34,237 matches
-
și în alegerea decorului, dovadă că protagoniștii se întîlnesc în grădinile palatului din Asola, oraș din apropierea Veneției, în care Bembo vedea o rudă peste timp a anticei urbe Tusculum. Butaforia e de factură curtenească: parcuri, fîntîni arteziene și copaci la umbra cărora trei tineri, în prezența a trei doamne de curte, întorc pe toate fețele iubirea. E greu de spus dacă asolanii sunt cei trei interlocutori din Asolo sau, după modelul lui Cicero, chiar numele dialogurilor purtate în oraș. Oricum, volumul
Perorație calofilă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2522_a_3847]
-
înjunghiați pentru sclavie./ E ăsta adevărul ce-o să vie?/ Asta-i minunea dată de icoane?// Pămînt furat: popor dus ca o turmă,/ Acestea-s bogățiile-așteptate?/ Acesta e fiorul de dreptate,/ Care v-a dus spre somnul cel din urmă?” etc. (Umbra roșie). Și mai tare combate pentru România (e cu Goga și mai că vociferează ca el), voind luptă pînă la capăt (poezia a circulat și printre soldații de pe front, după semnarea armistițiului însă): „Noi vrem război, de-o fi să
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
și trupul ei, cu acea nespus de fină cută pe frunte care părea să întrebe ce sens are viața, ce înseamnă iluziile și frustrările existenței; însă ușor uimită, cu rezerva și modestia tuturor întrebărilor ei. Georgina, a șoptit iar înspre umbre. Printre rămășițele trupului tău, printre viermii flămânzi și febrili, chiar și acolo sufletul-mi va dăinui, străvechi locuitor de pe pământul devastat, acum văduvit de cămin și de patrie, orfan care-și caută ființele îndrăgite, printre strigăte anonime și dărâmături. A
Ernesto Sabato - Abaddon exterminatorul by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2529_a_3854]
-
care este impersonalizarea. Inefabilul e încercuit de termeni neaoși, prin preciziuni stradale și geografice, descriind cercul biografic al ardeleanului acum viețuitor în Capitală: „O răzbunare a cărnii tale sfîrșite, a lutului/ Către-o zăranie dinspre nălucirile începutului,/ O dibuire prin umbrele anilor, vanii,/ Coasta Vaideiului repetată prin mirifice Transilvanii,/ Ori numai lampa din amintire, în nopțile mele de vară/ Cînd a început să mă apese această sfîntă povară./ Pe-atunci eram trimisul norilor pe lespedea cerului,/ Acum sînt un simplu cetățean
„În asfințit“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2544_a_3869]
-
dimineață când pornea cu traista de pânză în care-și ținea pachețelul și vesta portocalie, de fiecare dată când pornea la lucru spre gară, unde avea de curățat cu măturoiul peroanele și scările, vedeam în ochii lui un fel de umbră de melancolie, sau nedumerire amestecată cu tristețe, întrucât de câteva săptămâni nu mai stătea deasupra planșetei imense cu planuri ale navelor, nu mai trasa pe calc linii complicate, nu-și mai nota observațiile, cifrele, radicalii și parantezele pătrate, ci doar
Pawel Huelle - Eram singur și fericit by Radoslawa Janowska- Lascăr și Mihaela Cornelia Fis () [Corola-journal/Journalistic/2549_a_3874]
-
lucruri de lămurit, probleme de discutat, texte de publicat. Așa se face că am asistat în anii din urmă la o revenire a interesului pentru această mișcare, dublat de o benefică acțiune de recuperare a figurilor sau capitolelor rămase în umbră. Între rezultate se înscrie și recenta carte a lui Michael Finkenthal dedicată lui Dolphi Trost (1916-1966), probabil cel mai puțin cunoscut dintre suprarealiștii acelei epoci. Episodul cel mai important al experienței suprarealiste a lui Trost se situează în anii imediat
Un suprarealist atipic – Trost by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2553_a_3878]
-
1952-1956 (p.105-141). Informații importante sunt puse la contribuție și în capitolul privind anul petrecut în Israel, unde se produce despărțirea principială de Gherasim Luca. Din această reconstituire - primul eseu monografic consacrat lui Dolfi Trost - două perioade rămân în oarecare umbră, respectiv cele două capete ale vieții și activității sale: anii debutului și ai afirmării sale, înainte de război (1936-1940) și ultimii, cei petrecuți în Statele Unite, despre care știrile sunt puține, indirecte și nesigure. Practic, nu se știe unde și când a
Un suprarealist atipic – Trost by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2553_a_3878]
-
se știe unde și când a murit, care a fost activitatea sa literară în acei ani și dacă a mai avut vreo relație cu vechii săi prieteni literari: „ultimii zece ani ai vieții i-a petrecut într-un con de umbră din care nu au mai ajuns la noi semnale” constată autorul încă din prefața cărții, pentru a explica de ce această parte lipsește din reconstituirea sa minuțioasă. Despre etapa debutului din anii ‘30 există însă un capitol destul de bogat, care discută
Un suprarealist atipic – Trost by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2553_a_3878]
-
cicatrice în mișcare/ și sângele ei închegat/ orbecăie acut conștiincios/ hrănit de foșnetul sălciilor/ se convertește/ într-un defect de vorbire/ în stare să ierte;/ poemul nu umblă prin târguri/ umblă prin țeasta tăcută/ acolo unde pulsează/ perfecțiunea ironică a umbrei/ umbra cu tabieturile ei;/ umbra cu apucături metafizice/ la amiază”. Să observăm, din prima jumătate a poemului, peisajul de toamnă și, în genere, lumea naturistică, pe care transferul metaforic efectuat între „stolul de grauri” și o „cicatrice în mișcare” o
Versuri convingătoare, lirism de calitate by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/2560_a_3885]
-
în mișcare/ și sângele ei închegat/ orbecăie acut conștiincios/ hrănit de foșnetul sălciilor/ se convertește/ într-un defect de vorbire/ în stare să ierte;/ poemul nu umblă prin târguri/ umblă prin țeasta tăcută/ acolo unde pulsează/ perfecțiunea ironică a umbrei/ umbra cu tabieturile ei;/ umbra cu apucături metafizice/ la amiază”. Să observăm, din prima jumătate a poemului, peisajul de toamnă și, în genere, lumea naturistică, pe care transferul metaforic efectuat între „stolul de grauri” și o „cicatrice în mișcare” o umanizează
Versuri convingătoare, lirism de calitate by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/2560_a_3885]
-
ei închegat/ orbecăie acut conștiincios/ hrănit de foșnetul sălciilor/ se convertește/ într-un defect de vorbire/ în stare să ierte;/ poemul nu umblă prin târguri/ umblă prin țeasta tăcută/ acolo unde pulsează/ perfecțiunea ironică a umbrei/ umbra cu tabieturile ei;/ umbra cu apucături metafizice/ la amiază”. Să observăm, din prima jumătate a poemului, peisajul de toamnă și, în genere, lumea naturistică, pe care transferul metaforic efectuat între „stolul de grauri” și o „cicatrice în mișcare” o umanizează, transformândo într-un univers
Versuri convingătoare, lirism de calitate by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/2560_a_3885]
-
a scurtei compuneri lirice (propunând, desigur, una dintre „artele poetice” ale volumului) vorbește despre un poem care ignoră mulțimile, zgomotul, tranzacțiile („târgurile”), umblând, în schimb, prin „țeasta tăcută” - metonimie pentru minte, pentru gândire - loc unde pulsează, precum un element vital, „umbra”, regiunea întunecată, ascunsă, obscură, înzestrată, și aceasta, cu atribute umane, contradictorii (perfecțiunea ironică, pe de o parte, iar pe de alta, tabieturi, sugerând tihna, domesticitatea, dar și „apucături metafizice la amiază”). Nu este greu, pornind de la acest poem, pe care
Versuri convingătoare, lirism de calitate by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/2560_a_3885]
-
îmbinărilor de cuvinte insolite („am găsit un cuvânt/ care nu există/ și mă strădui/ să păstrez această identitate”), combinațiile șocante, cu efect de concretizare sau de reierarhizare a lumii (de tipul versului deja citat: „acolo unde pulsează/ perfecțiunea ironică a umbrei”). Descoperim, de asemenea, în special în partea a doua a culegerii, un poet Eugen Suciu nu neapărat necunoscut, dar altfel în bună măsură, un poet care vine din profunzimile pastelului metafizic bacovian și care se confundă cu un peisaj aidoma
Versuri convingătoare, lirism de calitate by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/2560_a_3885]
-
a fragilității amenințate. lumina însăși „atârnă de respirația unui iepure obosit”. „Intrat în panică”, aburul respirației animale „răvășește fructele negre. murele și porumba”. Nimic nu are consistență, contur precis. realitate palpabilă. Se percep, ca un revers al irealității, doar niște „umbre distilate în așteptare”, se aude inaudibilul, și anume, „oftatul unui ecou în scaieții impoderabili”. Dar, în ciuda vagului care plutește peste lucruri, versul ne transmite ceva uimitor: „toate cântăresc greu în inimă”. Cu alte cuvinte, înlăuntrul ființei receptarea e hipersensibilă, conectată
Versuri convingătoare, lirism de calitate by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/2560_a_3885]
-
al. cistelecan Mare (da’ mare de tot) durere de amoare clamează și sărmana Ada Umbră, răpusă simbolist (deși poeziile n-au nimic a face cu simbolismul) de ftizia corespunză toare, la abia 44 de ani (s-a născut în 1885, la Turnu Severin, și a murit în 1928, la Ianca, jud. Brăila, unde era institutoare
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
Ianca îi poartă azi, cu pietate și cinste, numele). Se mărită cu un coleg de cancelarie - Florea Ionescu (care și el va muri de ftizie, la doi ani după Ada, lăsînd în urmă, după cum zice Nicu, două fete), așa că Ada Umbră e, de fapt, numele de artă al Eugeniei Fl. Ionescu (mai semnează și Ada din Coștilă). Lucia Toader Gruzsniczki dă o listă de reviste - destul de mare - la care a colaborat; mai apare, în plus, și prin Cosînzeana din 1914. Din
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
A scris, însă, biata de ea, cu ce avea. 1 Datele biografice, după Dicționarul general al literaturii române, Ț-Z, Editura Univers Enciclopedic, București, 2009 (articolul aparține Luciei Toader Gruzsniczki), dar și după Precuvîntarea lui Vintilă Nicu la vol.: Ada Umbră, Versuri, Ediție alcătuită de Vintilă Nicu, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2008. Ediția - din care vom cita - include toate poemele apărute în vol. Sub plopi (Editura Ramuri, Craiova, 1921), la care se adaugă alte poezii identificate prin reviste (din care unele
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
legitime, selecția lui nu este nu doar una de gust, ci una ființială. Cinefilul este un erudit al nostalgiei, prin urmare, inevitabil și aproape extatic întors cu fața către trecut prin intermediul căruia comunică cu prezentul, explorator al unui univers de umbre tandre, îndepărtate, efemere, hipnotice, până la a deveni, în timp, una dintre ele. Cinefilul are propriile sale filme pe care le „răsfoiește” hieratic, în funcție de care tot ce va vedea ulterior va fi judecat. Cristian Tudor Popescu este, fără doar și poate
Amarcordul Filmarului (lui) Cristian Tudor Popescu by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2440_a_3765]
-
incertitudini, în ezitări și într-o teribilă nesiguranță. Unii se închid în ei, alții răbufnesc în gesturi de neînțeles, într-un final aproape toți se transformă. Devin, aproape fără să vrea, obligați de reacția celor din jur, un fel de umbre ale societății, respinși înainte de vreme, fiindcă intoleranță celor din jur îi face așa. I: Ce ați dori să le transmiteți cititorilor ziarului Impact din Montreal? IȘ: Să se bucure de viață și să întindă o mînă celor bolnavi cînd au
500.000 de bolnavi de epilepsie există în România. Majoritatea sunt discriminați () [Corola-journal/Journalistic/24487_a_25812]
-
cât coerentă. Ceea ce am văzut nu mi-a plăcut deloc. Pe de o parte, ambiția disproporționată a unor echipe mici, pentru care momentul „afirmării” e o chestiune de viață și de moarte. Pe de alta, multe „nume mari” ce par umbra cenușie a unor vedete care, cândva, chiar jucau fotbal. E limpede că în țările cu campionate intens competitive, unde s-au adunat cei mai buni fotbaliști ai planetei, s-a instalat o iremediabilă apatie. Ideea de a lupta pentru gloria
Cu mult regret, despre Brasil 2014 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2448_a_3773]
-
loc pe care nu-l mai Între straturile de flori, pământul sorbea lacom viața văzuse. Sute de cruci înșirate de-a lungul unor alei, Pepitei, picătură cu picătură. răsăreau pe deasupra unor straturi de flori îngrijite cu dragoste. Din loc în loc, umbra unor copaci stropea (va urma) coloritul florilor și albeața crucilor.
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_75]
-
un smalț minuțios ce-i va defini ființa, și chiar dacă părinții o vor muta din clasa a cincea într-un liceu din București, ea va păstra tiparul limfatic al unei ființe străvezii, al cărei spirit disciplinat îi va pune în umbră virtuțile feminine. Așa se face că la Sadova moliciunea calidă a cochetăriei femeiești lipsește, contemporanii recunoscîndu-i o bruschețe tăioasă al cărei efect stă în absența nurilor. Sadova nu e o femeie frumoasă, și totuși are ceva din fascinația acelor ființe
Actrița minuțioasă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2452_a_3777]
-
Timișoara, Constanța). Concesia de a juca piese proletcultiste o va răscumpăra prin munca didactică, de numele ei legîndu-se descoperirea unor talente ca Leopoldina Bălănuță, Florin Piersic, Claudy Bertola sau Emanoil Petruț. Spre bătrînețe, ființă clorotică cu aparențe silfidice devine o umbră cadaverică. Suferindă de diabet și cu dese crize cardiace, va muri pe 16 iulie 1981, fiind îngropată în cimitirul Sf. Vineri. Panegiricele vor fi rostite de Dina Cocea și de Dan Nasta, într-o amiază cu soarele dogorind pînă la
Actrița minuțioasă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2452_a_3777]
-
poame de flăcări. Nisipul frige tălpile, aerul mângâie pielea și ochii plăpânzi dispar în oglinzi. Mă înfrupt din durere, din pântece pline de fructe amare. Mă spânzur de grinzi. Trag peste mine pleoapa, doliul, înserarea. Mă-învelesc cu frunze, cu umbre, cu plâns, cu uitarea. Mă rog de ape, mă legăn în stele. Trec peste vieți în vârtej, peste fluvii, în salt. Zgârii sâmburii, cărămizile, mortarul, sensul, apele grele. Întind arcul. Săgeata caută vânatul de aer - numele strigat. VI Fără răspuns
Un poem by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/2455_a_3780]
-
altceva poate fi această lume decât un înțelept care și-a pierdut judecata judecând libertatea mereu neîndestulătoare a spiritului? 730. Nu ai fi niciodată singur dacă Dumnezeul din tine te-ar înțelege. 731. Fără credință întreaga înțelepciune ar fi o umbră a unor gânduri. 732. Este atât de mare frumusețea pierdută din noi încât oricât de multă frumusețe ne-ar dărui Pământul tot nu vom fi mulțumiți de ea și va trebui să inventăm păcate originare sau alte lucruri asemănătoare pentru
Urmare din numărul anterior. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/87_a_51]