băiat. Mâna lui mângâia ușor creștetul copilului, îi mângâia mâna și uneori obrajii. Și pentru că uimirea noastră creștea, tot el a rupt această vraja. Fost miner la mină de aur, a avut - acum 12 ani-un accident de muncă în urma căruia și-a pierdut vederea. De atunci, un al sase-lea simt îl ajută să “vadă
LUMINA SUFLETULUI MEU de MIRELA PENU în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340122_a_341451]
-
împrăștia în jur dragoste. De a naște un soi de vibrații stranii, luminoase, de căldură, de poftă de viață. Viață văzută ca MIRACOL. Că asta e, un miracol, și, când creștem „mari” uităm prea ades. Uităm de Bucurie și de Uimire. GOETHE socotea uimirea o filozofie, cel mai înalt stadiu la care poate ajunge omul. Așa că, o carte care-i îndeamnă pe copii să nu uite uimirea din ei e binevenită. Doar copiii întâi se uimesc când dau cu nasul de
Comunicat de presă: lansare Adenium () [Corola-blog/BlogPost/339356_a_340685]
-
dragoste. De a naște un soi de vibrații stranii, luminoase, de căldură, de poftă de viață. Viață văzută ca MIRACOL. Că asta e, un miracol, și, când creștem „mari” uităm prea ades. Uităm de Bucurie și de Uimire. GOETHE socotea uimirea o filozofie, cel mai înalt stadiu la care poate ajunge omul. Așa că, o carte care-i îndeamnă pe copii să nu uite uimirea din ei e binevenită. Doar copiii întâi se uimesc când dau cu nasul de lume și de
Comunicat de presă: lansare Adenium () [Corola-blog/BlogPost/339356_a_340685]
-
un miracol, și, când creștem „mari” uităm prea ades. Uităm de Bucurie și de Uimire. GOETHE socotea uimirea o filozofie, cel mai înalt stadiu la care poate ajunge omul. Așa că, o carte care-i îndeamnă pe copii să nu uite uimirea din ei e binevenită. Doar copiii întâi se uimesc când dau cu nasul de lume și de ființele din ea. Copiii se simt totdeauna tovarăși cu animale ce vorbesc, au aventuri și sentimente... Volumul Cai verzi. Povești firoscoase pentru copilul
Comunicat de presă: lansare Adenium () [Corola-blog/BlogPost/339356_a_340685]
-
îi arăt prin semne: „I” (adică eu, și arăt cu degetul spre mine), „climbed the Fuji mountain” (am urcat muntele Fuji, și arăt cu degetul spre munte). Ea, mai surprinsă decât la vederea muntelui însuși, scapă un alt sunet de uimire. Locul de refugiu Proverb japonez: „Ichigo ichie” (Orice întânire e importantă, căci poate fi unică) După revenirea de pe muntele Fuji am avut o zi de relache, de odihnă, la hotelul conferinței. Mi-a luat puțin timp să mă orientez la
MILENA MUNTEANU – AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (1) () [Corola-blog/BlogPost/339443_a_340772]
-
întreaga. Era posibil să mă înșel. Poate mama îmi trimisese trei portocale. Poate trimițându-mi trei, eu mâncasem numai două. Sau poate le mâncasem pe toate trei. Îmi aduc aminte că eram uimit de apariția unei portocale întregi. Priveam cu uimire apariția noii portocale, după ce - dupa știința mea, redusă acum, cănd aștern pe hârtie această povestioara, la memorie - mâncasem tot ce era portocala din pungă. Stăteam pe marginea patului și contemplam portocala, calm și raționalist că un maimuțoi pe o ramură
Liviu Florian Jianu: Portocala. Din manuscrise () [Corola-blog/BlogPost/339494_a_340823]
-
Kant a scris chiar un studiu„Ce este iluminarea?”). Câmpul activității reflexive, orizontul interogației, perimetrul gândirii filosofice îl constituie esența lumii, sensul vieții, locul omului în comunitate, relația lui cu semenii și cu universul. Cunoașterea se definitivează în iluminare. Drumul uimirii lui Platon și al îndoielii lui Descartes, transformarea Ideii Absolute la Hegel, trăirea situațiilor-limită la Jaspers se înscriu toate pe o, în răspăr, coordonată a filosofiei, aceea de a fi comunicare. K. Jaspers percepea aceasta la nivel de „tendință”, iar
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]