413,626 matches
-
Ivan Mihailovici evita probabil să pronunțe cuvântul "labirint" vizavi de spațiul pe care-l ocupa în timpul orelor de serviciu. Sau poate nici nu avea prea clar delimitată în mintea sa această noțiune, această realitate. Așadar, în fiecare dimineață, trebuia să urmeze o altă cale spre a-și afla biroul. La început, avea nevoie chiar și de câteva ore să-l găsească pentru că tot ivindu-i-se în față fundături, obstacole pe care obligatoriu trebuia să le ocolească, se trezea înapoi în
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
erau stinghere, altele se așezaseră în impozante bibliorafturi, probabil așa cum se rânduiesc pe ulițe rudele de la țară, având, credea el, legături între ele. Nu-l năpădise niciodată curiozitatea să se uite prin ele, să le citească dând filă după filă, urmând înscrisuri după înscrisuri, istorii după istorii. Nu i se interzisese niciodată să le citească sau măcar să le frunzărească, să vadă ce conțin ele. Fusese ferit de această tentație încă din fragedă tinerețe, adică de când fusese angajat. Un înalt funcționar îl
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
a vorbit pe ocolite: vremea măritișului - epoca de piatră. Este al naibii de frig aici în baobabul tău dar orice-nceput e greu. XXI. Un țipît Mi-am aruncat o privire și-am țipat am vorbit în vânt secretul știut de toți urma alege, dacă nu-i azi e mâine, m-am învinețit de frig și primul pas este cel mai greu ; de-aici greutatea alegerii în marele țipăt. XXII. Asta-i totul Ca lumina zilei e limpezimea cât ai bate din palme
Poezii by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/9701_a_11026]
-
s-a pierdut. Doar atît a fost - un semnal scurt, parcă anume pentru tine, la dezmorțirea primăverii într-o clipă norocoasă... Cum aș scrie fără ochelari, bazîndu-mă doar pe iscusința mîinii, ca într-o noapte a văzului - ci mintea își urmează drumul, mîna poartă condeiul abstract pe hîrtie, sub ceața unui rînd încerci să adaugi ceața altui rînd - se adună pe cerul orb al coalei un nor vinețiu. Ce s-a condensat acolo din sufletul tău neîmpăcat cu sine? Vin valuri
Poezie by Ion Lazu () [Corola-journal/Imaginative/9722_a_11047]
-
pufos. Zgomotul se sfârșise, dar cele 8 sunete continuau să se miște, ridicân-du-se ca niște fire de păpădie. Pluteau foșnind pe sub nasul bărbatului, înțepenit în fotoliu, fuioare luminoase ieșite din sufletul muribund al unei femei îndrăgostite. Cristian se ridică ușor, urmând clinchetul ca o adiere și licărirea apelor spiralate, fără să se gândească la ceva, fără planuri și fără precauții, păși în hol, apoi deschise ușa de la baie și rămase o clipă trăznit de lumina orbitoare. Primii pași îi făcu pe
Cristian by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/9686_a_11011]
-
să-și schimbe direcția, făcându-i la rândul ei semn s-o ia în sus. Un timp, Cristian căută cu privirea sunetele scânteietoare, dar își dădu seama că se topiseră în aerul cald, de mai. Se întoarse, încercând s-o urmeze pe fata de pe celălalt trotuar, dar dintr-odată își simți sufletul invadat de bucuria de a se ști liber. Voia să fumeze o țigară, așezat pe o bordură de ciment, să cutreiere străzile și să simtă în nări mirosul crud
Cristian by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/9686_a_11011]
-
pervers reabilitată, potrivit tezei doctrinei și practicii superioare, întinată nu de sistem, ci de intruși strecurați în aparatul politic. Și așa, vina lor ar fi minimă, aproape ca și absolvită, prin recunoașterea bunei lor intenții. Existau destui critici care să urmeze această atitudine, în fond oficială, calificată drept curajoasă, profundă și chiar originală, "filozofică", "materialist-dialectică", marxistă, clarificatoare din punct de vedere politic, moral și social, față de istoria noului spațiu românesc postbelic, de așa-numite prefaceri revoluționare. Raportul necesitate-libertate este reluat în
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
Ilie Constantin Vendredi, 13 aout 2000 Sponsa mi-a telefonat pentru a-mi da vești teribile: a fost operată de un cancer la sâni; urmau patru ședințe de chimioterapie, apoi de iradiere. A fost perfect tratată la Saint-Cloud. Iar acum ea are griji pentru Quarta și Marie, când vor fi mari. Mama ei a suferit atacul canceros la 69 de ani, "iar eu, la 51
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
clasa lor! Ea se afla în primul rând de bănci, și mă găsea pe placul ei. Dar cum aș fi putut eu, la 22 de ani, să țin minte, într-o clasă plină de fete frumoase, tocmai pe aceea care urma să fie soția bătrâneții mele? Chiar de va fi fost o fantasmă, ea e binevenită! Ultima își amintea bine de Soror, niște rude de-ale ei locuiau (sau urmau să locuiască) chiar pe strada noastră din Apărătorii Patriei. Convorbirile între
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
într-o clasă plină de fete frumoase, tocmai pe aceea care urma să fie soția bătrâneții mele? Chiar de va fi fost o fantasmă, ea e binevenită! Ultima își amintea bine de Soror, niște rude de-ale ei locuiau (sau urmau să locuiască) chiar pe strada noastră din Apărătorii Patriei. Convorbirile între Paris și București au abordat rapid proiectul conjugal. Dar cu ce altceva un sexagenar, trăind singur de vreo 14 ani, o poate face să viseze pe o femeie rămasă
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
pe Pușkin) este însă calificat, în cele din urmă, drept "poem" sau "epopee romantică". Se pare că lipsa de precizie (atît cît este posibilă - și necesară - în știința noastră literară) în prezentarea problemei deschiderii romantismului spre curentele ce i-au urmat, provine aici, în primul rînd, din terminologia folosită: cuvîntul preferat de cercetătorii români, începînd cu Călinescu, clasicism, nu pare a fi destul de funcțional, el trimițînd prea insistent la un curent literar care a lăsat într-adevăr urme în opera primilor
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
confesează: "Avînd în vedere polimorfismul artei romantice, volumul Metamorfozele prozei romantice îmbină demersul comparatist cu cel cronologic și istoric, ceea ce a permis ilustrarea deliberată a unui relief de continuitate și de compartibilitate a autorilor și operelor ce figurează în cuprins". Urmează o serie de observații de mare larghețe și concluzii competente în legătură cu deschiderile romantismului spre alte curente și genuri literare: " Deși obiectul analizei este sensibilitatea, viața afectivă, autorii intuiesc lumea, evenimențialul, ordinea socială ca forțe determinante și ele vor deveni zeii
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
poate fi oricând amânată. Când brackeții erau o capodoperă a miniprelucrării metalului și erau doar vreo cinci fabricanți, valoarea lor era mare și merita să-i reciclezi sau să cumperi alții reciclați. Metoda injectării pudrei de metal În micro matrițe, urmată de Încălzirea particulelor până la fuziune, a schimbat Însă situația: au apărut mulți fabricanți și sortimente variate, iar prețurile au scăzut considerabil. De ce să plătești mai mult pentru un bracket reciclat, când poți să-l iei nou și mai ieftin? Am
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
mai bine să fiu Închis pentru un timp pe care-l vedea limitat, decât să rămân compromis pentru restul vieții. Cât de Înapoiați am fost În modul nostru idealist de a vedea viața mi-o arată Însă cele ce au urmat: puteam să fi fost turnător, securist, etc. și astăzi să dau interview-uri arătând cum mi-am apărat țara, și să mă bucur de o pensie mărită și de aprecieri pentru serviciile aduse... În SUA am fost simpatizant și susținător financiar
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
româno-americani, lucrurile stau mai bine deși plutește mereu acuzația de dezbinare. Astfel, pe când trăia părintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa am făcut parte din organizația creată de el, Uniunea Română pentru Credința și Libertate. Observația că dorea să mă folosească doar ca nume urmată de decesul său, m-au făcut să mă retrag. În prezent am rămas activ (prim vice președinte) doar În Comitetul Româno-American pentru Basarabia căreia părintele Calciu i-a fost președinte de onoare, dar care a fost Înființat de cel care
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
mijloace, am călătorit mult, putându-mi alege locurile de vizitat. Pe continente, pot arata În fiecare din acestea puținele țări În care nu am fost. Ultima călătorie mai lungă a fost În Singapore și Tailanda, unde mai fusesem În prealabil, urmate de Cambogia și Vietnam. Ultimele țări mi-au făcut o impresie deosebită, prima prin complexul Angkor Vat, iar a două prin golful Ha Long, care prin fenomenele carstice deosebite merită clasificarea ca una dintre minunile lumii moderne. Aș mai adăuga
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
un telefon În care mi se cerea ca fostul ambasador al SUA În România, David B Funderburk, să-l Întâlnească pe majestatea să pe aeroportul din Palm Beach. Cum programasem o Întâlnire a ambasadorului cu românii baptiști din zonă, el urmând să-și prezinte o carte, invitația nu a putut fi onorată. În Florida l-am reîntâlnit pe colegul meu de facultate Ion Mihai Pacepa cu ocazia unui interviu luat În Hollywood de Lucia Hossu Longin. Potrivit agenției Agerpress, se consideră
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
ajuta mai mult țara În care a fost deținut decât cea care Îl pusese Într-o funcție de răspundere. Datorită lui am avut de multe ori ocazia să mă adresez celor din țară, cum este cazul și cu acest interviu. (va urma) N.B.: Acum, când publicăm continuarea acestui interviu, marele meu prieten Claudiu Mătasa nu mai este printre noi. Sunt trist, parcă nu-mi vine să cred că a plecat spre veșnicie, că nu-l voi mai vedea niciodată, că nu ii
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
m-a rugat să mă străduiesc să-mi iubesc semenii ca pe mine însumi. M-am străduit. Dar n-am izbutit cu toți. Unul a fost Sinescu, un ins din orașul meu natal, care mi-a displăcut profund, iremediabil. Au urmat și alții. Dar cel mai tare am dat greș cu acest domn, Tiberiu Naumescu sau Corneliu Golam sau cum l-o fi chemând. Adevărul e că, așa cum stăteam în fața lui fără să-l las să zărească pe chipul meu ceva
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
lozinca pe care o vor urla megafoanele în tot stadionul Ceaușescu-eroism, România-comunism, Ceaușescu-eroism, România-comunism! Dar Letiția Arcan încă nu căpătase pe atunci conștiința că face parte dintr-o generație mai norocoasă decît precedenta. Și, firește, n-avea habar de ce o să urmeze. în clipa cînd era mai exasperată, s-a trezit față în față cu Radu Olaru, care ieșise din coada de la bufet, doar ca să-i șoptească, în stilul lui ironic-patern, de totdeauna. - ...Gîndiți-vă, stimată doamnă, că nu vom pleca de aici
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
cea lată de marmură, așa cum va coborî, într-un viitor apropiat, scările unor blocuri de periferie, cînd se apropia ora de întoarcere acasă a amicului Florinel. Ca să dreagă puțin atmosfera, Radu se întorsese la trecutul casei de pe Calea Victoriei, în care urmau să mai stea ore bune . Foiala agitată de jos îi confirma înțelepciunea: nevăzut, neauzit decît de cine trebuia, noul ideolog ajunsese la vreme și se afla în casa primului sacrificat al unei diplomații neo-bizantine. Ridicată pe fundații mai vechi din
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
nu-l vedeam pe-acasă. Venea de regulă seara, când se așeza în fața telefonului, cerând centralei să-i facă legătura cu câțiva angrosiști din Bazargic sau Constanța. Discuții scurte, protocolare, despre ei, neveste și copii, despre vreme, după care, invariabil, urma lista afacerilor convenite peste zi. Făcea marketing fără să știe. Cunoștea pe dinafară ce mărfuri lipsesc în țara asta, unde există surplusuri, înregistra și făcea comenzi, lăsând apoi grija trenurilor să circule zile și nopți de-a rândul. După livrarea
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
afacerilor convenite peste zi. Făcea marketing fără să știe. Cunoștea pe dinafară ce mărfuri lipsesc în țara asta, unde există surplusuri, înregistra și făcea comenzi, lăsând apoi grija trenurilor să circule zile și nopți de-a rândul. După livrarea mărfurilor, urma achitarea lor, totdeauna după ce-și reținea comisionul. Dacă aveai un nume și un prestigiu în branșă, negustoria pe picior mare nu era grea. Trebuia să ai în minte o hartă economică, să cunoști agenții angajați în joc și, bineînțeles
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
mătăsoasă, mai catifelată decât anteriul lui de birjar, poate și din pricina minusculelor firicele de păr ce-i acopereau trupul ca o pulbere de aur. Când se dumiri că nu visează, îi atinse ca un fulg degetele picioarelor, unul câte unul, urmând porunca buzelor, ce-l trăgeau pe nebăgate de seamă în sus, mai sus, până când pufulețul din triunghiul vieții, blestem diavolesc, îi ceru să i se supună. Spilka își îndreptă ochii spre cer, făcu o cruce mare și șopti cu evlavie
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
profundă originalitate. Puțini oameni de știință de pe glob se pot mândri cu faptul că au fost propuși de două ori să primească Premiul Nobel; printre acești rari între rari se numără și fizicianul român Ștefan Procopiu. Născut la Bârlad, a urmat liceul în orașul natal, terminând primul în clasificarea finală. Urmează fizica la Iași (1902 -1912). În anul 1924 devine doctor în fizică, cu o teză de optică. Asistent la Universitatea din Iași încă din anul obținerii licenței în fizică (1912
Ștefan Procopiu. In: În pas cu Știința by Andrei Pavel () [Corola-journal/Science/1312_a_2895]