2,115 matches
-
mereu în fierbere, nu fără puncte de sprijin, totuși, în realitate: căci evoluam zilnic, parcur gând micile străzi din Cetățuie, pe itinerarii istratiene identi ficabile. Iar în apropiere era un alt cuprins istratian, Comorofca lui Codin, eroul cu trăsături romantice, uriașul cu suflet de copil, bestia miloasă. Comorofca era cartierul lipovenilor, creștini de rit vechi rusesc, al căror lăcaș de închinăciune se afla undeva nu departe de casa noastră de pe Cuza. Eram impresionat în fiecare duminică dimineața de spectacolul trecerii lor
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Antrenoare: Gabriela Artene. 28 IANUARIE Martin Prachar a revenit la Știința ! Plecat în urmă cu două sezoane de la Bacău la Reșița și, mai apoi, la campioana HCM Constanța, pivotul ceh Martin Prachar a revenit la prima sa dragoste din România. Uriașul Martin a redebutat pentru Știința în amicalul susținut miercuri, în Sala Sporturilor din Bacău, împotriva divizionarei secunde Politehnica Iași. Partida s-a disputat pe durata a trei reprize de câte 25 de minute și a fost câștigată categoric de elevii
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
meci se regăsește și între buturile Științei: portarii noștri, mai ales Shota Tevzadze, își intră greu în mână. De asemenea, e greu de înțeles cum de echipa băcăuană n-a fost în stare să-l anihileze decât pe final pe uriașul Alexandru Stamate, despre care se știa că e principala gură de foc a băimărenilor. În aceste condiții, Minaur a condus 50 de minute și, să fim obiectivi, ar fi meritat un rezultat de egalitate. Din fericire, nu l-au obținut
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
-se și la 8 goluri, dar pe final au redus turația, oferindu-le gazdelor o înfrângere la o diferență onorabilă. De menționat că UCM Reșița a stat, practic, într-un singur portar, Irimuș nefiind total refăcut după o operație, în timp ce uriașul Stamate nu a fost folosit deloc de Gligore Czari. Știința pierde al treilea meci consecutiv și este practic condamnată să câștige etapa viitoare la CSM București, fiindcă peste două etape la Bacău vine campioana. Evoluția scorului: 1-3 (min. 6), 3-8
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
cât și entropizarea consecutivă avant la lettre. După ea, mitologia adică, omenirea a trecut și mai ales continuă, prin patru etape, În care se manifestă tot atâtea forme, să le spunem impropriu specii ori vârste, umanoide. Primele două, căpcăunii și uriașii, au trecut; omul e acum prezent, iar Blajinii vor urma după noi. Chiar dacă mă veți Învinui de românism, tot susțin că noi românii am văzut mai bine. Chiar și mitologia greacă acceptă, și tot patru, vârste ale omenirii, dar din
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de fapt din România? Un aspect demn de remarcat în actuala conjunctură internațională, este comportarea populației din Japonia după groaznicele catastrofe prin care au trecut: cutremur de gradul 9 pe scara de magnitudine Richter, urmat de replici seismice aproape zilnice, uriașul Tsunami de 23 metri înălțime, care a distrus orașe, terenuri agricole, instalații industriale și o mare parte din infrastructură și care a avariat grav centralele electrice atomice, ducând la catastrofala infestare radioactivă care pune în pericol viața oamenilor și a
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
vârfurile ascuțite și înalte de stâncă) ei mohorâte se ridică cu mult deasupra sălciilor împrejmuitoare. Mama îmi explică că oferă imaginea unei mici insule stâncoase rămasă în mijlocul bălții. Se povestește că în timpuri de demult, pe când pământul era locuit de uriași ce pășeau peste Dunăre ca peste un fir de pai, două cete de uriași își așezaseră locașurile lor prin aceste părți de țară: unii la Brăila, alții la Iglița, pe malul celălalt al Tulcei. Odată cu timpul, s-a întâmplat ca
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
împrejmuitoare. Mama îmi explică că oferă imaginea unei mici insule stâncoase rămasă în mijlocul bălții. Se povestește că în timpuri de demult, pe când pământul era locuit de uriași ce pășeau peste Dunăre ca peste un fir de pai, două cete de uriași își așezaseră locașurile lor prin aceste părți de țară: unii la Brăila, alții la Iglița, pe malul celălalt al Tulcei. Odată cu timpul, s-a întâmplat ca cel mai mândru flăcău din Brăila să se îndrăgostească de o fată din Iglița
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
mândru flăcău din Brăila să se îndrăgostească de o fată din Iglița. Într-o bună zi, nemaiputându-și ascunde dorul în suflet, s-a dus el sau o fi trimis pe cineva în pețit la fată. Pesemne și pe vremea uriașilor se întâmpla ceea ce se întâmplă uneori la noi, adică fata a întâmpinat cu refuz dorințele flăcăului. Această faptă nesocotită a revoltat toată Brăila, demnitatea cetei de uriași era știrbită, evident fala cetății călcată în picioare, iar flăcăul trebuia să dea
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
o fi trimis pe cineva în pețit la fată. Pesemne și pe vremea uriașilor se întâmpla ceea ce se întâmplă uneori la noi, adică fata a întâmpinat cu refuz dorințele flăcăului. Această faptă nesocotită a revoltat toată Brăila, demnitatea cetei de uriași era știrbită, evident fala cetății călcată în picioare, iar flăcăul trebuia să dea o lecție fetei din Iglița. Și atunci, ce face? Flăcăul uriaș rupe o stâncă din creasta Urligei, câțiva mii de metri cubi, cum am zice noi astăzi
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
cetății călcată în picioare, iar flăcăul trebuia să dea o lecție fetei din Iglița. Și atunci, ce face? Flăcăul uriaș rupe o stâncă din creasta Urligei, câțiva mii de metri cubi, cum am zice noi astăzi, și-l aruncă spre uriașii din Iglița pentru a le zdrobi palatele. Stânca parcă despică văzduhul, iglițenii sunt îngroziți de uriașul aerolit ce vine cu putere, dar care se abate tot mai mult, spre stânga și cade în baltă, în fața Igliței, peste Dunăre. Nici fata
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
aerolit ce vine cu putere, dar care se abate tot mai mult, spre stânga și cade în baltă, în fața Igliței, peste Dunăre. Nici fata nu s-a lăsat mai prejos, apucă un bolovan din vârful Pricopei și-l repede spre uriașii brăileni. Piatra face o curbă prin slava cerului și apoi pornește drept în jos. De atâta putere și iuțeală cu care vine s-a înroșit puternic, iar dogoarea ei îi umple de groază pe brăileni. Se pare că fata n-
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
prin slava cerului și apoi pornește drept în jos. De atâta putere și iuțeală cu care vine s-a înroșit puternic, iar dogoarea ei îi umple de groază pe brăileni. Se pare că fata n-a fost mai dibace decât uriașul brăilean, de vreme ce și stânca ei s-a abătut de la țintă și a mers de s-a înfipt în pământ, tocmai în mijlocul bălții între Măcin și Brăila. De atunci uriașii, urmașii acestora și cei ce au rămas credincioși acestor locuri încărcate
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
brăileni. Se pare că fata n-a fost mai dibace decât uriașul brăilean, de vreme ce și stânca ei s-a abătut de la țintă și a mers de s-a înfipt în pământ, tocmai în mijlocul bălții între Măcin și Brăila. De atunci uriașii, urmașii acestora și cei ce au rămas credincioși acestor locuri încărcate de legende, i-au spus acestei stânci minunate „Piatra Fetei.” Mama îmi povestește, o urmăresc cu mare atenție și-mi spune mai în glumă, mai în serios, că-s
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
și cei ce au rămas credincioși acestor locuri încărcate de legende, i-au spus acestei stânci minunate „Piatra Fetei.” Mama îmi povestește, o urmăresc cu mare atenție și-mi spune mai în glumă, mai în serios, că-s descendent al uriașilor brăileni. Ajungem în Măcin pe la orele 11.00 și constat un orășel tare curat, cu mult, mult mai mic decât orașul Pașcani (în jur de 9000 de locuitoriă. Orașul este localizat la „confluența” a două importante unități morfologice, fluviul Dunărea
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
și descoperită prin vechi albume de familie, În cizme de trupă, cu barba incultă, mustățile fioroase, părul netuns cu lunile și lă sând să-i cadă pe umeri o ploaie de mătreață, bătătorită una cu postavul, purta o sabie de uriaș la coapsă, ca smulsă dintr-o veche panoplie sau dintr-un muzeu militar. Înțelept, cu umor și sarcasm - și neprimenit ca un Socra te -, nu-i scăpa nimic ochiului său ager, Întrebător, nici minții lui proaspete, aplicată realităților, neîmpiedicată de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
lui Sotir și m-a dus aci unul din acești birjari bătrâni, călăuze bune pentru toate locurile de pierzanie ale Bucureștilor, găsind aci, mai În fiecare seară, pe un elvețian și pe un neamț Înțeleși amândoi la pahare și amândoi uriași, burduhănoși, amabili și prietenoși ca toți uriașii bonvivanți. Palavragiu, cum mă știu uneori, am dat sfară prin lumea scriitorilor și a gaze tarilor, neam de oameni năimați, indiscreți și cabotini, care, aflând, au venit cu toții buluc, În bandă, să se
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
unul din acești birjari bătrâni, călăuze bune pentru toate locurile de pierzanie ale Bucureștilor, găsind aci, mai În fiecare seară, pe un elvețian și pe un neamț Înțeleși amândoi la pahare și amândoi uriași, burduhănoși, amabili și prietenoși ca toți uriașii bonvivanți. Palavragiu, cum mă știu uneori, am dat sfară prin lumea scriitorilor și a gaze tarilor, neam de oameni năimați, indiscreți și cabotini, care, aflând, au venit cu toții buluc, În bandă, să se fotografieze În pivniță, lângă butoaie, cu patronul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu larmele ei neobosite și cu perfidele ei ape albastre; sau, vă mai Îndoiți?, vlăstar regesc (Bere nice, Nisa, Roxana, Lao dice, Atalida, Statira, Hypsicratea sau Drypetina?) rupt și rătăcit din Însăși coapsa lui Mithridate Eupator, frumos la chip și uriaș la Înfățișare, despot crunt și temut al Pontului [...]. Dar lăsând astea deoparte și Încă alte multe imaginate În delirul meu și sub descântecul de neînvins al mării, priviți, vă rog, acum, la această simplă și biată inimă de femeie din
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Bernard Shaw, Pierre Quillard, Villiers de l’Isle Adam, Mateiu Ion Caragiale, Mihail Sorbul ș.a. Autorul Își semnează articolele În diferite chipuri: Const. Beldie, C.B., Bel., Bd., B. etc. Primul său text e publicat la 18 ianuarie 1909: „Povestea unui uriaș de Jean Richepin“. Con s tan tin Beldie este atent la fenomenul cultural și științific din jur. Publică Însemnări despre „Viața muzicală la noi: concer tele simfonice cu d. Enescu“ (10 ianuarie 1910); semnalează citito rilor „Ce poate face astăzi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
îmi zic. Omul se uită la noi neîncrezător și chiar amenințător parcă: are o barbă albă și niște haine caraghioase. El pe de-a-ntregul e caraghios, seamănă... da, seamănă cu căpetenia piticilor din Albă-ca-Zăpada..., atâta doar că este un pitic uriaș, dacă se poate închipui așa ceva. Nu știu de ce, dar de fiecare dată când îl întâlnesc îmi provoacă fiori. Însă n-am încotro, alt cizmar nu există, trebuie să-l conving pe acesta, oricât de caraghios și de puțin prietenos ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
forma o pojghiță de gheață. Nu se auzea nici un zgomot. Nimic. Era o liniște totală. De cimitir. Numai crivățul, afară, își făcea de cap împăunându-se cu victoria zdrobitoare asupra unei familii necăjite și neajutorate pe care o înmormântase sub uriașul troian de zăpadă... Și adormeam. Dormeam somnul chinuit și înfricoșat al celor condamnați irevocabil de o justiție partinică, nedreaptă și imanentă, nefiind siguri dacă mâine vom ajunge să spunem "Bună dimineața!" răsăritului de soare. În această acalmie sepulcrală numai orchestra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
-te Titicuță, vino înapoi; eu am nevoie de toți copiii mei. Uite, frații tăi sunt aici, noi te iubim și avem nevoie de tine. Ce-i voi spune lui Antonică, mama ta, ce-i voi spune? Nu pleca! Și acest uriaș cu inimă de copil, aplecat deasupra mea, plângea, căzându-i lacrimile fierbinți peste obrazul meu. Mi-am revenit și am deschis ochii. Ca la comandă, frații mei s-au aliniat în genunchi lângă tata, strigând la unison numele meu: Titi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
confruntare cu propria lui făptură și esență, ca și tulburătoare detectoare ale adevărului și reflectoare ale drumului pe care le bate și pe care este chemat de-acum încolo să le taie. Nimic, de aceea, din ce ține de problemele uriaș complexe ale revoluției și construcției noastre revoluționare, de perspectivele devenirii noastre istorice, de orizontul dezvoltării multilaterale a așezării noastre socialiste - așa cum ele au fost statornice de crucialele congrese al IX-lea și al X-lea ale partidului, apoi de atâtea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Urma să-mi aleg o pereche, pe măsura mea. Individul ăla scârbos intra și el la pachet, dacă vroiam. Mi-a dat de înțeles. Horor. Nu vroiam. Nici blugii nu i-am mai vrut. Erau prea mari. De fapt, erau uriași. Dar mi-a fost prea silă să mai negociez, să cer banii înapoi, așa că am luat pantalonii ăia nenorociți și am plecat naibii la croitor. Peste câteva zile am primit o pereche de blugi în care nu ar fi intrat
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]