4,214 matches
-
de procedură civilă, care stabilește că apelul - văzut drept calea de atac în procedurile necontencioase de drept comun echivalent al contestației din prezenta analiză - se judecă în cameră de consiliu. ... 71. În sfârșit, așa cum s-a apreciat în mod unanim în jurisprudența anexată sesizării cu recurs în interesul legii și fără a constitui, din acest motiv, o chestiune necesar a fi tranșată în mod expres și cu titlu obligatoriu, soluționarea contestației se realizează pe cale de decizie care este definitivă
DECIZIA nr. 6 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300380]
-
Bătăile izbucneau spontan, luminos, cu sticle, lanțuri și săbii. O dată la patru-cinci seri, localul era făcut praf, mai puțin tacurile și mesele de biliard (cu bilele se mai arunca, erau incasabile și lăsau urme cumplite); printr-o înțelegere curioasă și unanim respectată, uneltele de joc erau ferite, pentru a permite mai departe partidele, conflictele și, inevitabil, bătaia. Toată lumea fugea la douășpe, când se-auzeau sirenele poliției, culegând cuțitele, bâtele rupte și răniții. Nu rămânea nimic pe câmpul de luptă, nici un om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
unor planuri multiple și convergente: istorice, sociale, culturale, estetice, lingvistice, ideologice etc. A înțelege natura literaturii drept categorie existențială a avut ca rezultat o intransigentă autonomizare a obiectului de cercetat bazată pe postulatul identității de esență a tuturor obiectelor acceptate unanim ca literare. De exemplu, efortul de a fixa esența literaturii cu ajutorul categoriei de artă (O. Walzel, R. Wellek, W. Wimsatt și alții) a avut drept consecință firească privilegierea abordării de tip estetic, ca fiind conformă naturii intrinseci a literaturii. Categoriile
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
centrală este valoarea religioasă, fapt care își va pune amprenta și asupra fenomenului literar. Astfel literatura sacră devine definiția centrală a literaturii medievale. Este accepția „oficială” a Evului Mediu, consacrată prin totalitatea izvoarelor scrise religioase și oficiale. Efectul este recunoașterea unanimă și solemnă a sacralității primordiale și substanțiale a literaturii. Cartea sfântă devine prototipul absolut al tuturor cărților. Specifică epocii medievale este recunoașterea divinității ca arhetip al creatorului, respectiv al poetului. Poetul inspirat exista și în antichitate, dar acum e vorba
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
va fi decisivă, și în plus importanța morală prin valoarea exemplului. În primul rând al acestor negociatori vom saluta cu gratitudine un ilustru om de stat al României contemporane, a cărui personalitate întrunește, în Europa și în lumea internațională, simpatii unanime: d-l Titulescu“34. Însă considerăm că aceste convenții aveau o mare lipsă: nu erau prevăzute sancțiuni pentru cazul în care ar fi fost încălcate prevederile din cuprinsul lor. Pentru a împiedica declanșarea unui nou război mondial, marele om politic
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
inclusă în articolul 6 al acestui document care prevedea faptul că: „orice tratat politic al fiecăruia dintre statele Micii Înțelegeri față de un alt stat terț, precum și orice acord economic care are consecințe politice importante vor cere, de aici înainte, consimțământul unanim al Consiliului Micii Înțelegeri. Tratatele politice actuale ale fiecăruia dintre statele Micii Înțelegeri, cu statele terțe, vor fi, în mod progresiv și pe cât posibil unificate“36. Se înființa un Consiliu permanent din care făceau parte miniștrii de externe ai celor
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
cuceriri a Rusiei țariste asupra teritoriilor românești. Apoi s-ar fi diminuat, într-o anumită măsură, tendințele revizioniste ale Bulgariei, Ungariei, Germaniei și Italiei, întărindu-se în același timp sistemul de securitate colectivă. Această idee titulesciană nu a obținut acordul unanim al clasei politice românești. La 12 iulie 1935 regele și guvernul l-au autorizat pe diplomatul român să negocieze și să semneze un astfel de document. La 14 iulie 1935 Nicolae Titulescu a fost împuternicit, în scris, de guvernul Tătărăscu
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
cuceriri a Rusiei țariste asupra teritoriilor românești. Apoi s-ar fi diminuat, într-o anumită măsură, tendințele revizioniste ale Bulgariei, Ungariei, Germaniei și Italiei, întărindu-se în același timp sistemul de securitate colectivă. Această idee titulesciană nu a obținut acordul unanim al clasei politice românești. La 12 iulie 1935 regele și guvernul l-au autorizat pe diplomatul român să negocieze și să semneze un astfel de document. La 14 iulie 1935 Nicolae Titulescu a fost împuternicit, în scris, de guvernul Tătărăscu
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
unui bilanț provizoriu privitor la raporturile mutuale dintre educație și naționalism în context european, respectiv autohton românesc. Suita de analize pe care le-am detaliat până în acest moment al argumentației suportă ideea, dominantă în literatura sociologiei educației, cum că reacția unanimă a statelor europene la provocările antamate de secolul al XIX-lea a fost de a se angaja în construirea instituțională a unui sistem de învățământ public de masă. Resortul pe educația publică de masă a fost parte a soluției prin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ocupat de neamul nostru s-a petrecut într-un ritm cu totul deosebit" (p. 4). Ritmul "cu totul deosebit" este formula eufemistică pe care autorii o găsesc pentru a descrie întârzierea cronică a societății românești față de occident. Totuși, chiar dacă este unanim recunoscută superioritatea civilizației și istoriei occidentale, mândria patriotă răbufnește în câteva puseuri de orgoliu naționalist. În această cheie poate fi interpretată afirmația făcută de Lambrino et al. (1939), care după ce admit implicit caracterul inferior al istoriei românești, susțin totuși că
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
În primul rând, evidentă este europenizarea istoriei naționale românești prin integrarea acesteia în matca istoriei occidentale. Apoi, cu câteva excepții (Constantinescu, 1928; David, 1937), toate celelalte manuale afișează o ambivalență față de momentul 1600 în istoria românilor: chiar dacă există un consens unanim asupra faptului că acțiunea unificatoare a lui Mihai Viteazul nu a fost motivată de idealuri naționale, "ci numai de interese politice" (Lambrino, Lazăr și Arbore, 1939, p. 212), acest fapt nu îi împiedică pe autorii de manuale să investească retrospectiv
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
toată Țara Românească", era înfăptuită" (Constantinescu, 1928, p. 168). Literatura didactică interbelică evoluează, ca și întreaga cultură a epocii, între un naționalism critic și un fanatism naționalistic. Această dualitate discursivă afectează și chestiunea unității. De exemplu, există un consens aproape unanim asupra faptului că Mihai Viteazul nu a fost motivat de rațiuni naționaliste în cucerirea Transilvaniei și Moldovei, și că unirea din 1600 a celor trei principate nu s-a făcut pe baza principiului naționalismului. Cu toate acestea, patosul naționalist se
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
patriotic", lecția secundă este deschisă prin sentința: Nu se cunoaște un popor, care să fi avut o istorie mai tragică decât poporul nostru. [...] Nota tragică domină întreg trecutul nostru" (Ursu, 1924, pp. 17, 20). Ca niciun altul aceasta este concluzia unanim împărtășită destinul istoric românesc poartă pecetea indelebilă a tragicului. În răspărul direcției fanaticismului naționalist se contrapune orientarea critică din cadrul consensului naționalist prevalent pe întreaga lungime a interbelicului românesc. Momentul critic al naționalismului poate fi explorat pe două planuri: i) nivelul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și progres ale poporului român, personalitate proeminentă [...] a vieții politice internaționale", în funcția supremă de secretar general "s-a înfăptuit într-o ambianță de un entuziasm și o înflăcărare fără precedent, dovedindu-se a fi emanația voinței categorice, ferme și unanime a întregii națiuni" (pp. 231, 232). Pe plan teoretic, N. Ceaușescu este autorul unor "magistrale expuneri", întreaga sa operă constituind un nesecat "izvor de învățăminte, sugerînd multiple teme de lucru și concluzii noi, oferind soluții de excepțională valoare teoretică și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
discursului didactic (Almaș și Fotescu, 1979, p. 179), fixa teza că Partidul ipostaziază "înțelepciunea colectivă" a poporului român și a "națiunii noastre socialiste". În această calitate, de întrupare instituțională a idealului social și național, Partidul pretinde loialitate supremă și recunoașterea unanimă a rolului de călăuză politică a maselor. Dacă istoria modernă a României (1821-1918) stă sub semnul Națiunii, istoria contemporană a țării este ombilical legată de Partid. Destinul social-național românesc se desfășoară sub pavilionul partinic, fiind de fapt opera PCR. Chiar dacă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Poate cea mai spectaculoasă metamorfoză a opiniei publice românești are ca obiect atitudinal cuplul dictatorial Nicolae și Elena Ceaușescu, simbolurile fostului regim și încarnările umane ale comunismului. Condamnați în mijlocul vârtejului revoluționar, în data de 25 decembrie 1989 într-un proces unanim recunoscut ca o mascaradă juridică, executarea soților Ceuașescu în ziua Crăciunului a fost încă de la început considerată ca una din petele negre ale Revoluției române. La scurt timp după consumarea evenimentelor revoluționare din 1989, în 1992 și 1993, jumătate din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
reprimarea colectivă a trecutului nazist care a caracterizat generația părinților lor. În ciuda reticenței inițiale și a tentației de eschivare morală care a marcat Germania postbelică, Holocaustul a fost recunoscut în cele din urmă ca reprezentând perigeul moral al umanității, fiind unanim acceptat ca eveniment caracterizat de unicitate istorică și climaxul atrocității umane. Reglarea conturilor cu trecutul nazist, un proces inițiat abia în anii '60, a condus către ceea ce ulterior s-a transformat în "obsesia față de trecut" care a introdus conștiința publică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Există, evident, și o perspectivă epistemologică asupra ideologiei (ce include, la rându-i, trei concepții: obiectivistă, relaționist-relativistă și pragmatistă), dar nu voi insista aici asupra ei16. a) Concepția negativă asupra ideologiei În rândul teoreticienilor sociali și politici, există un acord unanim cu privire la faptul că această înțelegere a conceptului de ideologie reprezintă o moștenire recuperată pe urmele gândirii marxiste 17. Aceasta întrucât, deși a denotat, inițial, o "știință a ideilor", Karl Marx și Friedrich Engels au fost cei care, prin lucrarea lor
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
care poate apărea uneori într-o formă exagerată în timpul unor manopere endobucale (amprente, radiografii retroalveolare). Se recomandă o poziție șezândă, iar prin realizarea unui nivel de sedare specific individualizat se sporește considerabil confortul pacientului. În aceste cazuri, importanța metodei este unanim recunoscutî, având în vedere mai ales procentul mare de populație care suferă de un reflex de vomă exagerat. Protoxidul de azot este un gaz incolor, cu miros placut și gust dulceag, fiind solubil în apă și în lipide. Ca anestezic
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
apropie de scara care cobora de pe terasă. Prințul dădu să fugă după el, dar se întâmplă că tocmai în clipa aceea, ca un făcut, Evgheni Pavlovici îi întinse mâna, luându-și rămas-bun. Se scurse o secundă și deodată un strigăt unanim răsună pe terasă. Apoi urmă un moment de extremă panică. Iată ce se întâmplase: Apropiindu-se de scara care cobora de pe terasă, Ippolit se opri, ținând în mâna stângă cupa și băgându-și mâna dreaptă în buzunarul lateral drept al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
patriotice, l-au făcut pe principe să adreseze poporului bulgar o proclamațiune prin care amenință cu abdicarea în caz de-a nu găsi din partea țării un concurs suficient pentru îndreptarea stării de lucruri. Acum doi ani - zice proclamațiunea - o alegere unanimă mi-a încredințat soarta Bulgariei. Nu fără preget am primit guvernul, pentru a duce Bulgaria pe calea progresului. Am lucrat cu o deplină dreptate de caracter; am permis toate încercările pentru organizarea și dezvoltarea regulată a principatului. Din nenorocire toate
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ziarele protestară, se ceru de deputații independinți prezintarea socotelilor; la toate se răspunse cu amânări cărora le da concurs mutismul obicinuit al gazetei oficioase de pe atunci. La întrebarea continuu repetată: "Ce se făcuse cu acele 20 milioane" publicistica independentă era unanimă în a răspunde: "S-au cheltuit de miniștri în risipe inutile și în daruri deghizate", însă vocea acesteia era acoperită de zgomotul asurzitor al declasaților plătiți din iubitul buget proporțional cu insultele și vociferările lor. Alături cu sleirea resurselor, prestigiul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
un punct la o frază isprăvită, coboară de la tribună. D. prezident al Consiliului luând cuvântul, onorabilii se întorc în sală să-și reia locurile. D. Dimitrie Brătianu repetă cele spuse în Senat. D-sa pierzîndu-se în figuri retorice, cere încrederea unanimă a Adunării, pentru ca guvernul să aibă acea forță morală care singură etc. etc. etc. D. Dim. Brătianu, profitând de experiența făcută alaltăieri în Senat, unde, în loc de un vot de încredere cerut de d-sa categorie, n-a obținut decât trecerea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ar fi primite cu satisfacțiune daca nu s-ar încheia cu amenințarea următoare: După art. LIV al Tractatului de la Berlin puterile vor avea să se înțeleagă în curând asupra prelungirei mandatului Comisiei Europene. O asemenea înțelegere cată firește să fie unanimă și opunerea unei singure puteri poate fi, în situația actuală, de un efect hotărâtor. Posibilitatea de a pune piedici existenței ulterioare a Comisiei {EminescuOpXII 243} Europene este dată; sperăm însă că cestiunea se va limpezi astfel încît nici o putere să
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
praful școalei și al conventiculelor socialiste din Paris, oameni cari vor să-și facă carieră, se vede, sub auspiciile protectoare ale cadrelor electorale ale vestitului Serurie. Ar fi interesant ca tot ce e competent în materie juridică să se pronunțe unanim pentru inamovibilitate, iar comisiunea parlamentară care-a consultat aceste autorități să se hotărască cu toate acestea pentru electivitate. Ce nu se poate la noi? La Dumnezeu și-n Țara Românească toate sunt cu putință, zice un proverb vechi. [2 octombrie
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]