1,952 matches
-
P.S. Cînd scriu acest rezumat a patru pagini dense, Alexandru Paleologu a încetat, de puțină vreme, din viață. Hîrtia de revistă, efemeră, îl arată cum încă era, în februarie 2005: lucid, atent, potrivit... Lumea pe hard A apărut, și-n urbea noastră, revista Orizont (nu știu dacă se-ntîmplă după oful și tînjirea din Dilema veche, dar ne bucurăm, orișicît...). Numărul 8, din 19 august, are ce are cu cyberspațiul. Adică Internet, calculatoare, cenacluri on-line etc. Totul începe cu un interviu luat
Actualitatea by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11356_a_12681]
-
urmă, duelul promis se reduce la injurii de tip ,dumnezeu mami", ,tras palme", ,bastoane lovit cap" și ,picioare spate gios". Frații Gudurău se simt ,siliți face justiție singuri", iar numitul Costăchel chiar trage cu revolverul (în aer), producând panică în urbe, arestări abuzive și tortúri ,ca inchiziță" în ,beciurile poliției locale". În urma intervenției miniștrilor Justiției și de Interne, tărășenia se termină apoteotic cu ,pupat toți piața endependenți". În epoca de care mă ocup acum, a doua jumătate a secolului al XIX
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
Mircea Mihăieș Despre Piatra-Neamț am auzit, ani în șir, doar cuvinte laudative. Promoții întregi de actori au găsit în urbea moldavă o oază culturală și un exil aurit. După 1990, ca mai toate orașele de provincie, Piatra-Neamțul s-a scufundat în aerul de mizerabilitate care, dinspre margine spre centru, a cuprins întreaga țară. Și iată cum dintr-un spațiu privilegiat
Linșați-l pe Dinescu! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16605_a_17930]
-
mai spusese că, la început, umbla cu fasoane de salon... Până ce, în timpul din urmă, procentajul său electoral scăzând vertiginos, omul își dădu în petic, ieși țoapa din el, ca la Slobozia și Caracal, după cum precizase poetul, făcându-i moderatorului din urbea faimoasă hatârul de a-l lua asociat în mârlănie... Atacurile repetentului Meleșcanu contra premianților clasei, Isărescu, Stolojan, depășiră însă declarațiile gângave ale celuilalt fiu vitreg al...trecem peste. Acesta din urmă, zis durul de când Tia Șerbănescu, la rubrica sa spirituală
Mărunțișuri electorale by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16671_a_17996]
-
cu dumnealui la telefon, preocupându-mă în mod special de mass-media, fiindcă am înțeles că televiziunile naționale nu vor fi prezente. La un moment dat, ținând cont că uneori politicul primează foarte mult; desigur că nu voiam să tulbur liniștea urbei, să deranjez, să viu cu un gest care ar putea vicia oarecum atmosfera, aud de al celălalt capăt al firului vorbele d-lui primar care mă asigura „Doamnă Felicia Filip, să știți că în momentul în care este vorba de
ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349658_a_350987]
-
Ministerului Finanțelor de a da curs unor proiecte finanțate în cea mai mare parte de Banca Europeană de Investiții, fiindcă aceste proiecte sînt semnate de Traian Băsescu? Pretextul Finanțelor e că bucureștenii nu consideră aceste proiecte de primă urgență pentru urbea lor. De unde a aflat asta dl Tănăsescu? A făcut vreun referendum asupra preferințelor edilitare ale bucureștenilor? Din cîte știu, nu. Vreun sondaj de opinie comandat de dl Vasile Dîncu? Nici măcar atît. Și-atunci de unde a aflat ministrul Finanțelor ce vor
Primariada guvernului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14365_a_15690]
-
bogățiile caracteristice ale zonei, gazul natural. Leul și balanța fac trimitere la tradiția heraldica, la simbolul fostului județ Tarnava-Mica, cu reședința la Târnăveni (Diciosanmatin). Balanța este și un element reprezentativ, arătând modul în care consiliul municipal dorește să administreze problemele urbei, cu multă cumpănire și judecare dreapta. Coroană murala cu cinci turnuri crenelate arată că localitatea are rang de municipiu. -------
HOTĂRÂRE nr. 992 din 22 august 2003 privind aprobarea stemei municipiului Tarnaveni, judeţul Mures. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152021_a_153350]
-
indirect. B. Reprezentanți ai prozei și poeziei latine din secolul I a.Chr. până în secolul I p. Chr. și operele acestora: 1. Marcus Tullius Cicero - Catilinare (În Catilinam, I), Despre prietenie (De amiciția); 2. Titus Livius - De la întemeierea Romei (Ab Urbe condita), XXI - XXII; 3. Catullus- Poezii (Carmina)**); 4. Publius Vergilius Maro- Eneida (Aeneis); 5. Quintus Horatius Flaccus - Ode (Carmina), Satire (Sermones) Arta poetică (Epistulae ad Pisones)**); 6. Publius Ovidius Naso Metamorfoze (Metamorphoses), Tristele (Tristia), Ponticele (Epistulae ex Ponto)**); 7. Titus
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
un eseu semistructurat; în acest mod candidații vor identifica teme, motive din literatura greco-latină și trăsăturile specifice stilurilor diferiților scriitori și poeți latini. 2.4 BIBLIOGRAFIE CICERO, M.T.-Opere alese, vol. I, III, Editura Univers, București, 1973; LIVIUS, Titus - Ab Urbe condita (De la întemeierea Romei), vol. I-II, Editura Minerva, București, 1976, traducere de Paul Popescu Găleșanu; CATULLUS, C.V. - Poezii, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969; VERGILIUS, P. M.- Eneida, Editura Univers, București, 1980, traducere de G. Coșbuc; Eneida, Editura Tineretului, Lyceum
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
săptămâna. B. Reprezentanți ai prozei și poeziei latine din secolul I a. Chr. până în secolul I p. Chr. și operele acestora: 1. Marcus Tullius Cicero - Catilinare (În Catilinam, I), Despre prietenie (De amiciția); 2. Titus Livius - De la întemeierea Romei (Ab Urbe condita), XXI - XXII; 3. Catullus - Poezii (Carmina)**); 4. Publius Vergilius Maro - Eneida (Aeneis); 5. Quintus Horatius Flaccus - Ode (Carmina), Satire (Sermones) Artă poetica (Epistulae ad Pisones)**); 6. Publius Ovidius Nașo - Metamorfoze (Metamorphoses), Tristele (Tristia), Ponticele (Epistulae ex Ponto)**); 7. Titus
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
indirect. B. Reprezentanți ai prozei și poeziei latine din secolul I a.Chr. până în secolul I p. Chr. și operele acestora: 1. Marcus Tullius Cicero - Catilinare (În Catilinam, I), Despre prietenie (De amiciția); 2. Titus Livius - De la întemeierea Romei (Ab Urbe condita), XXI - XXII; 3. Catullus- Poezii (Carmina)**); 4. Publius Vergilius Maro- Eneida (Aeneis); 5. Quintus Horatius Flaccus - Ode (Carmina), Satire (Sermones) Arta poetică (Epistulae ad Pisones)**); 6. Publius Ovidius Naso Metamorfoze (Metamorphoses), Tristele (Tristia), Ponticele (Epistulae ex Ponto)**); 7. Titus
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
un eseu semistructurat; în acest mod candidații vor identifica teme, motive din literatura greco-latină și trăsăturile specifice stilurilor diferiților scriitori și poeți latini. 2.4 BIBLIOGRAFIE CICERO, M.T.-Opere alese, vol. I, III, Editura Univers, București, 1973; LIVIUS, Titus - Ab Urbe condita (De la întemeierea Romei), vol. I-II, Editura Minerva, București, 1976, traducere de Paul Popescu Găleșanu; CATULLUS, C.V. - Poezii, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969; VERGILIUS, P. M.- Eneida, Editura Univers, București, 1980, traducere de G. Coșbuc; Eneida, Editura Tineretului, Lyceum
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
indirect. B. Reprezentanți ai prozei și poeziei latine din secolul I a. Chr. până în secolul I p. Chr. și operele acestora: 1. Marcus Tullius Cicero - Catilinare (În Catilinam, I), Despre prietenie (De amiciția); 2. Titus Livius - De la întemeierea Romei (Ab Urbe condita)**); 3. Catullus - Poezii (Carmina)**); 4. Publius Vergilius Maro - Eneida (Aeneis); 5. Quintus Horatius Flaccus - Ode (Carmina), Satire (Sermones) Artă poetica (Epistulae ad Pisones)**); 6. Publius Ovidius Nașo - Metamorfoze (Metamorphoses), Tristele (Tristia), Ponticele (Epistulae ex Ponto)**); 7. Titus Petronius Niger
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
un eseu semistructurat; în acest mod candidații vor identifica teme, motive din literatura greco-latină și trăsăturile specifice stilurilor diferiților scriitori și poeți latini. 2.4. BIBLIOGRAFIE CICERO, M.T. - Opere alese, vol. I, III, Editura Univers, București, 1973; LIVIUS, Titus - Ab Urbe condita (De la întemeierea Romei), vol. I-II, Editura Minerva, București, 1976, traducere de Paul Popescu Galesanu; CATULLUS, C.V. - Poezii, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969; VERGILIUS, P.M. - Eneida, Editura Univers, București, 1980, traducere de G. Coșbuc; Eneida, Editura Tineretului, Lyceum
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
indirect. B. Reprezentanți ai prozei și poeziei latine din secolul I a. Chr. până în secolul I p. Chr. și operele acestora: 1. Marcus Tullius Cicero - Catilinare (În Catilinam, I), Despre prietenie (De amiciția); 2. Titus Livius - De la întemeierea Romei (Ab Urbe condita)**); 3. Catullus - Poezii (Carmina)**); 4. Publius Vergilius Maro - Eneida (Aeneis); 5. Quintus Horatius Flaccus - Ode (Carmina), Satire (Sermones) Artă poetica (Epistulae ad Pisones)**); 6. Publius Ovidius Nașo - Metamorfoze (Metamorphoses), Tristele (Tristia), Ponticele (Epistulae ex Ponto)**); 7. Titus Petronius Niger
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
un eseu semistructurat; în acest mod candidații vor identifica teme, motive din literatura greco-latină și trăsăturile specifice stilurilor diferiților scriitori și poeți latini. 2.4. BIBLIOGRAFIE CICERO, M.T. - Opere alese, vol. I, III, Editura Univers, București, 1973; LIVIUS, Titus - Ab Urbe condita (De la întemeierea Romei), vol. I-II, Editura Minerva, București, 1976, traducere de Paul Popescu Galesanu; CATULLUS, C.V. - Poezii, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969; VERGILIUS, P.M. - Eneida, Editura Univers, București, 1980, traducere de G. Coșbuc; Eneida, Editura Tineretului, Lyceum
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
teme majore ale liricii horațiene. g. Publius Ovidius Naso ● viața și opera (Metamorphoseon libri, Tristia, Pontica); ● mitul și semnificația acestuia în opera lui Ovidiu și în literatura universală; ● poezia exilului; h. Titus Livius [ ] viața și opera; [ ] arta portretului în Ab Urbe condita; [ ] stil și artă literară; [ ] concepțiile istorice și morale. 2. Literatura latină în perioada imperială a. Petronius și romanul latin ● condiția umană și fresca socială; ● umorul; ● teme și motive recurente în literatura universală. b. Publius Cornelius Tacitus [ ] viața și opera
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
4. Cicero, Pro Archia poeta, VI, 11; În Catilinam, I, 1-6; 5. Vergilius, Bucolica a IV-a; Georgica, II, 136-176; Aeneis, II, 1-56; 6. Horatius, Carmina, I, 9; II, 14; III, 30; Ars poetica, vv. 1-37; 7. Titus Livius, Ab Urbe condita, XXI, 1-10, 8. Ovidius, Tristia, III, 10; 9. Tacitus, Annales, I, 1-10; III. Pentru teme de metodică *** Ghid metodologic de aplicare a programei de limba latină, gimnaziu, liceu, CNC, 2002; *** Ghid metodologic de aplicare a programei de limba latină
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
teme majore ale liricii horațiene. g. Publius Ovidius Naso ● viața și opera (Metamorphoseon libri, Tristia, Pontica); ● mitul și semnificația acestuia în opera lui Ovidiu și în literatura universală; ● poezia exilului; h. Titus Livius [ ] viața și opera; [ ] arta portretului în Ab Urbe condita; [ ] stil și artă literară; [ ] concepțiile istorice și morale. 2. Literatura latină în perioada imperială a. Petronius și romanul latin ● condiția umană și fresca socială; ● umorul; ● teme și motive recurente în literatura universală. b. Publius Cornelius Tacitus [ ] viața și opera
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
4. Cicero, Pro Archia poeta, VI, 11; În Catilinam, I, 1-6; 5. Vergilius, Bucolica a IV-a; Georgica, II, 136-176; Aeneis, II, 1-56; 6. Horatius, Carmina, I, 9; II, 14; III, 30; Ars poetica, vv. 1-37; 7. Titus Livius, Ab Urbe condita, XXI, 1-10, 8. Ovidius, Tristia, III, 10; 9. Tacitus, Annales, I, 1-10; III. Pentru teme de metodică *** Ghid metodologic de aplicare a programei de limba latină, gimnaziu, liceu, CNC, 2002; *** Ghid metodologic de aplicare a programei de limba latină
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
pentru drepturi locative și în particular pentru conștientizarea publică, că marginalizarea socio-teritorială a oamenilor din zona Pata Rât este parte din istoria și prezentul orașului Cluj, și trebuie asumată ca atare de către autorități și alți actori instituționali, precum și de populația urbei. Colajul de față este ocazie pentru noi toți să reflectăm asupra modului în care reacționăm atunci când „ĂȘTIA NE PUN SĂ FACEM CEVA” (... să părăsim și să demolăm casele noastre ... să ne mutăm în afara orașului ... să stăm disciplinați în bănci ... să
„ĂȘTIA NE PUN SĂ FACEM CEVA...#034; - sau „SĂ JUCĂM EVACUAREA, DAR POATE CĂ SCENETA NOASTRĂ SĂ FIE CU FINAL FERICIT!...#034; () [Corola-website/Science/295897_a_297226]
-
aripi, am îngînat, ce nestingherit în greșeli, în călcat prin străchini, în încîlcit mințile altora cu obrăznicia golașă de-a zbura, de a levita adică!, mă rog, de a aeroplaniza... Și făcui primul pas: buf! M-am sculat de pe trotuarul urbei noastre generoase-n suprafețe fin ocrotite cu sare și piper (piperul mi-l azvîrlise cu lopata, direct în cap, un seamăn voios nevoie-mare că-i util dezaripării mele benevole), mi-am reașezat basca pe iluzia de țeastă ce-o înșurubasem
Transcriere împotriva sinuciderii (2) by Emil Brumaru () [Corola-website/Imaginative/15293_a_16618]
-
ne e foame ne gândim și la mana de faguri de spirit ai mitului din care mâncăm de-a valma cu viespile tristeții. Păciuiți ne facem semnul crucii în fața capod- operelor isihiei generoase. Ochiuri de senin fac rocadă impresionistă peste urbea adormită pe câteva ore deplin înmănăstirită. Și eu mă gândesc sau visez la blajinătatea și cuvântul care parcă abordează însuși infinitul absolutul - ceva care totdeauna e mai mult decât Sine. Plus + (plus) un minuscul Isus răstignit pe semnul p l
Leo Butnaru by Leo Butnaru () [Corola-website/Imaginative/10368_a_11693]
-
ambițioase, nejustificate și disproporționate a industriei. Multe din reperele industriale de referință și-au închis total sau parțial porțile. Această a dus la deprecierea, mai accentuată decât la nivel național, a nivelului de trai și al gradului de dezvoltarea al urbei. Orașul Brăila dispune de două cinematografe, 3D Luna și Cinema City, cât și de un fast-food internațional, KFC la Brăila Mall. Brăila are o gară pe linia București-Galați. Gară din oraș a fost deschisă în 1872, odată cu această linie. Numai
Brăila () [Corola-website/Science/296937_a_298266]
-
copacul, colorat în verde și portocaliu, din senestra, simbolizează înrădăcinarea, evoluția, perpetuarea în timp a acestei așezări, copacul fiind o figură heraldică preluată din stema heraldică a orașului; <br> - cele cinci turnuri din coroana murală semnifică rangul de municipiu al urbei. Topografii militari austrieci au marcat pe hărțile iozefine ardelene din 1769-73 și locurile publice de pedepsire a delicvenților, prin simbolul unei spânzurători (semnul π), uneori dublat de cuvântul “"Gericht"” (în germ. "tribunal", "justiție"). Majoritatea acestor locuri sunt situate în apropierea
Turda () [Corola-website/Science/296960_a_298289]