5,770 matches
-
de 23 august P.N. după ce s-a plimbat cu o prietenă R.A., se intorcea acasă în jurul orei 22, când a fost abordată de I.A.(17 ani) și N.V.(22 ani) care au invitat-o să se plimbe pe o ulița lăturalnică și apoi să se așeze pe iarbă. Minora îi cunoștea pe cei doi, I.A find nepotul surorii bunicei sale. P.N a fost imobilizată de de I.A (ținută de mâini), în timp ce N.V. a violat-o. Când I.
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
am lăsat la sfârșit de august, pregătind o „lucrălușă”, un articol, un studiu sau o însemnare - nu mai țin minte. La 8 septembrie s-a sărbătorit „Ziua fiilor satului”. A fost invitat de onoare. Prezența i-a fost marcată pe ulița satului despre care a scris în numeroase rânduri și pe care l-a purtat cu sine pe oriunde a umblat. A doua zi i-a spus uneia dintre surorile mele cu care se gospodărea să aibă grijă de casă și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
un șantier părăginit, cu munți de pământ, bozii și câini maidanezi rămași de la demolări - lingeau pe jos urmele de sânge animal scurs din pachetele de la cozi. Un peisaj sordid, pe care-l părăseam când ne întorceam acasă de la rând pe ulița cu case vechi, vizavi de stadionul „IUC” (astăzi „Astra”). Cele mai ample și mai agresive cozi erau, de departe, cele la carne. Coada la carne era, alături de cea la benzină, Coada cu majusculă, cu deosebirea că ultima era pentru combustibilul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
toamna, păsările, fluturii, compensează un discurs axat pe teme cu rezonanțe grave, precum însingurarea, moartea, uitarea. Tot în direcția relativizării tragicului funcționează recursul la soluții metrice similare celor populare, jongleurul cu imaginile zicându-și cu măiestrie cântecul de jale pe uliți, prin crâșme, pe la nunți („surioară, soțioară/ cu mijloc de tămâioară/ cu lacremi de gheață-n vară// lasă-mă să-ți fiu cărare/printr-un fir de lumânare/ care plânge în uitare” - mort pribeag pe sub coline; „soldă risipită prin taverne mici
PREDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289003_a_290332]
-
orașului și Umbra Omului, să sugereze un parcurs de emancipare a conștiinței despre lume, optând pentru preamărirea Omului în locul unui Dumnezeu caduc. În erupțiile de energetism rebel ale vârstei, tânăra nu clama expansiunea eului, ci contopirea cu masa: „Țip pe uliți cu oamenii,/ În oaste cu ei azvârl suliți./ Să-mpuște toți dumnezeii mărunți./ Mă iubesc copiii desculți. Ei sunt fiii mulți ai pământului.” Marcată de momentul postavangardist, cu ofensiva prozaicului, demonetizarea lirismului, vidarea miturilor, radicalizarea opțiunilor sociale, poeta exersează formulele
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
La fel, narațiuni de Ion Creangă, basme și Amintiri din copilărie, îi solicită atenția, cât și nuvele și schițe de I.L. Caragiale, povestiri de B. Delavrancea, romanul Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război al lui Camil Petrescu și Ulița copilăriei de Ionel Teodoreanu. Din literatura postbelică P.-K. selectează tot pagini de proză: Bijuterii de familie și Vânătoare de lupi de Petru Dumitriu, Desfășurarea de Marin Preda sau Străinul de Titus Popovici. Traduceri: Liviu Rebreanu, Alle beide, Viena, 1942
PILDER-KLEIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288813_a_290142]
-
fiul ei, Ficu, asupra căruia își revarsă toată grija și dragostea. Dar se va pierde și el printre anonimii cartierului, căsătorindu-se mediocru și repetând destinul familiei și al semenilor săi. Psihologia celor „calici, hămesiți, învinși de viață, care populau ulița, străzile vecine, aproape întreg cartierul” este surprinsă cu înțelegere pentru comportamentul uman. Personajele, pitorești, bizare, par uneori ironizate, dar ironia e blândă, nuanțată de compasiune. Aceeași lume a ghetoului este restituită și în alt roman, de asemenea izbutit, al lui
PELTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288752_a_290081]
-
iubirea, să îmi dai puterea șarpelui lunatec,/ De ce nu cânți tu, menestrel? Dulce să cânți și-ncet,/ doar pentru mine. Hai, nu cânți? De ce nu ai lăuta?” (Solo de tamburină) SCRIERI: Pauză de respirație (volum colectiv), București, 1991; Plimbare pe Ulița Tipografiei, București, 1996; Solo de tamburină, Pitești, 1999. Repere bibliografice: Alexandru Mușina, Brașov. „Cercul literar 19”, TR, 1982, 28; Sanda Cordoș, Ritmul respirației, TR, 1991, 37; Sebastian Vlad Popa, 1+3, CC, 1991, 10-12; Al. Cistelecan, Poezia de mâine. Facțiunea
OPREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288550_a_289879]
-
toate zilele a unui grup. Trebuie adăugat și că Întreaga gospodărie poate căpăta un caracter Închis, cu garduri Înalte care nu te lasă să vezi ce se petrece În curte. Traversând satele regiunii, Îți dai seama ușor dacă treci pe ulițele unui sat musulman sau ale unui sat creștin. Lucram În Macedonia Într-o regiune albaneză musulmană, Întovărășit de un localnic care, când dorea să vorbească cu un gospodar și știa că nu este acasă, nu o striga pe femeia rămasă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Satul de la capătul drumului De la Săveni, după 11 kilometri. de drum dominat de gropi, câteva sute de metri de asfalt te anunță că ai ajuns în Hănești. Fondurile europene, deloc generoase cu zona, nu au ajuns decât până în centrul comunei. Ulițele laterale sunt înecate, la fiecare ploaie, de noroiul răscolit de căruțele sătenilor. Centrul comunei este ușor de identificat de prezența unui bloc de locuințe relativ nou. Peste drum, fostul magazin al cooperativei a lăsat locul unei cârciumi având parcă rolul
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
am constat că pentru diverse activități în interesul satului (șanțuri pentru scurgerea apei, paza și îngrijirea primăriei) sunt folosiți beneficiarii de VMG. În general, oamenii se ajută între ei, dar o fac fie între vecini (cei ce locuiesc pe aceeași uliță), fie între rude. În alte situații, orice solicitare trebuie plătită: „Fiecare este pe bucățica lui, pe felia lui; (...) șsolidaritateț la nenorociri și la bucurii mari există, dar în viața cotidiană, nu. La nunți, botezuri, înmormântări este solidaritate totală, în rest
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
dintre satele comunei. În satul Ațintiș, 81,8% din populație este ortodoxă, 14,6% sunt greco-catolici, iar restul, în număr mic, romano-catolici, reformați și baptiști. În sat există o biserică ortodoxă și una greco-catolică, așezate față în față pe aceeași uliță (foto 1). Romano-catolicii merg la slujbă la biserica greco-catolică, iar cei de alte religii, în Luduș sau în celelalte sate. În Cecălaca și Iștihaza, unde predomină populația de etnie maghiară, există și o pondere ridicată de religie reformată (după cum se
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Acum oferta de muncă în oraș este mult redusă. Șoseaua principală a satului, care face legătura Ațintiș-Luduș este asfaltată și destul de bine menținută. Se pare că explicația asfaltării este faptul că Ceaușescu a fost la vânătoare prin aceste părți. Restul ulițelor sunt doar pietruite. Iluminat, alimentare cu apă și gaze Majoritatea caselor din Ațintiș sunt construite din cărămidă nearsă, cu acoperișuri din țiglă, având în general 3-4 camere. Există și câteva case bătrânești, construite din lemn și pământ. Casele pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de ceva vreme, sătenii s-au obișnuit cu noua reglementare - adusă de consiliul local după model european - de a întreține curățenia satului, animalele sunt crescute în locuri special amenajate din gospodării, casele sunt văruite măcar o dată pe an, iar pe ulițe, în fața caselor, găsim gazon și flori. Tot aici, râul Criș - ce străbate marginea întregului sat și care se revarsă măcar de două ori pe an - a împletit de-a lungul vremii o rețea de relații sociale bazate pe o puternică
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Casele construite de curând în Tomșani par oarecum lipsite de personalitate și neterminate, în încercarea lor de a-și depăși condiția de „case de țară” fără a căpăta însă aspectul unor locuințe urbane. Asemenea contraste sunt prezente de-a lungul uliței principale a satului, culminând cu noile termopane ale școlii, încadrată de noroaiele din curtea acesteia, în ton cu vechiul WC de curte, fără apă curentă și fără vreo legătură cu secolul și mileniul în care s-au montat aceste termopane
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
și Loloiasca. Aflat la o distanță de 15 kilometri de Ploiești - pe ruta București-Mărășești -, satul Tomșani este așezat de o parte și de alta a unei șosele principale asfaltate, de-a lungul căreia se găsesc și micile magazine sau baruri. Ulițele care pornesc din șoseaua principală sunt relativ scurte și pe latura dinspre sud se mărginesc cu parcele de teren agricol, delimitate cu garduri sau țăruși. Conform tipologiei propuse de Dumitru Sandu, Tomșaniul este un sat de tip modern, principalul indicator
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
în viitorul apropiat de acest serviciu. Toate casele din Tomșani sunt conectate la rețeaua de curent electric, iar iluminatul stradal este un serviciu prezent a cărui calitate aș aprecia-o ca rezonabilă, având în vedere că există stâlpi pe toate ulițele și becuri funcționale aproape peste tot. Oamenii sunt mulțumiți de iluminatul stradal, chiar dacă acesta funcționează noaptea doar până la ora 1, plus încă trei ore dimineața. Satul nu este alimentat cu apă curentă și nu există canalizare. În general, oamenii au
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
au stricat din cauza gazelor”, iar această lucrare va fi realizată de către primărie împreună cu beneficiarii de VMG și cu locuitorii comunei. Toți sătenii intervievați au afirmat că ar participa cu muncă dacă primăria ar aduce piatra pentru a fi întinsă pe ulițe: „Bineînțeles că toți am participa, că doar nu îmi e greu să trag în dreptul meu piatra că doar și eu beneficiez de acest drum” (bărbat, 35 de ani). În momentul când ar obține un avantaj individual, toți oamenii din comună
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
un avantaj individual, toți oamenii din comună ar participa la un anumit proiect. Există însă fapte care pun sub semnul întrebării promptitudinea unei astfel de reacții din partea locuitorilor satului. Astfel, când „morarul” a adus pietriș pentru pietruirea străzii, locuitorii de pe ulița respectivă nu au vrut să ajute la risipirea și nivelarea lui declarând: „Ce, bă, vrei să ajungi la moară? Pune mâna și plătește să ai drum bun” (bărbat, 46 de ani). Deci, în acest caz, chiar dacă ar fi beneficiat și
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
adune de la săteni bani și alimente pentru a putea organiza masa. Coordonarea activităților este asigurată de către comitetul parohial de femei. Pregătirea mesei, spălatul vaselor și servitul la masă se face prin rotație de către femeile din sat, femeile de pe câte două ulițe trebuie să se ocupe de aceste activități, și în fiecare an sunt repartizate alte ulițe. Dacă în sat ar urma să se asfalteze drumul sau să se introducă canalizare, sătenii ar participa probabil într-o proporție importantă. Însă dacă s-
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de către comitetul parohial de femei. Pregătirea mesei, spălatul vaselor și servitul la masă se face prin rotație de către femeile din sat, femeile de pe câte două ulițe trebuie să se ocupe de aceste activități, și în fiecare an sunt repartizate alte ulițe. Dacă în sat ar urma să se asfalteze drumul sau să se introducă canalizare, sătenii ar participa probabil într-o proporție importantă. Însă dacă s-ar pune problema să participe din proprie inițiativă, procentul lor ar scădea considerabil. Astfel, ei
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
porții lui”, până în momentul în care a fost angajată o firmă pentru realizarea acestei activități. Din punctul de vedere al inițiativelor și participării oamenilor la proiectele comunitare, a fost amintită participarea cu bani și forță de muncă la pietruirea anumitor ulițe, „acum mai mulți ani”. Oamenii consideră că, deși acum ar fi nevoie mai mult ca oricând de o asemenea inițiativă, în contextul în care drumurile s-au stricat rău în urma săpăturilor pentru gaze, nu ar mai fi posibilă o colaborare
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
a păși mai repede în Europa, a cărei graniță nu e departe de Traian Vuia, așa cum am arătat, ar putea fi de folos ca oamenii să iasă mai des din curtea proprie și să se ocupe puțin și de problemele uliței pe care locuiesc... Bibliografie Vedinaș, T. (2001), Introducere în sociologia rurală, Polirom, Iași. Mălina Voicu Cât de european este satul românesc? Integrarea României în UE nu presupune doar încheierea unor tratate politice și schimbarea cadrului legislativ. Integrarea în Uniunea Europeană implică
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
există asociații agricole. În plus, respondenții subliniază faptul că în satul european grajdurile sunt în afara zonei locuite, astfel că mediul este mai puțin poluat și localitatea mai curată. Spre deosebire de satul românesc, în cel european animalele nu sunt lăsate libere pe uliță și de aceea este mai curat și mai ordine. Caseta 7. De ce satul meu nu este european: agricultura „Satul nostru nu este deloc sat european! Atâta vreme cât facem agricultură ca acum 60 -70 de ani nu ne putem compara cu satele
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
să creadă regii pământului și toți locuitorii lumii că vrăjmașul și apăsătorul ar putea să intre pe porțile Ierusalimului! Dar s-a întâmplat, din pricina păcatelor profeților (mincinoși) și a fărădelegilor preoților, care au vărsat în mijlocul lui sângele celor drepți. Pe ulițe rătăceau pătați de sânge, și nimeni nu se atingea de hainele lor. „Păziți-vă! Un necurat!” striga lumea după ei. „Fugiți, la o parte, nu-i atingeți!” Cine oare dacă nu mustrările conștiinței ne-a învățat să înăbușim prin sofisticate
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]