3,251 matches
-
cădea să fie primite pe 400, iar nu pe o mie. E evident îndealtmintrelea pentru oricine că o Casă de încredere precum este cea de depuneri nu are misiunea de-a împrumuta bani jucătorilor de bursă, nici de a favoriza urcarea cursului efectelor. Casa de Depuneri nu este bancă; ei nu-i este dată posibilitatea de-a cerceta daca suirea sau scăderea unor efecte publice se datorește urcării sau scăderii corespunzătoare a produsului întreprinderilor pe cari se 'ntemeiază hârtiile, de vreme ce nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
are misiunea de-a împrumuta bani jucătorilor de bursă, nici de a favoriza urcarea cursului efectelor. Casa de Depuneri nu este bancă; ei nu-i este dată posibilitatea de-a cerceta daca suirea sau scăderea unor efecte publice se datorește urcării sau scăderii corespunzătoare a produsului întreprinderilor pe cari se 'ntemeiază hârtiile, de vreme ce nu ia parte la aceste întreprinderi. Ni se pare că împrejurarea cumcă d-nii Stolojan sau Eliad (Cîrciumărescu ) posedă acțiuni de ale Băncii nu sunt un motiv îndestul de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
trimestru se poate face o asemenea fixare a cursului și că nici le poate primi fără publicarea prealabilă a hotărârii consiliului de administrație. Aflăm îndealtmintrelea că unul din puținii noștri economiști, d. Ion Ghica, s-ar fi opus la această urcare și că actualul postulant care ocupă directoratul Casei pentru a face buclucuri în interesul roșiilor se servă de împrejurarea că d. Ion Ghica e numit ministru; la Londra și a demisionat din consiliu pentru a pune la cale primirea acțiilor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de martir, de exilat, de prigonit, pe care l-a știut juca în perfecțiune. Martiriu și patriotism ce se traduce în practică în pensii reversibile, în lefuri exorbitante create ad-hoc, în sporirea cu 40 la sută a bugetului cheltuielelor, în urcarea birurilor, în înmulțirea datoriei publice ș. a. m. d. Cât despre folosul practic pentru ideile conservatoare, el e evident. Formula unei organizații conservatoare, abstracție făcând de țară și de poporul istoric, se dovedește a fi sterilă și lesne de escamotat. Vedem
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Când raportorul consiliului județean de Iași vorbește de marea importanță a culturii mari paralel cu cea mică uită că acea importanță este apreciabilă pentru statul român numai pe cât cultura mai mare va fi exercitată de români, pe cât se va favoriza urcarea de jos în sus a elementului românesc. Din momentul în care capitalul imobil, moșia, nu va fi decât o formă a capitalului bănesc, din momentul în care societăți străine bunăoară și-ar pune capitalul la mijloc pentru a cumpăra și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
directorul ei? Consiliul poate, precum am zis în numărul trecut, în caz daca cursul efectelor de portofoliu a societății ar fi scăzut în ziua când își încheie bilanțul, să producă prin marea pre siune a societății asupra pieței efectelor, o urcare repede a tuturor efectelor din portofoliul ei propriu. Suite la o înălțime mare, însă efemeră, de câteva săptămâni, bilanțul se 'ncheie calculîndu-se efectele pe cursul urcat, încît rezultă un prisos imaginar, factice, pe câteva zile. Se plătește o dividendă. Două
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a acestui din urmă și după aceasta vin propuneri de modificare. Asta seamănă foarte mult a manoperă de joc de bursă, ba ar face a se bănui că jucătorii se servesc de domnii membri ai majorității Senatului pentru a produce urcarea sau scăderea titlurilor. O altă lege, tot în starea celei [de] mai sus, votată de Cameră, modificată în Senat și retrecută prin Cameră, e cea privitoare la cesiunea unui loc de construcție către Societatea Creditului Funciar Urban. Legea este rea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
imensa majoritate cugetătoare a țării; faptele, din nenorocire, ne dau pe toată ziua o prea tristă confirmare; și însăși "Monitorul" satisfăcuților, îmbuibaților, cum s-ar zice pe românește, a constatat deunăzi un fapt înspăimîntător: nimicirea totală a exportului țării și urcarea importului cu 15 milioane peste export, vazăzică peste producțiunea anuală a țării. La observațiile noastre că acest export în tot timpul guvernului conservator trecuse cu 55 milioane anual peste import, adică plătise toate cheltuielile țării și sporise capitalul ei general
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
la 26 și acțiile la 7? Va zice desigur că era vina războiului, a cestiunii Orientului, spaima și prin urmare afundarea {EminescuOpXI 188} capitalului... foarte bine, primim și aceste scuze; dar atuncea nu ne este oare permis să zicem că urcarea de azi a efectelor statului se datorește păcii, belșugului de capitaluri și enormei scăderi a procentelor în centrurile comerciale ca ale Engliterii, Franții și altele? Desigur, acestea sânt cauzele relativei urcări a hârtiilor noastre, căci, în Franța numai, renta 5
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
atuncea nu ne este oare permis să zicem că urcarea de azi a efectelor statului se datorește păcii, belșugului de capitaluri și enormei scăderi a procentelor în centrurile comerciale ca ale Engliterii, Franții și altele? Desigur, acestea sânt cauzele relativei urcări a hârtiilor noastre, căci, în Franța numai, renta 5 la sută a ajuns la 120 și renta 3 la sută aproape al pari. Însă, daca capitaliștii străini ar cunoaște mai bine modul cum se administrează finanțele acestei țări, decăderea ei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
peste putință ca, cu un sistem ca cel de față, țara să nu dea îndărăt și să nu ajungă la istovirea puterilor sale. E dovedit că bugetul cheltuielilor statului s-a urcat în patru ani cu 30 la sută. Această urcare stă însă în vreun raport cu înmulțirea producțiunii, cu îmbunătățirea culturei agricole, cu înmulțirea numărului muncitorilor măcar? Nu. Producțiunea e aceeași, sau mai mică, cultura agricolă se face azi în același chip ca acum două sute de ani, numărul muncitorilor scade
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
produce. De ce însă se consumă mai mult? Pentru că întregi straturi de naturi catilinare, de ignoranți, de academicieni ai școalelor primare, de unde trăiau până ieri ca vai de ei, participă azi la atotputernicia guvernamentală și exploatează țara după plac. Dovadă e urcarea bugetului cheltuielilor cu 30 la sută, dovadă încordarea extremă a posibilităților poporului, dovadă mizeria din sate și mortalitatea din orașe - dovadă... Mihălescu. Căci cestiunea nu este daca s-a înmulțit producțiunea; ea trebuie să se înmulțească cu sporirea consumării. Cestiunea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
impozit. Vai de bietele județe care-ar urma modelul ce li se dă de către guvernul central al patrioților! În patru ani și jumătate ei au urcat cheltuielile statului cu 34 procente, ceea ce n-o fi făcut nici un consiliu județean, pe când urcarea analogă a veniturilor e pură imaginație. Veniturile reale ale statului, de le-om întoarce oricum om voi, nu se urcă decât la 90 până la 95 de milioane. Tot ce se prevede preste aceasta e îmflare și corespunde unui deficit tot atât de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Răul cel mare e că aceste personalități vin și se retrag fără nici o cauză parlamentară, ca niște unelte ale caprițiilor șefului. Mai periculoasă e schimbarea întregului program cu care guvernul venise la putere. În locul economiilor promise ne pomenim c-o urcare cu 34 la sută a bugetului cheltuielilor, cu cheltuieli nesocotite în toate ramurile; în locul unor bugete în adevăr echilibrate, marea făgăduință a patrioților, ne pomenim că sume de milioane, ca cea luată de la Rusia, nu se văd trecute nicăiri între
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
agitații ale Prusiei și ale Rusiei în Moldo-Valahia. Într-un discurs ținut înaintea comisiei militare a Reichstagului cancelariul c. r. a încercat a dovedi necesitatea de-a se ridica efectivul armatei austriace la 800 000 de oameni și a motivat urcarea cu pericolul "arsenalului romîn"; o colecție ulterioară de documente oficiale cuprindea cele mai grele învinovățiri contra ministrului Brătianu. Aceste agitații, întărite prin continua lucrare a opiniei publice, nu rămaseră fără efect. În Paris ca și în Londra, dar mai cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
trebuie să se echilibreze - dar cum? și cu ce mijloace? Abstracție făcând de la o balanță nefavorabilă, cauzată prin împrejurări escepționale, precum o rea recoltă, care se poate întîmpla în orice stat și care într-adevăr se echilibrează în curând prin urcarea esportului, vom considera numai cazurile acelea în cari esportul rămâne în mod permanent îndărătul importului, an cu an. Aci vom descoperi că echilibrarea balanței comerciale nu se face prin schimb de valori reale, ci numai prin contractarea de datorii. Plusul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
patriot" înseamnă a nu fi avut nici o patrie hotărâtă și a fi adoptat din întîmplare pe cea românească; "onest" va să zică a acoperi cu un văl scabroasele afaceri; "natura catonică" va să zică vitejie nocturnă ca la 11 fevruarie; "binele țării" înseamnă cam urcarea cheltuielilor statului cu 34 la sută în patru ani și căpătuirea în slujbe a toată suflarea patriotică; "artist" va să zică diletant fără talent în pictură, muzică, comedie, arhitectură, ale căror tablouri, executare falsă, construcții centrifugale se plătesc din bugetul statului; "învățat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
neputincioși urmași ai lui Alexandru cel Bun. Nu este lipsit de semnificație faptul că, deși în timpul domniei lui Ștefan cel Mare se desfășoară o activitate ctitoricească pe care Moldova n-o mai cunoscuse până atunci, abia la 12 ani de la urcarea sa în scaun va ridica primul monument. De la întemeierea Moldovei și până la urcarea în scaun a lui Ștefan se scursese numai un secol. Din momentul constituirii sale ca stat, Moldova a dat dovada unei vitalități și puteri militare puțin obișnuite
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că, deși în timpul domniei lui Ștefan cel Mare se desfășoară o activitate ctitoricească pe care Moldova n-o mai cunoscuse până atunci, abia la 12 ani de la urcarea sa în scaun va ridica primul monument. De la întemeierea Moldovei și până la urcarea în scaun a lui Ștefan se scursese numai un secol. Din momentul constituirii sale ca stat, Moldova a dat dovada unei vitalități și puteri militare puțin obișnuite pentru o țare care abia se închega. Se știe cu câtă anevoie se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și cari se vor fi întâmplat în Țara Basarabilor sau oriunde în altă parte când ne-am întâlnit”, lăsând să se întrevadă, cum a remarcat și Ion Ursu, un aspect al relațiilor dintre Ștefan cel Mare și logofătul Mihul, înainte de urcarea lui Ștefan în scaunul Moldovei. Poate că în misiunea pe care Petru Aron i-a dat-o logofătului de a duce tratative cu sultanul în anul 1455, când Moldova a acceptat să plătească tribut turcilor, să se fi cuprins și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
În afară de aceasta, conducerea oastei otomane era dintre cele mai valoroase. Ridicarea conducătorilor atât pe plan militar, cât și administrativ, se făcea indiferent de starea socială și, începând cu domnia lui Murad II, indiferent de naționalitate. În timp ce în lumea feudală europeană, urcarea treptelor în ierarhia socială era foarte anevoioasă, în Imperiul turc putea oricine să aspire la cele mai mari posturi, cu condiția să fie musulman și să aibă calități cu totul deosebite. Datorită acestor principii de organizare, o parte dintre conducătorii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
află în conflict deschis cu turcii și o primă măsură, care ilustra această nouă stare de lucruri în raporturile sale cu Imperiul Otoman, era suspendarea dării de 2.000 de galbeni, pe care o plătise Porții în fiecare an de la urcarea sa în scaunul Moldovei. Ștefan nu se așteptase ca domnia lui Laiotă să fie atât de scurtă. Cu toată graba lui de a strânge din nou oastea, pentru a-i respinge pe turci, aceștia nu l-au așteptat pe voievodul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fărâmițării feudale. Vom examina situația din Moldova între 1432-1457. Domnul și „criza fărâmițării feudale”. Domnia lui Alexandru cel Bun a fost îndelungată și liniștită, nu avem documente care să pună la îndoială autoritatea domnului. După moartea lui Alexandru și până la urcarea pe tron a lui Ștefan cel Mare, timp de un sfert de secol, s-a considerat că a existat o fărâmițare feudală, ajungându-se chiar la concluzia că este vorba de o “criză a fărâmițării”. Această criză s-a datorat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
acordat bisericii o atenție deosebită tocmai datorită rolului acesteia în societatea feudală. Dar și domnii de dinaintea lui Ștefan cel Mare, unii în ciuda unor domnii scurte, au înțeles rostul pe care îl avea biserica. Dacă ne referim la ultimul deceniu de dinaintea urcării lui Ștefan cel Mare pe scaun (1446-1456), în acest răstimp se dau cele mai multe privilegii, care cuprind scutiri de dări pentru satele mânăstirești. Timp de zece ani, între 1446 și 1456, domnii de dinaintea lui Ștefan cel Mare au dat mânăstirilor 38
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în perioada bolșevică, interval când a fost aneantizat și Nicolae Labiș. După 1989, a venit, din partea supraviețuitorilor kominternismului, demitizarea poetului nostru național. După această încercare eșuată revine, grație, printre alții, și eforturilor lui Constantin Noica pentru publicarea Caietelor lui Eminescu urcarea poetului nostru național pe scara valorică meritată. Cezar Ivănescu își are și-și joacă rolul lui benefic în această campanie de recuperare a înaintașului său nepereche. Și a făcut-o direct, "sub spectrul profeției maioresciene, identificându-se el însuși în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]