7,183 matches
-
Curți de Casație și Justiție și nici să nu formeze obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 41. Evaluând elementele sesizării pentru a stabili dacă se verifică îndeplinirea simultană a tuturor condițiilor care permit declanșarea mecanismului de unificare a practicii judiciare, se constată că doar trei dintre cele patru cerințe anterior enunțate sunt întrunite. ... 42. Este vorba despre condițiile de admisibilitate legate de titularul sesizării și de obiectul și stadiul soluționării pricinii în care sesizarea a fost promovată
DECIZIA nr. 195 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299727]
-
nr. 153/2017, în interpretarea dată prin Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii. ... ... IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 36. În mecanismele de unificare a practicii judiciare au fost identificate mai multe decizii care prezintă relevanță pentru soluționarea sesizărilor conexate. ... 37. Prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 19 februarie 2019, Înalta
DECIZIA nr. 201 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299714]
-
de art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. ... 63. În aceste condiții, Înalta Curte de Casație și Justiție subliniază că mecanismul de unificare a practicii judiciare reprezentat de hotărârea prealabilă nu poate fi declanșat în mod repetat pentru interpretarea unor texte de lege al căror înțeles a fost deja lămurit de instanța supremă prin decizii obligatorii. ... 64. Doar în măsura în care nu
DECIZIA nr. 201 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299714]
-
68 din 3 martie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 20 mai 2025), evaluarea dificultății chestiunii de drept nu poate fi disociată de existența unor dezlegări anterioare date de instanța supremă în mecanismele de unificare a practicii judiciare în cazul unor chestiuni asemănătoare, care sunt de natură a oferi instanțelor repere suficiente, inclusiv prin considerente cu caracter de principiu care explicitează nu doar o soluție de admitere, ci și pe una de respingere ca inadmisibilă
DECIZIA nr. 204 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299765]
-
dispozițiile art. 65 din Legea nr. 223/2015. ... 53. Nici în această situație instanța de trimitere nu se raportează la un text de lege lacunar, incomplet sau susceptibil de interpretări contradictorii pe care l-ar considera aplicabil. Dimpotrivă, solicită completului de unificare a jurisprudenței să stabilească dacă diferențele de pensie se plătesc într-un termen de prescripție de 3 ani calculat de la data comunicării adeverinței către casa de pensii, astfel cum a procedat aceasta aplicând prevederile art. 65 alin. (2) din
DECIZIA nr. 204 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299765]
-
a pensiei unui magistrat militar, este de reținut că existența unui termen în care se calculează și se plătesc diferențele rezultate în urma modificării bazei de calcul al pensiei de serviciu pentru magistrații pensionari a fost rezolvată în procedura de unificare a jurisprudenței, prin decizii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, astfel că existența acestor dezlegări date de instanța supremă este de natură a oferi instanțelor repere suficiente, aplicabile mutatis mutandis în soluționarea unei astfel de cauze. ... 56. Un
DECIZIA nr. 204 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299765]
-
50/1991. Cu aceste prilejuri, contravenientul își poate exercita neîngrădit toate drepturile și garanțiile procesuale care condiționează, într-un stat de drept, democratic, exercitarea dreptului la un proces echitabil. “ ... ... IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 82. În mecanismele de unificare a practicii judiciare au fost identificate: – Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii nr. 10 din 28 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1033 din 29 octombrie 2021
DECIZIA nr. 168 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299747]
-
susțin caracterul complex sau, după caz, precar al reglementării, de natură a conduce, în final, la interpretări diferite, precum și dificultatea completului în a-și însuși o anumită interpretare, demonstrând, în această manieră, necesitatea de a apela la mecanismul de unificare. ... 93. În prezenta cauză, instanța de trimitere este învestită cu un apel în care are de stabilit dacă acțiunea întemeiată pe dispozițiile art. 32 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991 este sau nu este prescriptibilă în termenul general
DECIZIA nr. 168 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299747]
-
jurisprudență consacrată, când s-a depășit, așadar, stadiul unei practici incipiente, în curs de formare. În situația în care există un număr semnificativ de hotărâri judecătorești care să fi soluționat, uneori chiar diferit, o problemă de drept, mecanismul legal de unificare a practicii judiciare este cel cu funcție de reglare - recursul în interesul legii, iar nu hotărârea prealabilă. ... 98. După cum s-a indicat mai sus, instanța de trimitere este învestită cu un apel în care are de stabilit dacă acțiunea
DECIZIA nr. 168 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299747]
-
de analiză a informațiilor pot fi încadrate ca făcând parte din structura organizatorică a Inspectoratului General al Poliției Române, pentru ca funcționarii încadrați în aceste unități să poată beneficia de norma de hrană nr. 12 „B“. ... 65. Or, mecanismul de unificare a practicii judiciare reprezentat de hotărârea prealabilă nu poate fi declanșat în mod repetat pentru interpretarea acelorași texte de lege în funcție de circumstanțele particulare ale cauzelor deduse judecății, întrucât instanța supremă nu se poate substitui instanței de trimitere în
DECIZIA nr. 167 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299798]
-
o dezlegare anterioară dată de Înalta Curte de Casație și Justiție printr-o decizie obligatorie, care conține suficiente repere de interpretare, utile instanțelor de trimitere pentru soluționarea cauzelor deduse judecății. ... 67. Instanța supremă reafirmă că rolul și funcția mecanismelor de unificare a practicii judiciare nu vor fi mai energic asigurate prin pronunțarea repetată, în interpretarea și aplicarea acelorași texte de lege, întrucât existența unei hotărâri prealabile trebuie văzută nu doar ca un argument cu forță obligatorie, cu care sunt înzestrate dezlegările
DECIZIA nr. 167 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299798]
-
încorporate în alte texte de lege decât cele care au constituit obiectul sesizării. ... 68. Prin urmare, dezlegarea dată de instanța supremă prin decizia anterior evocată determină inadmisibilitatea sesizărilor conexate față de caracterul obligatoriu al deciziilor pronunțate în acest mecanism de unificare a practicii judiciare, conform art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. ... 69. Pentru aceste motive, constatând că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu
DECIZIA nr. 167 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299798]
-
este îndeplinită. ... 38. Prevederile art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 impun ca o condiție de admisibilitate a sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile existența unei „chestiuni de drept“ veritabile, aptă a declanșa acest mecanism de unificare a practicii judiciare, iar noțiunea de „chestiune de drept“ are înțelesul dat de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, deoarece termenii folosiți de legiuitor sunt aceiași, iar art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 prevede
DECIZIA nr. 184 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299758]
-
de interpretare, utile în soluționarea cauzelor, prin aplicarea în fiecare caz particular, în funcție de specificul speței. ... 42. Așadar, evaluarea dificultății chestiunii de drept nu poate fi separată de existența unor dezlegări anterioare date de instanța supremă în mecanismele de unificare a practicii judiciare în cazul unor chestiuni de drept asemănătoare, de natură a oferi instanțelor naționale suficiente repere interpretative - inclusiv prin considerentele cu caracter de principiu - pentru soluționarea cauzelor cu care au fost învestite. ... 43. Prin raportare la aceste exigențe
DECIZIA nr. 184 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299758]
-
modalitatea de formulare a întrebării adresate Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rezultă că aceasta nu constituie o veritabilă problemă de drept susceptibilă de a primi o rezolvare de principiu printr-o hotărâre pronunțată în cadrul prezentului mecanism de unificare a practicii, întrucât nu vizează interpretarea in abstracto a vreunei dispoziții legale, ci implică doar aplicarea dispozițiilor legale incidente într-un caz concret, în raport cu interpretările deja oferite de Înalta Curte prin deciziile anterioare pronunțate în mecanismul recursului în
DECIZIA nr. 184 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299758]
-
respectiv a celor care au cotizat atât în sistemul public de pensii, cât și într-un alt sistem de asigurări sociale. ... ... ... IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 35. Nu au fost identificate decizii relevante pronunțate prin mecanismele de unificare a practicii judiciare ale Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la problema de drept ce formează obiectul dezlegării. ... ... X. Raportul asupra chestiunii de drept 36. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este inadmisibilă
DECIZIA nr. 221 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301336]
-
acord cu întreaga jurisprudență a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, dezvoltată începând cu anul 2013, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, care a instituit acest mecanism de unificare a priori a jurisprudenței instanțelor naționale. ... 49. Rațiunea instituirii condițiilor formale anterior arătate ale sesizării constă în asigurarea îndeplinirii scopului pentru care a fost introdus acest mecanism procedural, respectiv uniformizarea jurisprudenței și asigurarea predictibilității acesteia, fără ca folosirea sa să
DECIZIA nr. 221 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301336]
-
acord cu întreaga jurisprudență a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, dezvoltată începând cu anul 2013, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, care a instituit acest mecanism de unificare a priori a jurisprudenței instanțelor naționale. ... 45. Rațiunea instituirii condițiilor formale anterior arătate ale sesizării constă în asigurarea îndeplinirii scopului pentru care a fost introdus acest mecanism procedural, respectiv uniformizarea jurisprudenței și asigurarea predictibilității acesteia, fără ca folosirea sa să
DECIZIA nr. 220 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301344]
-
să îi facă aplicare punctuală la speță, întrucât nu acesta este scopul mecanismului instituit prin dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 55. În cauză nu este identificată o problemă de drept care să necesite promovarea acestui mecanism de unificare a practicii, instanța de trimitere limitându-se la a reda obiectul cererii de chemare în judecată. ... 56. Concluzionând, noțiunii de „chestiune de drept“ nu îi poate fi subsumat obiectul cererii de chemare în judecată și nu se poate cere instanței
DECIZIA nr. 220 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301344]
-
obiectul cererii de chemare în judecată și nu se poate cere instanței supreme dezlegarea sa în cadrul procedurii întrebării prealabile, întrucât, în acest caz, „dezlegarea“ ar semnifica chiar „soluționarea fondului“, ceea ce legea nu permite în cadrul acestui mecanism de unificare a practicii judiciare. ... 57. Înalta Curte de Casație și Justiție nu se substituie atributului fundamental al instanțelor judecătorești de interpretare și aplicare a legii în cauzele deduse judecății, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților ori dificultăților întâmpinate
DECIZIA nr. 220 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301344]
-
Decizia nr. 45 din 7 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 27 iulie 2021). ... 58. În atare situație, nefiind întrunită cerința unei chestiuni de drept, nu se poate reține admisibilitatea accesării mecanismului de unificare a practicii judiciare. ... ... ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 36.210/3/2022
DECIZIA nr. 220 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301344]
-
Față de conținutul întrebării adresate instanței supreme nu a fost necesară consultarea instanțelor cu privire la practica judiciară relevantă. ... ... VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 30. Verificând jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în procedurile de unificare a practicii judiciare, a fost identificată Decizia nr. 32 din 14 mai 2018 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 583 din 10 iulie 2018, prin care a fost respinsă
DECIZIA nr. 248 din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301351]
-
chestiune de drept“, identic reglementării din cuprinsul art. 519 alin. (1) din Codul de procedură civilă, și nu instituie nicio derogare de la dreptul comun, se impune aplicarea în mod analog a jurisprudenței deja consacrate cu privire la mecanismul de unificare a hotărârii prealabile reglementat de dispozițiile art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă, în cadrul căreia semnificația acestei noțiuni a fost în mod clar conturată. De altfel, chiar expunerea de motive din preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului
DECIZIA nr. 248 din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301351]
-
dificultate și implică riscul unor dezlegări diferite în practica judiciară, semnalând complexitatea, dualitatea sau precaritatea textelor de lege, fie prin raportare la anumite tendințe jurisprudențiale, fie prin dezvoltarea unor puncte de vedere argumentate, pentru a da temei inițierii mecanismului de unificare jurisprudențială reprezentat de hotărârea prealabilă. ... 47. În cauza de față, din verificarea încheierii de sesizare rezultă că instanța învestită cu soluționarea procesului nu a abordat sub niciun aspect condiția dificultății chestiunii de drept, lipsind orice argumentare cu privire la caracterul
DECIZIA nr. 248 din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301351]
-
analizei Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în cadrul Deciziei nr. 32 din 14 mai 2018, prin care, respingând ca inadmisibilă sesizarea formulată în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile în cadrul mecanismului de unificare a practicii judiciare reglementat de art. 519-521 din Codul de procedură civilă, instanța supremă a reținut aceeași concluzie, anume că problema de drept invocată nu prezintă un grad de dificultate ridicat de natură să justifice o dezlegare de principiu. ... 56
DECIZIA nr. 248 din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301351]